1,439 matches
-
adevăr. El să ude ogorul unde au căzut și să facă să rodească, spre slava Lui. Sabatul următor am rugat pe principalii mei colaboratori, fam. Fr. Turturica, inclusiv familia tânără, să mă ajute și de data aceasta să trimit cartea promisă. După ce am prezentat experiența botezului, un frate din biserica Bethel mi-a oferit o Biblie foarte frumoasă pe care am destinat-o pachetului pentru farmacista căreia i-am promis cartea Tragedia veacurilor. Dar această carte este oferită, cu o generozitate
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
-L urmează pe Isus Hristos. Nu-i scrisă pentru ea nicio mustrare: Dovadă a credinței iubitoare... Dar pe pământ nu-i nicio garanție Pentru acei ce nu-s la datorie! Și-ar fi fost ușa orișicând deschisă Spre mântuirea cea demult promisă.. Un lucru-i sigur: Domnul niciodată Nu-nchide ușa slavei, minunată, Ci fiecare își închide calea Când lasă muntele și-alege valea... O, Filadelfie, nespus de dragă, Ce mult aș vrea să fii mereu întreagă, Și tot crescând în numărul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
dar mai ales - și aici era greul adevărat - să redresăm starea jalnică a procesului instructiv-educativ. Impulsionați de prezența și hotărârea noastră, meșterii mobilizează și alți membri ai familiilor lor și repararea școlii avansează promițător. Achit o primă parte din suma promisă, totul merge bine. Până la 15 septembrie ne familiarizăm cu satul, ne cunoaștem școlarii. Aveam școlari la cele patru clase, mulți din ei depășiți ca vârstă, dar i-am păstrat pe toți. Nivelul de cunoștințe era sub orice critică! Adevărat dezastru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
am intrat și eu crezând că este vreo ședință pe care nu voiam să o ratez. Fac eu cafeaua, tovarășa primăriță. Să știți că nici eu nu am legătură cu ei, a spus, pisicindu-se, coana preoteasă. Le-am servit cafeaua promisă și i am condus până la ușă. Inginerul de la ferma viticolă, după ce a ajuns la poartă, s-a întors și, băgând capul pe ușă, mi-a spus râzând: Habar nu ai ce greșeală ai făcut, primărițo! Ai pornit-o cu stângul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dat de despărțire Și eu ți-am dat-o iarăși cu buza s-o săruți. Zâmbind ceva perplexă, c-o tainică privire, Ai sărutat garoafa și ambii am stat muți. Venindu-ne în fire într-un târziu, crudelă, Oftând adânc promis-ai că nu mă vei uita. Trecând numai o lună, tu n-ai rămas fidelă Și-acum sărut garoafa, în loc de buza ta. În aceeași lună a anului 1898, publică la rubrica literară Foița Sentinelei a ziarului „Sentinela”, poezia Nour și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
său, pe Ștefan Ciocan Mazil cu „căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru 400. Meșterii respectivi au făcut doar o parte din cantitatea promisă, s-au întovărășit cu un crâșmar evreu și au vândut restul la Bârlad. Trebuie să subliniem, pentru a evita confuziile, că termenul „chilă” nu are nici o legătură cu un termenul „kilogram”. Este vorba de o unitate de măsură de origine
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
interesul specialiștilor. 2 Un rêve sur le Bosphore, vals premiat de sultanul Abdul Hamid al Turciei. 504 fotografia corespunde calitativ, deoarece În singura duminică În care am putut fi liber, Într-o dimineață, era puțin cam ceață. În privința celeilalte fotografii promise, cu casa de la Caracal, am scris și aștept un răspuns. Ieri seara am fost pe la Gabriela și m-a rugat să nu vă supărați dar nu a reușit Încă să termine scrisoarea către Dvs. Nu s-a simțit bine În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
păcate, mai sunt atât de puține dovezi. Așteptând din partea Dvs. confirmarea primirii fotografiilor alăturate, vă rog să primiți cele mai bune gânduri. Ovidiu Ionescu 3 (București, 22 febr. 1975) Stimate Domnule Dimitriu, V-am scris În ultima scrisoare conținând fotografiile promise, că voi trimite În plic separat câteva din poeziile Gabrielei. Ei bine, ieri am avut surpriza să găsesc plicul pe masa mea printre foile de manuscris a unei lucrări. Am rămas surprins, fiind prima dată când mi se Întâmplă așa ceva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
totuși strecoară În suflet, un sentiment de tristeță!? Vara aceasta ne-a oprit să facem excursii mai multe; vizitatorii nu țin cont de ploaie și frig. Au admirat splendoarea așezării Brașovului. Prea devreme am Început focul la sobă! În privința documentelor promise, chiar astăzi le-am expediat - colet - pe adresa D-lui Ciurea. Rog să nu se supere, deoarece era o cursă mai dreaptă. Ar fi fost un ocol prea mare. Dvs. amândoi veți face cu ele, cele de cuviință. Dacă ceva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aș ruga să-mi dați un sfat despre cum aș putea fi În posesia a ceea ce este scris la muzeul din Suceava 153, din care nu am nimic decât ce am văzut la unele rude din partea tatălui meu. Aștept fotografia promisă, pentru care vă mulțumesc anticipat. Încă o dată multă recunoștință și să vă bucurați de rezultatul strădaniei dvs. intelectuale. Cu mulțumiri, Viorica Mihăescu 2 C.P. ilustrată color: Amara, 21 sept. 1990 Băile Amara Stimate domnule Eugen Dimitriu, Confirm primirea scrisorii recomandate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
E Într-adevăr neprețuită această activitate de descâlcire a ițelor În vechimea și Încrengăturile unei „dinastii culturale”. Vă țin pumnii cu toată convingerea s-o duceți la capăt și aștept cu tot interesul (fie și „trădător” pentru... Lovinescu) paginile xerox promise. Sunt sigură că veți reuși, dacă vă cruțați și, precum atât de mișcător deconspirați, sunteți cruțat de doamna dvs. de la tracasările cotidiene. Transmite-ți-i tot respectul meu și reveria melancolică asupra unui astfel de menaj care Întruchipează parcă frontispiciul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vă folosește la ceva, vă trimit două texte de și despre Al. Cazaban, peste care am dat În explorările mele lovinesciene prin presă. Probabil le cunoașteți, dar nu am la Îndemână alt semn de omagiu pentru munca dvs. Cât despre „promisele” Întrebări (Încuietoare) În materie de E. Lovinescu și fălticenenii lui, iată singurele trei, de ordin oarecum secundar, dar, desigur interesant de rezolvat, pe care vi le propun: Într-o zi, vine la critic, cu o intervenție „o Losneanu din Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bătrâni care i-au fost elevi și v-ar putea informa. 654 Desele absențe de acasă ale doamnei Despina Teodorescu, distanța mare dintre Fălticeni și București, dificultatea deplasărilor mele În Capitală, au Împiedicat contacte mai strânse, pentru a obține cele promise. știam că doamna are multe documente, reviste etc., dar am avut impresia că se despărțea greu de ele. A intervenit plecarea mea de la „Galerie” la Suceava, Încât n-am mai putut duce la Îndeplinire cele propuse: lucram la Muzeul Județean
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În slujba visului mult visat. În cei 40 de ani de paradis comunist În România, cel mai frecvent repetată replică a activiștilor de partid, de toate gradele și calificările, fusese, Însă, mereu aceeași: „nu e momentul”... Normalitatea, ca și mult promisa fericire abnormală și generală se translau, invariabil, Într-un viitor nedeterminat. Când situația politică internațională obligase la „reforme”, un efect moderator Începuse să se simtă și În România caragialesc-stalinistă, dar grotescul mascaradei nu diminuase. Scârbit de ceea ce vedea În jur
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
medicină. Student În medicină la Paris Blecher n-a fost decât câteva luni, dar pacient al medicilor va fi tot restul scurtei sale vieți. În 1928, la 19 ani, coloana vertebrală atacată de morbul lui Pot va face din tânărul promis tuturor Împlinirilor un infirm, dar nu și un Învins. Un infirm supus unor chinuri umilitoare, insuportabile, dar și un spirit eroic, În sensul cel mai Înalt pe care Îl poate dobândi acest cuvânt târât În toate mascaradele retoricii de ocazie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
note ale sale și la autorul celor de mai sus. Generalul, în cuvântul său și-a arătat încrederea totală în forța Mișcării Legionare, pe care o vedea aducând victoria pentru neamul nostru, dacă armata germană va putea realiza atacul masiv promis, în decurs de maxim o lună, cu centrul de greutate la lacul Balaton. El va trebui să plece la București unde vrea să păstreze contactul cu Mișcarea Legionară, prin factorii ei de răspundere și și-a exprimat dorința să-l
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
coșmarul ocupației sovietice întreprinsă de Comandantul Mișcării Legionare, Horia Sima, pe care o apreciază ca singura în acest gen întreprinsă de forțele naționaliste din spațiul, căzut în mâna sovieticilor; nereușita se datorează acțiunii anemice a nemților, în locul unei ofensive puternice promise, care să răstoarne frontul la Lacul Balaton. Repetarea unor fapte apărute în cadrul mărturiilor, nu fac altceva decât să întărească adevărul celor spuse, ca într-un proces în justiție unde pentru stabilirea faptului în sine este nevoie de mai multe mărturii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fără nici o pauză. Când mă gândeam că peste trei zile trebuia s-o iau din nou pe-același drum ca să ajung la laborator, mă apuca disperarea. Dar n-aveam cum să mai dau înapoi. Era și drumul inclus în răsplata promisă. După ce-am trecut de dulapul din perete și am intrat în prima cameră, fata mi-a scos ochelarii și m-a ajutat să-mi dau jos mantaua. Mi-am descălțat cizmele și am pus lanterna undeva prin preajmă. — A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
0,5%. Se spunea că automobilele Volvo erau prea grele, toate având puntea din spate fixă, ceea ce nu era la modă În Franța. Se sacrificase prea mult performanța În favoarea siguranței automobilului. Timpul de livrare era prea lung, iar noile modele promise nu mai veneau. Lui Garsted i se repeta Într-una: „Așa e Franța. O țară latină, pasională, cu sânge cald, pe când Volvo era o mașină cerebrală, concepută de scandinavi melancolici În timpul lungilor seri de iarnă și având ca scop Înainte de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
reviste. O mențiune specială merită cronicile teatrale, precum și un amplu reportaj din „Ultima oră” (1945), intitulat Pe urmele războiului în Europa Centrală. A semnat și A.C.R., Arc, Al. Olteanu, Ducu, Sbilț și cu alte pseudonime. Volumul Arbori din țara promisă (1972), originală și tensionată combinație de memorialistică, istorie și critică literară, este prinosul devoțiunii și recunoștinței lui C.-R. față de valorile spirituale, în special cele cu o deosebită relevanță etică pentru formarea sa: Liviu Rebreanu, N. Iorga, Tudor Arghezi, Gala
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
profundă care face din om și operă un întreg exemplar. Alte trei „portrete” - Petre Pandrea, D. Tomescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor - sunt contribuții notabile la cunoașterea și actualizarea unor reprezentanți ai culturii oltenești. Asemănător ca preocupare și atitudine cu Arbori din țara promisă, volumul Ultima invazie (1996) este un amestec de autobiografie și considerații despre situația social-politică din anii de la începutul războiului, cu scurte amintiri despre scriitorii cunoscuți, accentul căzând pe reconstituirea împrejurărilor întemeierii grupului Albatros și a revistei cu același nume. Titlul
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
un strop de rouă, Râmnicu Vâlcea, 1934; Sunt țăran!, Stănești de Cerna, 1937; Spionaj și trădare în umbra crucii, București, 1948; Reîntregirea bisericii românești din Ardeal (în colaborare), București, 1948; Legături politice și religioase româno-ruse, București, 1949; Arbori din țara promisă, București, 1972; Înainte de proverbe, București, 1978; Ultima invazie, București, 1996. Traduceri: Ludovico Ariosto, Comedii, pref. Oana Busuioceanu, București, 1982 (în colaborare cu Șt. Crudu); Charles Baudelaire, Florile răului, București, 1991. Repere bibliografice: C.D. Fortunescu, „Sunt țăran!”, AO, 1937, 89-91; Mircea
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
București, 1978; Ultima invazie, București, 1996. Traduceri: Ludovico Ariosto, Comedii, pref. Oana Busuioceanu, București, 1982 (în colaborare cu Șt. Crudu); Charles Baudelaire, Florile răului, București, 1991. Repere bibliografice: C.D. Fortunescu, „Sunt țăran!”, AO, 1937, 89-91; Mircea Iorgulescu, „Arbori din țara promisă”, LCF, 1972, 53; Val Condurache, „Arbori din țara promisă”, CRC, 1973, 4; Lucian Raicu, „Arbori din țara promisă”, RL, 1973, 5; Traian Stoica, „Arbori din țara promisă”, FLC, 1973, 11; Radu G. Țeposu, „Înainte de proverbe”, RL, 1979, 1; Gabriela Duda
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
Comedii, pref. Oana Busuioceanu, București, 1982 (în colaborare cu Șt. Crudu); Charles Baudelaire, Florile răului, București, 1991. Repere bibliografice: C.D. Fortunescu, „Sunt țăran!”, AO, 1937, 89-91; Mircea Iorgulescu, „Arbori din țara promisă”, LCF, 1972, 53; Val Condurache, „Arbori din țara promisă”, CRC, 1973, 4; Lucian Raicu, „Arbori din țara promisă”, RL, 1973, 5; Traian Stoica, „Arbori din țara promisă”, FLC, 1973, 11; Radu G. Țeposu, „Înainte de proverbe”, RL, 1979, 1; Gabriela Duda, Sărbătoarea poeziei, RL, 1993, 37; Dicț. scriit. rom., I
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
Șt. Crudu); Charles Baudelaire, Florile răului, București, 1991. Repere bibliografice: C.D. Fortunescu, „Sunt țăran!”, AO, 1937, 89-91; Mircea Iorgulescu, „Arbori din țara promisă”, LCF, 1972, 53; Val Condurache, „Arbori din țara promisă”, CRC, 1973, 4; Lucian Raicu, „Arbori din țara promisă”, RL, 1973, 5; Traian Stoica, „Arbori din țara promisă”, FLC, 1973, 11; Radu G. Țeposu, „Înainte de proverbe”, RL, 1979, 1; Gabriela Duda, Sărbătoarea poeziei, RL, 1993, 37; Dicț. scriit. rom., I, 538-539; Mircea Anghelescu, Memorii, memorialiști, LCF, 1996, 16; Z
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]