1,877 matches
-
C. I. Parhon, Vina intelectualilor). La 25 septembrie 1945 V. devine organul Partidului Național Popular, N. D. Cocea semnând împreună cu șaptezeci de intelectuali un memoriu prin care își declară sprijinul față de politică noului guvern, și începe să publice numeroase materiale propagandistice la rubricile „Cultură și viața”, „Colțul poeților tineri”, „Cronică teatrală”, „Cronică literară”. Orientarea ziarului este dată de articolele semnate de N. D. Cocea, Mihai Beniuc (Funcțiunea socială a scriitorului), George Ivașcu, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu. Un loc aparte îl ocupă
VICTORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
1918 a fost la rândul său aproape tabu. În ultima perioadă a regimului Dej, dar mai ales În primii ani ai epocii Ceaușescu, răspunzând inclusiv unor nevoi strategice ale regimului, Transilvania a reintrat În sfera preocupațională, mai Întâi În cea propagandistică, urmată de cea științifică. S-a procedat și În acest caz, la fel ca și În celelalte situații, când imperativele politice o impuneau, la discutarea chestiunii În plan politic, mai Întâi ca un semnal că subiectul poate fi abordat și
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
români, erau destinate În primul rând publicului românesc, și nu maghiarilor (chiar dacă, aparent, aceștia reprezentau ținta principală a mesajelor respective), și nici chiar unor terți. Funcția lor de bază era aceea de mobilizare a conaționalilor, de subliniere și de repetare propagandistică a „adevărurilor” națiunii, menite să ofere coeziunea ideologică necesară unei acțiuni unitare la nivelul Întregii societăți. Identificarea și apoi „demascarea” inamicului național (la limită, atunci când este mai puțin prezent Într-un anumit context, chiar „inventarea” acestuia) reprezintă metode clasice de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
spre mediul țărănesc figurează mai rar alte acuze la adresa francezilor, cum ar fi acelea de tulburători ai ordinii sociale sau de adversari ai naționalităților, frecvent Întâlnite În broșurile destinate unui public ceva mai instruit. Autoritățile Înțeleg să-și centreze discursul propagandistic pe acele teme care puteau avea ecou Într-o lume rurală, obișnuită cu invaziile, pentru care condamnarea (și Încă oficială!) a acestora constituia un mesaj ușor de Înțeles și de acceptat, capabil să provoace efectele urmărite: reacția de solidarizare și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
obligatoriu, prin intermediul aparatului fiscal, iar de pe urma apelului la milostenie În favoarea cutărui sat tirolez sau renan nu te puteai aștepta la mari consecințe practice În lumea rurală din Ardeal. În schimb, apelul se putea dovedi foarte util din punct de vedere propagandistic, prin inducerea unor reacții emoționale, de compasiune și de solidaritate, manifestate față de cei expuși vicisitudinilor ocupației. După toate probabilitățile, aceste sentimente nu erau atât de puternice Încât să-i determine pe țărani să se Înroleze sau să contribuie voluntar. Dar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deosebit de modern, Înnoitor, al măsurilor gândite de autoritățile imperiale. Atunci când vechile metode medievale ale rechizițiilor și Înrolărilor forțate nu mai erau eficiente (deoarece țăranii rezistă la presiuni, fug, se ascund, dezertează), măsurilor administrative și de constrângere li se adaugă cele propagandistice, care Încearcă acum să convingă oamenii În privința necesității contribuțiilor, Încearcă să manipuleze, să conștientizeze populația, agitând spectrul acestui pericol public, care i-ar amenința pe toți, deopotrivă. Și, chiar dacă pe termen scurt era dificil să obții o modificare spectaculoasă a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
socială, la Întâlnirea dintre stereotipiile tradiționale al masei și orizontul ideologic al unei elite rurale. Așa este cazul unei circulare din 1805, pe care protopopul din Zărnești o adresează preoților aflați În subordine. În acest caz, traseul urmat de mesajul propagandistic ne arată că el a fost prelucrat În moduri diferite, specifice fiecărui nivel receptor, și a fost decodat În mai multe chei de lectură. Cu toate că, În principiu, trebuia citit ca atare În biserică, În fața credincioșilor de rând, timp de trei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oamenilor, cu toată puterea și a inimii căldură tinerimea, care e harnică de slujba ostășească, nesilită, ba Încă cu bucurie la slujba ostășească să alerge. Cel de-al doilea element justificativ de natură ideologică pare a fi inserat În mesajul propagandistic antifrancez de către elita românească și el constă În apelul la o solidarizare pe baze etnico-naționale, forjată tot În focul efortului de război al popoarelor monarhiei: Să puneți Înaintea a tot norodului Îndestulata pildă a slăvitului status nemeșesc, care nu numai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin integrarea lor Într-o comunitate mai largă, menită În același timp să se opună altor blocuri pan-naționale; c) ideea atragerii atenției opiniei publice europene, În speță a celei italiene, În direcția revendicărilor românești, metodă de acțiune politică și propagandistică ale cărei efecte se vor vedea până la „Pronunciamentul” din 1868 sau până la „Memorandum”. Ca un simbol sugestiv al acestor interferențe și contacte, asumate pe filiera mentalităților romantice, nu e o simplă Întâmplare faptul că la 1848 militanții români din Transilvania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi puternic marcată de modelul sovietic. Cinematograful de propagandă din România comunistă va fi analizat din perspectiva evoluțiilor pe fiecare dintre cele patru decenii de dictatură în relație cu evenimentele politice interne și internaționale. Apoi, prin identificarea și descrierea temelor propagandistice cu cele mai mari frecvențe de utilizare. În sfârșit, prin studiile de caz ale celor mai semnificative filme cu caracter propagandistic. Nu face obiectul lucrării de față analiza valorică a acestor filme din punct de vedere artistic - considerentele estetice vor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cele patru decenii de dictatură în relație cu evenimentele politice interne și internaționale. Apoi, prin identificarea și descrierea temelor propagandistice cu cele mai mari frecvențe de utilizare. În sfârșit, prin studiile de caz ale celor mai semnificative filme cu caracter propagandistic. Nu face obiectul lucrării de față analiza valorică a acestor filme din punct de vedere artistic - considerentele estetice vor fi luate în discuție numai în relație cu propaganda. Nu face, de asemenea, obiectul acestei lucrări prezentarea negocierilor cu cenzura, care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Hitler promițând locuri de muncă pentru toți. În stări de vibrație emoțională, pozitivă sau negativă, individul are o acuitate perceptivă crescută, se deschide, simte enorm și vede monstruos. Aidoma unui glonț care l- a prins cu capul deasupra tranșeei, mesajul propagandistic l-a nimerit. Același mecanism funcționează în cazul unui român constipat, care, ducându-se spre toaletă cu fața schimonosită, vede pe ecran un alt chip schimonosit sub care scrie „Petre Gheorghe, 41 ani, 25 de minute în medie pierdute zilnic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în favoarea intrării Americii în război. Operatorii Biograph au filmat și secvențe cu refugiați cubanezi, arătați ca o mulțime pasivă și terorizată de puterea colonială spaniolă. Operatorii concurenți, ai lui Thomas Edison, au făcut și ei același lucru. O adevărată canonadă propagandistică vizuală s-a declanșat asupra americanilor. Odată cu izbucnirea conflictului, pe lângă imaginile documentare reale, s- a trecut la utilizarea pe scară largă a celor trucate. Nu exista nici o imagine a lui Maine dinaintea catastrofei, totuși ecranul s-a umplut cu nave
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unei națiuni o piatră de hotar în istoria celei de-a șaptea arte, Griffith nu folosește în mod intuitiv metode ale propagandei vizuale și textuale care, teoretizate ulterior, vor umple tomuri. Primul principiu pe care îl aplică Griffith este totalitarisul propagandistic. Toți negrii care apar în film sunt „negri”, niște animale de pradă înzestrate cu cele mai rele vicii omenești, grotești și cruzi, trufași și lași. Singurele excepții, numite faithful souls (suflete credincioase), sunt o pereche de servitori negri cu frica
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
imaginile din Nașterea unei națiuni. Nu întâmplător, filmul a fost studiat la fotogramă de marii cineaști ruși ai anilor ’20 însărcinați de partid cu propaganda bolșevică în cinema. Primul război mondial aduce conștientizarea de către puterile beligerante a rolului de armă propagandistică și manipulatorie pe care îl poate juca cinematograful. Este primul război al imaginilor, primul conflict de mari propor ții mediatizat. Se folosesc în scop propagandistic reportajul cinematografic, filmul de actualități, didactic, de ficțiune. În Franța, în primă instanță, autoritățile au
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
bolșevică în cinema. Primul război mondial aduce conștientizarea de către puterile beligerante a rolului de armă propagandistică și manipulatorie pe care îl poate juca cinematograful. Este primul război al imaginilor, primul conflict de mari propor ții mediatizat. Se folosesc în scop propagandistic reportajul cinematografic, filmul de actualități, didactic, de ficțiune. În Franța, în primă instanță, autoritățile au interzis filmările în zonele de front. Apoi, marii producători ai momentului, Léon Gaumont și Charles Pathé, mânați de interese pur comerciale, intuind că imaginile de pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filmări din avion), Kulikes e cuprins de groază și, recunoscător armatei germane care a menținut conflictul dincolo de Rin, când se trezește se duce să subscrie 5.000 de mărci. Tot acum se impune metoda utilizării vedetelor ca transmițătoare de mesaj propagandistic. Cunoscuta actriță germană Henny Porten îndeamnă și ea, în scurtmetrajul Hann, Hein und Henny, la subscripția pentru împrumutul de război. După intrarea Americii în război, Charlie Chaplin, Douglas Fairbanks, Mary Pickford, Geraldine Farrar joacă în scurtmetraje care promovează obligațiunile Liberty
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
datoriei patriotice. În Franța, cinematograful mitologizează războiul așa cum o fac teatrul, literatura, presa scrisă. „Les notres” se năpustesc mereu cu elan asupra pozițiilor inamice, pe care le cuceresc, fără ca măcelurile produse cu acel prilej să fie înfățișate pe ecran. Scopul propagandistic principal este menținerea moralului populației pentru a susține efortul de război. Odată însă cu bătăliile tot mai sângeroase, cu numărul imens de morți, care nu mai putea fi mușamalizat, adevăratele imagini ale războiului încep să- și facă loc pe pânză
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
absența duplicității. Fiecare în felul lui, „douăzeciștii” credeau cu adevărat în Revoluție, în comunism, în rolul progresist al Uniunii Sovietice pe plan mondial, în vreme ce românii încercau doar să se folosească în mod mai mult sau mai puțin oportunist de prefabricatele propagandistice ale sistemului pentru a-și plasa viziunea artistică - atâta câtă era. De aici patosul autentic, emoționant, care animă Crucișătorul Potemkin, Octombrie, Sfârșitul Sankt Petersburgului, Mama, Pământ sau Trei cântece despre Lenin. De aici absența unui mare film comunist din cinematografia
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sociale ale lui Ermler. Plus filmele americane, care dominau box-office-ul. Proporția pe care o indicase Lenin - 60% filme educative și de informare, 40% divertisment - era bine reprezentată. În conferința din aprilie 1928, conducerea Partidului și-a exprimat nemulțumirea față de rezultatele propagandistice, politice înregistrate de cinematografia sovietică a anilor ’20. Accentul pus pe montaj, pe mijloacele formale ale cinema tografului, pe experiment, este clasat ca ineficient în influențarea marii mase. Filmele „formaliștilor” nu au fost înțelese și nu au penetrat practic deloc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
industriei cinematografice crește dramatic. În anii ’20, cinematografia sovietică primise subvenții nesemnificative de la stat. Finanțarea se realiza din încasările aduse de proiectarea filmelor de import, cu precădere americane, precum și de producțiile comerciale autohtone. Întrucât dorea transformarea cinematografiei într-o forță propagandistică menită să contribuie mult mai direct la îndeplinirea primului plan cincinal (1928-1933), partidul-stat reduce considerabil importurile de filme din Vest și desființează practic producția locală de filme vandabile de divertisment. Statul subvenționează masiv cinematografia pentru realizarea unui număr mic de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în Congresul PCUS raportul secret privind crimele lui Stalin. Exact aceasta este perioada în care cinematografia românească este creată sub stăpânire sovietică. Efectele contactului strivitor cu „Jdanovșcina” se vor simți până la căderea comunismului, în 1989, și chiar după aceea. Secvențe propagandistice din filmul sovietic al deceniului 3 Greva (S.M. Eisenstein, 1924) Muncitorul Iakov Strongen, acuzat pe nedrept de furt de către direcțiune, se spânzură cu cureaua de la pantaloni de creasta unei mașinării uriașe. Un strigăt străbate hala : „Opriți lucrul !”. Montaj rapid cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ca pe arma cea mai puternică a statului socialist în bătălia pentru a deschide ochii poporului. Or, Dziga Vertov exact asta încearcă să facă prin această secvență. Biserica am văzut-o, alcoolul l- am văzut, unde e cinematograful în „articolul” propagandistic vizual al lui Vertov ? E în toată secvența. Pentru că ea este precedată de imaginea Operatorului așezată peste oraș, după care obiectivul camerei se deplasează pe o pancartă pe care scrie „Cinema de film proletar”. Deci ce vedem este un posibil
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o epocă tânără a cinematografului, în care spectatorii alunecă ușor în „alte lumi”, decorurile și costumele din Aelita, astăzi hilare, deschideau pe atunci porii visării cu ochii deschiși. Când e aflat în reverie, omul acceptă mai lesne mesaje. Un mesaj propagandistic plasat într-o asemenea stare pătrunde mai adânc în suflet decât unul direct, „realist”. În plus, Iakov Protazanov mizează pe principiul tranzitivității acoperitoare, adesea foarte eficient în propagandă : dacă A mai mare decât B și B mai mare decât C
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
al lui Leon Popescu este film de propagandă. Primul film de propagandă de mari dimensiuni din istoria cinematografiei mondiale. Primul act prezintă un sat românesc de operetă, situat în acel spațiu fictiv al bunei lumini, caracteristic peste câteva decenii filmelor propagandistice comuniste cu subiect rural. În planul întâi, așezate, trei femei, între care una joacă un copil pe genunchi. În centrul imaginii, o horă dezlănțuită. În stânga, o tarabă cu butoiașul de băutură. Toți țăranii sunt în costume tradiționale ; în arierplan se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]