2,861 matches
-
Înainte să apuc să-i răspund, își înclină capul și-mi dă un sărut. Partidele scurte, mă gândesc eu după zece minute, pot fi la fel de excitante ca și cele lungi, savuroase, languroase. ― Mmm, spune Brad, care mă înfășoară într-un prosop. Poate c-ar trebui să renunțăm la seara asta și să ne petrecem seara în pat. ― Nu te-ai săturat? Omul ăsta chiar nu se poate opri? ― De tine nu mă satur niciodată, spune el, uitându-se adânc în ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
e Lauren. E noua mea prietenă, cea pe care am întâlnit-o la Broadway Deli, cea cu care am ieșit azi-noapte. ― Am uitat complet că ai ieșit cu ea azi noapte. Și unde-ați fost? Brad își șterge părul cu prosopul în timp ce vorbește. ― Am fost la restaurantul acela nou de pe Main Street. Ben se oprește din șters părul pentru o secundă și începe din nou, dar mai încet, mai gânditor. ― Care restaurant? întreabă el, și vocea îi pare ușor încordată. ― The
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mai gânditor. ― Care restaurant? întreabă el, și vocea îi pare ușor încordată. ― The Pepper, îi spun eu. A fost fantastic. ― A, spune Brad, pe un ton precipitat. ― Ai fost acolo? întreb eu. ― Asta e o întrebare-capcană? întreabă Brad, punându-și prosopul jos. Poate că sunt eu nebună, dar aș putea jura că a pălit, pe sub bronzul lui de aur. ― Ce naiba vrei să spui? întreb eu, încercând să-mi dau seama dacă a pălit cu adevărat, și dacă da, de ce. ― Știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
geme Brad, care se ridică și se duce la telefonul din dormitor, iar eu mă rostogolesc și mă vait. Alo? îl aud spunând. A, bună. Se lasă o tăcere scurtă, timp în care presupun că ascultă pe cineva. Trag un prosop de pe suport și mă înfășor în el, încă încălzită de delicioasa senzație de după ce facem dragoste, întrebându-mă cum naiba am putut să ratez acest sentiment incredibil vreme de atâția ani. Știu că sună nebunesc, dar sunt sigură că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cum fiecare îți va face pielea mai tânără, părul mai des, pielea mai fermă. Torn în apă jumătate de sticlă de spumant de baie cu aromă de migdale și mă dau pe spate, cu felii de castraveți pe ochi, un prosop umed și cald în caare mi-am împachetat părul, după ce l-am îmbibat de balsam. După ce m-am șters cu unul din imensele prosoape pufoase ale lui Lauren, merg în bucătărie și deschid ușa frigiderului. Ura! Pentru cineva atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cu aromă de migdale și mă dau pe spate, cu felii de castraveți pe ochi, un prosop umed și cald în caare mi-am împachetat părul, după ce l-am îmbibat de balsam. După ce m-am șters cu unul din imensele prosoape pufoase ale lui Lauren, merg în bucătărie și deschid ușa frigiderului. Ura! Pentru cineva atât de slabă ca Lauren, aici se găsește o imensă cantitate de mâncare. Fără să mă mai gândesc, scoto tavă cu sushi, un borcan de iaurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nu te puteai abține să nu zâmbești și tu. Continuam să alergăm spre munți și la un moment dat bătrânul mă striga „Ei, Joe!“, eu mă uitam În spate și-l vedeam că s-a oprit lângă un copac, cu prosopul pe care-l lega de talie În jurul gâtului. Mă-ntorceam lângă el și scotea din buzunar o coardă, Începând apoi să sară În plin soare, cu transpirația curgându-i șiroaie pe față și el tot sărind coarda În praful alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
soarele fierbinte. Era haios și termina totul cu un șir de sărituri ritmate, de-i curgea sudoarea pe față ca apa, și pe urmă agăța coarda Într-un copac de care se rezema apoi, când se așeza lângă mine, cu prosopul și una dintre bluze Înfășurate-n jurul gâtului. — Da’ știu că-i un chin să nu te Îngrași, Joe, zicea și se lăsa pe spate, Închizându-și ochii și respirând adânc, nu-i deloc ca atunci când ești puști. Apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să-ți faci probleme niciodată, spuse John. — Da, nu și-n privința asta, spuse Jack. După prânz ne-am dus la Garden pentru cântar. Stabiliseră că trebuie să aibă șaizeci și opt de kilograme după-amiază la ora trei. Purtând un prosop În jurul taliei, Jack se urcă pe cântar. Limba cântarului nici nu se clinti. Walcott tocmai ce se cântărise și era Înconjurat de o grămadă de tipi. Hai să vedem cât cântărești, Jack, spuse Freedman, managerul lui Walcott. — Da’ vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și niște brațe ca de halterofil. Cu picioarele stătea mai rău. Jack era mai Înalt cu un cap. — Sal, Jack, spuse. Era plin de semne pe față. — Sal, spuse Jack. Cum te simți? — Bine, zise Walcott. Lăsă să-i cadă prosopul cu care era Înfășurat și se urcă pe cântar. Avea cel mai lat spate și cei mai largi umeri pe care i-am văzut vreodată. — Șaișapte de kilograme și nouă sute de grame. Walcott coborî de pe cântar și-i rânji lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu mai auzeai nimic. — N-am nimic, zise Jack. Erau chiar În fața noastră. Arbitrul se uită la John și dădu din cap. — Hai Încoace, polonez de căcat ce ești, Îi zise Jack lui Walcott. John se aplecase peste corzi. Pregătise prosopul ca să-l arunce. Jack stătea aproape de frânghii. Făcu un pas În față. Vedeam cum Îi curge transpirația pe față, de parcă l-ar fi stors cineva, și un strop mare i se prelinse pe nas. Hai să te bați, Îi zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Auzind clinchetul zglobiu al unui glas binecunoscut, băiețelul - care n-a prea înțeles ce-a spus Sorina - zâmbește, apoi reușește să îngaime: Nu papa. Păi, mămica nu ți-a spus că nu-i papa? Prostuțul mamii! Și-i șterge cu prosopul spuma de șampon de pe față și bărbie. -Acum, să dăm băiatul la spălat! spune tăticul. Începe să-i spele părul blond și bucălat, apoi urechiușele ascunse, parcă, de șuvițele aurii și tare jucăușe. Vine rândul spatelui, în timp ce mămica îi spală
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
parcă, de șuvițele aurii și tare jucăușe. Vine rândul spatelui, în timp ce mămica îi spală brațele și mânuțele... ‘A ‘pă-la’ ! zice Sorin. Apoi, râde cu mare poftă. Da, la spălat! repetă tăticul. După ce băița este gata, părinții-l înfășoară într-un prosop mare. Parcă l-ar înfășa, iarăși în scutece. Dar, nu! Cu același prosop, îl freacă bine și pe obrăjori, și pe căpșor și pe ceafă, peste tot. Ce bine e ! Apoi, îl îmbracă în hăinuțe curate și frumoase și, la
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
spală brațele și mânuțele... ‘A ‘pă-la’ ! zice Sorin. Apoi, râde cu mare poftă. Da, la spălat! repetă tăticul. După ce băița este gata, părinții-l înfășoară într-un prosop mare. Parcă l-ar înfășa, iarăși în scutece. Dar, nu! Cu același prosop, îl freacă bine și pe obrăjori, și pe căpșor și pe ceafă, peste tot. Ce bine e ! Apoi, îl îmbracă în hăinuțe curate și frumoase și, la urmă, îi usucă părul cu ceva care suflă-nspre el aer cald. ‘A ‘pă-la
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
despre cum să-i Întâmpine pe clienți cu fețe zâmbitoare și urări vesele: „Bine ați venit!“, „Sunteți bineveniți!“, „Sunteți extrem de bineveniți!“. Camerele erau mici, banale și luminate slab cu becuri fluorescente din acelea care consumă puțin. Paturile unite, cearșafurile și prosoapele erau mai noi și mai curate decât cele din oricare alt hotel din oraș. Pe covor nu erau decât câteva pete de pepene. În fiecare zi se distribuia o cantitate mică de hârtie igienică, Îndeajuns pentru cei care nu fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fi fost un sport de echipă, fiecare dintre ei dovedindu-și abilitățile cu aceeași fată. Iar unele restaurante erau de-a dreptul pustii. Treaba se făcea În spatele draperiilor, unde era un pat simplu, un scaun, un lighean și un singur prosop pentru spălat. Dacă voiai să-și dea hainele jos, plăteai În plus. Autocarul dădu colțul. —Acolo, strigă Lulu și arătă cu mâna spre un magazin unde o femeie și un bărbat stăteau În fața calculatoarelor. Internet café. Doisprezece kuai pentru 45
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
La puțin timp după aceea, doi polițiști militari, unul Înalt, altul solid, sosiră cu puștile Îndreptate spre capetele bărbaților. —A fost un Nat, spuneau Încontinuu bărbații. Polițiștii le verificară actele, le confiscară cincizeci de dolari americani, două pături și cinci prosoape ale hotelului și-i Împinseră pe hoții de hoteluri Într-o dubă. Duba acceleră ducându-i În jos pe șoseaua ca o panglică neagră, pierzându-se curând În Întuneric. 8tc "8" Mai mult decât un truc cu cărți de joctc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
dublu rămas Întreg, dând cu pumnii În pernă și Înjurând. „Legea lui Murphy! A dracu’ lege a lui Murphy!“ Dacă e să meargă ceva prost, atunci sigur așa va fi. Îi revăzu fața Marlenei, cât de jenată era, cu un prosop prea mic Înfășurat În jurul trupului, Îndoită de spate, rugându-se de fiica ei să se Întoarcă În bungalow-ul lor și s-o aștepte. O oră mai târziu, Harry bău ultima gură din sticla de șampanie pe care o achiziționase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și muzică. Să fi fost acesta un trib autentic și nu unul Îmbrăcat ca să pară tradițional? Pânzele pe care bărbații și femeile le purtau Înfășurate În jurul capetelor aveau În mod clar un scop funcțional și nu unul decorativ. Păreau niște prosoape murdare turcești Înfășurate fără a ține cont de cum arată. Iar femeile și fetele În sarong purtau materiale În carouri de culori stridente și modele florale banale. Bărbații erau Îmbrăcați În pantaloni de pijama jerpeliți și bluze fără mâneci, murdare, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de turiști. Trecu prin ușa dublă de sticlă care dădea spre piscină. Vremea era caldă, plăcută. Se uită la piscina de dimensiuni olimpice, cu apa netratată de vreunul dintre turiștii care stăteau cu burta la soare pe șezlongurile acoperite de prosoape cu monograma hotelului. În colțul Îndepărtat se găsea o cabană În formă de cort, cu ornamente din mahon care-i dădeau o aură colonială romantică. A, acolo, pe masă, lângă femeia cu pălărie, chestia argintie sigur e o cameră digitală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
hal. Nu semăna cu frisoanele din timpul unei răceli. Era mult mai îngrozitor. Nu îmi era frig și, totuși, mă scuturam din toate mădularele. Am încercat să-mi încordez stomacul, dar tot nu mă opream din tremurat. Am luat un prosop din dulap. Pe când mă întorceam și, mă ștergeam pe față și m-am înmuiat de tot. Dintr-odată m-am prăvălit la pământ. Îmi venea să vomit. Respiram foarte greu. Eu și Hishinuma am căzut cam în același timp. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mai degrabă îngrijorat în privința a ceea ce aveam de făcut, a responsabilităților pe care trebuia să le îndeplinesc. Chiar și în timp ce mă spălam pe față, tot la slujbă mă gândeam. Aveam spume la gură. Se pare că tot timpul am ținut prosopul în mâini fără să-i dau drumul. Atunci unul dintre colegi a făcut un lucru lăudabil. A luat masca de oxigen din birou și ne-a pus-o pe față, mie și lui Hishinuma. Mie mi se făcuse atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
se luase. Nasul și tusea nu se mai opreau. Le-am spus colegilor: „Nu mă simt prea bine, o să mă întind puțin“ și m-am întins pe canapea. Pentru că aveam o senzație ciudată la ochi, voiam să-mi pun un prosop rece, dar un coleg mi-a spus: „Pentru ochi ar fi mai bun un prosop cald, decât unul rece“. Mi-am pus un prosop cald pe ochi și am stat întins cam o oră, încălzindu-mi ochii. Mi-am revenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
simt prea bine, o să mă întind puțin“ și m-am întins pe canapea. Pentru că aveam o senzație ciudată la ochi, voiam să-mi pun un prosop rece, dar un coleg mi-a spus: „Pentru ochi ar fi mai bun un prosop cald, decât unul rece“. Mi-am pus un prosop cald pe ochi și am stat întins cam o oră, încălzindu-mi ochii. Mi-am revenit. Priveam cerul senin. Până acum totul era negru ca noaptea. Vedeam obiectele, dar nu distingeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
am întins pe canapea. Pentru că aveam o senzație ciudată la ochi, voiam să-mi pun un prosop rece, dar un coleg mi-a spus: „Pentru ochi ar fi mai bun un prosop cald, decât unul rece“. Mi-am pus un prosop cald pe ochi și am stat întins cam o oră, încălzindu-mi ochii. Mi-am revenit. Priveam cerul senin. Până acum totul era negru ca noaptea. Vedeam obiectele, dar nu distingeam culorile. Eram ca nou. Mi-am continuat munca de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]