1,184 matches
-
jumătate ieșit din butonieră. Deși era un "civil", domnul Popa avea pretențiile unui general de modă veche, instruit sub răposatul Carol. Italo Balbo schiță un gest de surprindere, desigur se mai întâlnise cu ministrul, scriseseră toate gazetele de întîlnirea lor protocolară de la Constanța, "ahime, signor ministro!" aproape că trîmbiță pe un ton strangulat de emoție, și spre surpriza tuturor Coriolan Popa se opri și-și desfăcu brațele, în semn de îmbrățișare. Balbo făcu doi pași uriași, nu era cu mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
era faptul că toți, dar absolut toți acești tineri ofițeri erau nespus de încîntați de participarea lor la întîlnirea cu Balbo. Probabil cei mai mulți nu mai fuseseră niciodată invitați în casa lui Basarab Cantacuzino ori chiar la nici un fel de dineu protocolar. Își notă într-un colțișor al memoriei sale de aflat lista invitaților, cine a întocmit-o și dacă toți militarii au avut învoirea necesară de la superiori. Era un pas bun, folositor și îi îngăduia să creadă că fusese și bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
garniturii, pielea se înroșise de la strînsoare. Ori transpirase. "Bonjour, domnule Mihail, cum îți merge?" Sigur că nu îl interesa cum, îi merge, dar Pangratty știa să-și ascundă emoția, neliniștea în cele mai neașteptate chipuri. Fără să aștepte nici măcar răspunsul protocolar, prințul s-a lăsat ostenit în fotoliul din piele, o vechitură, pe care îl oferea numai doamnelor, cînd se întîmpla vreuna în cabinetul său. Bărbații, oricine ar fi fost, rămîneau în picioare, nu era prea greu, la el veneau doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Fantazii răsăritene, 1946 În Roxelana, scrisă și publicată după Creanga de aur (1931) și Divanul persian (1940), Nicolae Manolescu vede un program estetic relativ nou al prozatorului, caracterizat prin „amestecul de elemente europene, mai realiste, și de elemente orientale, mai protocolare“. Fără ca povestirea să fie ea singură reprezentativă („experiența Divanului persian și a Crengii de aur este evidentă în Roxelana“), trebuie spus că, îndeosebi în această ultimă etapă, criticul identifică modelul livresc al universului sadovenian, în cadrul căruia prozatorul încerca să construiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
des mâna prin părul de culoarea paielor ude, cu un gest mai puțin obosit, iar trăsăturile delicate, în ciuda faptului că o acnee puternică îi ciuruise fața, i se însuflețeau. În astfel de clipe înțelegeam că reticențele, afectările și uscăciunea lui protocolară, ceremonioasă, nu erau decât o mască sub care se ascundea un om viu, timid, vulnerabil și îndrăgostit până la disperare de viață. Dar nu treceam niciodată de această constatare pe care o făceam parcă numai pentru a-mi găsi în complexele
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
spre vasul american Wake. O duzină de marinari japonezi ședeau față-n față, cu puștile ridicate ca niște vîsle. Doi ofițeri de marină, În uniformă, stăteau la provă, iar unul ținea un megafon În mîna Înmănușată. Uimit de această vizită protocolară atît de matinală, Jim se urcă pe pervazul ferestrei și se lipi de geam. Două bărci de pază plecară de la Idzumo, fiecare purtînd cîte cincizeci de marinari. Cele trei vase se Întîlniră În mijlocul rîului și opriră moroarele. Se clătinau printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Minneapolis) i-a deschis larg ușa. Amory a pășit Înăuntru și s-a dezbrăcat de pălărie și palton. Era ușor surprins de faptul că nu auzea rumoarea stridentă a conversației din camera alăturată și a decis că Întrunirea era extrem de protocolară. Era de acord cu acest lucru, așa cum era de acord și cu majordomul. — Domnișoara Myra, a zis. Spre surprinderea sa, majordomul a rânjit oribil. — Da, da, a declarat el, e aici. Nu era conștient de faptul că statutul Îi fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
obraz sunt gesturi firești sau, dimpotrivă, nepotrivite. Formulele de salut sunt importante, pentru că transmit semnale, comunică sentimente (prietenie, simpatie, antipatie), atitudini (respect, stimă, delimitare, reținere), intenții etc. Adresarea poate fi prietenoasă, folosind numele mic, ca în America, sau poate fi protocolară ori reținută, ca în țările nordice. În Germania, apelarea numelui mic este accidentală în timpul serviciului, dar în afara lui poate fi prietenoasă; acolo se preferă folosirea titlurilor și funcției celui salutat ca formă a recunoașterii statutului acestuia. Pe de altă parte
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și cu vechiul limbaj oficial pe care președintele Băsescu se pricepea atât de bine să-l evite în discursurile din campanii. La loc de cinste stau comunicatele oficiale de presă și fotografii plictisitoare, cu strângeri de mână, prezidii și primiri protocolare. La mijloc de aprilie 2011, site-ul se deschidea cu o informare despre o vizită de stat în Estonia, redactată în stilul Telejurnalului din epoca ceaușistă. Nicăieri pe site nu există vreun blog sau vreun loc care să ofere informații
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
din nou cu o plecăciune, iar Medellin spuse: \ În numele Excelenței sale, Marele Judecător, precum și în numele Consiliului, sunt însărcinat să te felicit pentru eficacitatea cu care oamenii tăi au făcut față acestei situații critice. Elogiul fusese pronunțat într-o manieră atât de protocolară, încât Marin se întrebă dacă nu cumva erau în transmisie directă și scena putea fi urmărită la toate televizoarele particulare sau publice. Cu această eventualitate în minte, răspunse: \ În numele întregii garnizoane a capitalei, primesc felicitările. De fapt, sub acest aspect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
MARIN SE ÎNTOARSE ȘI VĂZU CĂ ERA UN OFIȚER DIN GARDA PERSONALĂ A MARELUI JUDECĂTOR \ UN PRIPP. ALȚI PATRU OFIȚERI PRIPP SE APROPIAU DE EL. PĂREAU SĂ FIE ÎNTR-O STARE CIUDATĂ DE VIGILENȚĂ. PRIMUL PRIPP VORBI PE UN TON PROTOCOLAR: \ DIN ORDINUL EXCELENȚEI SALE, MARELE JUDECĂTOR, SUNTEȚI ARESTAT. VĂ SFĂTUIESC SĂ MĂ URMAȚI ÎN LINIȘTE. MARIN FU CUPRINS DE MÂNIE ȘI GROAZĂ. \ Sunteți arestat, domnule. MARIN SE ÎNTOARSE CU SPATELE LA OFIȚER. GREUTATEA DEZASTRULUI ÎL APĂSA DUREROS. NU SE ÎNDOIA CĂ SE ADEVERISERĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
fii drăguță și roagă-l să nu ordone execuția lui Wade Trask înainte să stau de vorbă cu el. Un moment, răspunse secretara dispărând din nou. Când se întoarse, era evident că dictatorul o putea auzi, fiindcă avea un ton protocolar: \ EXCELENȚA SA MĂ ROAGĂ SĂ VĂ INFORMEZ CĂ TRASK A OBȚINUT DEJA O AMÂNARE A PEDEPSEI PÂNĂ DUPĂ ȘEDINȚA DE MÂINE DIMINEAȚĂ. DE ASEMENEA, SPUNE CĂ NU ÎNȚELEGE CUM AR FI PUTUT CÂȘTIGA RĂZBOIUL JORGIAN UN TRASK DEGHIZAT ȘI CĂ VA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
pîiiite. Lina ridică de jos mosorul imnenitent, roșie-vînătă, și explică foarte inexpiicit: - E Lică! Era Lică fără de greș! Acum trecea sprinten strada, aruncind ochii împrejur. Se auzi apoi lângă zid un murmur vag de voci, și pe urmă nimic. Mai protocolar, doctorul Rim făcu prezintările in lipsă: - Domnișoara Sia Petrescu - zise, mângâind cuvintele - nepoata noastră! . . . fiica unică a simpaticului văr Lică! Mini rămase uimită. Cunoscuse pe acel Lică, totodată umil și obraznic, în formă de rudă inferioară. Un Lică pe care
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mică reputație de virtuoză. De obicei, o vedetă muzicailă se producea în fiecare joi, dând relief programului. Ședința fixă, de o oră și jumătate, era dedicată muzicii ca liturghia bisericei: nici o șoaptă, nici o întrerupere. După program urma o destindere. Elena, protocolară și rigidă de felul ei, știa însă să se facă primitoare. Nu-și consuma nici spiritul, nici grațiile, dar obliga pe musafiri să fie spirituali și gra-țiosi. Aceiași oameni nu mai erau aiurea deopotrivă de plăcuți, în cadrul acela simțeau nevoia
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
chiar pentru o avere ca a Drăgăneștilor. Instituise pe Elena unica moștenitoare și executoare a unor dispozițiuni cu privire la uvrieri. Era firesc ca festivalul să fie amânat din nou și nu numai pentru timpul strict al demersurilor, dar pentru un doliu protocolar. Din pricina concertului, Elena reduse protocolul la minimum. Totuși trei luni de doliu strict, deci trei luni de amânare. Audiția era astfel azvârlită în primăvară. Elena fusese sincer îndurerată de moartea Gramatulei. Plecase de îndată la Prundeni cu bărbatul ei și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
uriași ai ideii, intră prin grajduri, unde cirezi întregi de sintagme așteaptă să fie adăpate din crezul lor poetic.“ Cirezile de sintagme, prost adăpate, se înfățișează ca niște mulțimi de vite costelive, dar Cornel Galben le omagiază în stilul său protocolar, de persoană oficială. Altă metodă de suspendare a spiritului critic o constituie prezentarea... palmaresului poetului luat în discuție: „Poetul Gelu Măgureanu, absolvent al Facultății de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a Universității București, și-a înscris în palmares Trofeul Festivalului Internațional
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
străbătu o Întrebare fără răspuns. „Dacă sunt la mai puțin de o săgeată, de ce nu trag?!” * - Am mai văzut undeva flamura aceea cu cap de zimbru... murmură Ștefănel. - E flamura Moldovei, stăpâne, răspunse Amir, mirat și el că folosește termenul protocolar În fața șefului Cuceritorilor. Între el și Anda rămânea o viață Întreagă de povestit, dar ipostaza publică a lui Ștefănel În acea clipă era de stăpân. Marele Maestru tresări și luă luneta de la ochi. După o scurtă șovăială dădu poruncile pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
deci mergem împreună. Cei din compartiment iarăși râd. — N-ai scăpat de mine, Teofana, i se adresează domnul, bănuind de ce râd cei din compartiment. Nu te superi că-ți spun pe nume. Măcar în concediu să nu fim atât de protocolari, că la serviciu n-avem ce face. Trebuie să repsectăm normele de conduită. Se discută în compartiment toți și separat despre condițiile de călătorie, că deși este tren accelerat are întârziere, despre timp, că ar mai trebui să plouă ceea ce
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
clipe. Comisionarul se oprește în vestibul, acea încăpere-tampon între larma străzii și liniștea casei. Salonul era pentru el un loc interzis, un spațiu unde oamenii trăiau drame și bucurii nepermise lui și de care el afla fragmentar numai din mesajele protocolare anexate buchetelor de flori. Stătea acolo în întuneric, așteptând timorat. Nu din curiozitatea de a afla ceea ce va urma. Știa ce-l așteaptă: o tăviță cu un păhărel de țuică, poate câțiva lei bacșiș și invariabil o felie de cozonac
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
meargă cu el. Hai înăuntru să mă schimb. Nu vreau să te schimbi că ești atât de frumoasă în rochia asta și vreau să rămâi așa. De fapt, materialul înflorat al rochiei îi dădea o frumusețe aparte, deosebită de cea protocolară, făcând-o mai naturală, mai atrăgătoare. —Cum să merg așa? Mi-e rușine, Matei! Vino, o ia de mână și o urcă mai mult forțat în mașină. Stai! Nu pot să merg așa ciufulită ca mama pădurii. Am să te
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
sătul... Veniți și ospătați-vă...” „Dar, chiar, ce-ar fi s-o Încercăm”, spuse Oliver, care, simțind din Piața Unirii mirosul de grătar, se Îndreptă cu pași mari spre Corso. „Știam că sunteți vegetarian”, i se adresă pe un ton protocolar stomatologul Paul. „Ei și?” făcu Oliver. „Vreau să mă conving că ceea ce voi mânca e carne, nu altceva...” Mirosul apetisant care venea dinspre grămada de carne frumos rumenită, aranjată pe țepușe, stropită din belșug cu fel de fel de mirodenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
apreciate după temeiul rațional care le-a generat, după mobilul emoțional-afectiv care le-a propulsat și după finalitatea pe care au vizat-o. Critică O critică dreaptă și bine intenționată este de preferat unei laude gratuite. Falsitate Schimbul de amabilități protocolare însoțit de zâmbete false ascunde întotdeauna vrăjmășii sau invidii. Rol Pe scena vieții, masca nepotrivită și rolul prost jucat nu sunt agreate. Viața Vremea nu ne oferă numai zile însorite. Nici viața omului nu este alcătuită numai din zile tihnite
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
înscăunare își răsese barba, și-și potrivea fesul cu care urma să intre cu alură turcomană la înscăunare. Imprevizibil, de un calm imperturbabil, Al. D-trie Ghica a laut fesul și l-a mistuit în buzunar. Cu un zâmbet afabil protocolar, deși în suflet i se surpau munți de furie, la ceremonia papucului atinse cu vârful nasului încălțarea, zăbovind puțin tentat să muște, după care ridicat în picioare, în cea mai purp limbă turcă, sa adresat sultanului cu brațul drept pe
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
într-o categorie specială: singurul bărbat care-i ceruse vreodată mîna. Psihologia implicată, în această situație era dintotdeauna limpede; iar uneori simțea acut nedreptatea acestei situații față de alți bărbați care ar fi putut avea aceeași ambiție ori dorință. Dar eticheta protocolară de la curte le interzicea să pomenească măcar acest subiect. Tradiția era ca ea să facă propunerea de căsătorie, și n-o făcuse niciodată. În ultimă instanță nu se gîndise decît la omul care îi ceruse cu adevărat mîna; și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ÎNTRERUP, SPUSE PREȘEDINTELE CONSILIULUI. LUCRU INCREDIBIL, ARESTATUL A IZBUTIT SĂ CONCENTREZE DISCUȚIA ÎN JURUL PROPRIILOR SALE DORINȚE. ÎNȚELEG CĂ NE SIMȚIM CU TOȚII VINOVAȚI DE ATACAREA PALATULUI, DAR N-AVEM NICI O OBLIGAȚIE DE A NE JUSTIFICA ACȚIUNILE FAȚĂ DE DEȚINUT. VORBI SCURT DAR PROTOCOLAR TELEECRANULUI DIN BRAȚUL FOTOLIULUI: DOMNULE COMANDANT, VINO AICI ȘI PUNE-I DEȚINUTULUI UN SAC PE CAP. HEDROCK ZÎMBEA BLÎND ÎN TIMP CE INTRARĂ CEI ZECE PAZNICI. ROSTI DOAR ATÎT: RĂMASE ABSOLUT NEMIȘCAT CÎND PUSERĂ GARDIENII MÎNA PE EL. UNUL DIN ACEȘTIA RIDICĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]