2,509 matches
-
împotriva burgundului. Consecința a fost redeschiderea conflictului dintre Carol Temerarul și stările privilegiate ale provinciilor: în 1467 a ridicat impozitele fără a cere consimțământul stărilor; apoi a înființat Parlamentul de la Malines, scos de sub jurisdicția Parlamentului de la Paris și suprapus Curților provinciale 385. Convocarea Statelor Generale a rămas atributul suveranului. Reprezentanții provinciilor se întruneau la deschiderea adunării și ascultau împreună propunerile, apoi deliberau separat, conform mandatului încredințat de provincii. Dacă nu întrunea unanimitatea, concesiunea votată nu obliga toate provinciile și urmau negocieri
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Provinciilor din nord, ceea ce a echivalat cu declararea independenței. Astfel, în sistemul statelor europene și-a făcut apariția Republica Provinciilor Unite, cum s-a intitulat noul stat, cunoscut sub numele de Olanda. Republica Provinciilor Unite s-a întemeiat pe Statele provinciale, a căror alcătuire cuprindea, după Reforma religioasă, doar reprezentanți ai nobilimii și orașelor. Frisia și Groningen vor rămâne singurele provincii în care țăranii, liberi din punct de vedere juridic, aveau reprezentanți în Statele Generale. În Republică erau 66 de Dietine
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
avut la origine cunoscuta nevoie de consilium et auxilium a principelui, înconjurat de nobili și clerici, iar mai târziu și de reprezentanți ai orașelor. Organizarea era asemănătoare Statelor Generale din Franța. Chiar și obiceiul de a convoca mai des Statele provinciale, cunoscute la Nisa, valea Aostei și cantonul Vaud constituie un argument al acestor asemănări. Principala atribuție a Statelor Generale era votarea impozitelor extraordinare. Aici reprezentanții fiecărei stări deliberau și votau separat. 4.5.3 Republică Florența și Marele ducat al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
hotărârile lor în fața Dietinelor provinciale (seimiki generalne) la care participau regele și Consiliul regal. Cum șleahta nu era obligată decât prin legile adoptate de Dietinele locale (seimiki ziemskie), iar acordul între aceste dietine era indispensabil, s-au înlocuit Dietinele generale (provinciale) cu Seim Walny (Marea Dietă națională), în care se întruneau toți deputații țării 439. Dietinele provinciale, prin activitatea lor regulată și obligativitatea consultării, au marcat procesul de descentralizare. Șleahta a început să se afirme tocmai în aceste Dietine. Nici un rege
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu era obligată decât prin legile adoptate de Dietinele locale (seimiki ziemskie), iar acordul între aceste dietine era indispensabil, s-au înlocuit Dietinele generale (provinciale) cu Seim Walny (Marea Dietă națională), în care se întruneau toți deputații țării 439. Dietinele provinciale, prin activitatea lor regulată și obligativitatea consultării, au marcat procesul de descentralizare. Șleahta a început să se afirme tocmai în aceste Dietine. Nici un rege nu s-a arătat suficient de puternic pentru a-i opri ascensiunea. Accesul șleahtei în Dieta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1433 la Dietinele provinciale (seimiki generalne) constituite după acordarea Privilegiilor de la Nieszawa (1454) și, tot ca urmare a acestora, formarea Dietei naționale (Seim Walny), convocată prima dată la Piotrkow în anul 1493. Dacă particularismele provinciilor nu au împiedicat crearea Dietinelor provinciale și apoi a Marelui Seim, regele Cazimir al IV-lea "are puține merite, căci nobilimea a înțeles necesitatea unei acțiuni solidare contra regelui"440. Transformarea reflectă trecerea de la rezistența individuală la cea colectivă a stărilor și realizarea solidarității instituționale. Din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
are puține merite, căci nobilimea a înțeles necesitatea unei acțiuni solidare contra regelui"440. Transformarea reflectă trecerea de la rezistența individuală la cea colectivă a stărilor și realizarea solidarității instituționale. Din anul 1464 votarea impozitelor va depinde de consimțământul tuturor Dietinelor provinciale. Pentru a obține solidaritatea dorită, stările reunite în Dietine la Korezyn și Kolo (1489) au început să trateze prin intermediul deputaților. Constituirea definitivă a Seimului a avut loc, așa cum am precizat, în anul 1493, când a fost convocat primul Model Parliament
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
niciodată nu se va putea modifica nimic fără consimțământul comun al Senatului și deputaților provinciilor, impunând necesitatea acordului celor trei elemente (rege, Senat și deputați) astfel: convocarea Seimului era atributul regelui; Senatul se considera reprezentantul puterii centrale, iar deputații Dietinelor provinciale ca "mandatari ai societății"446. Constituția Nihil Novi a impus definitiv regimul constituțional în beneficiul stării nobiliare, întrucât "executarea bunurilor și drepturilor" era atributul ei. Dieta de la Radom a consacrat, de asemenea, statutul de stare privilegiată al șleahtei, atribuindu-i
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aceștia să trimită "deputați serioși". Perioada domniei lui Sigismund al II-lea August (1548-1572) va fi aceea a unui echilibru relativ 451. La început regele a încercat să guverneze fără sprijinul șleahtei și să profite de disensiunile existente între Dietinele provinciale, care se manifestau de fiecare dată când era convocat Seimul. Astfel, atunci când Camera inferioară nu putea lua o decizie unică, moțiunile erau comunicate regelui, care se putea pronunța având dreptul deciziei finale, sau se solicita consultarea Senatului. De la Sigismund al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sensibil de toate cele înfățișate până aici. Lumea scandinavă, cum mai este numită, prezintă o dublă tipologie: grupul danezo-norvegian și grupul suedez. Din vechile Tings ale popoarelor daneze, care reuneau întrea-ga populație liberă, s-au format în procesul feudalizării Adunările provinciale (landsting) și cele comunale (herredsting). În timpul domniei marilor Waldemar (1157-1241), după o scurtă perioadă de creștere a autorității monarhice, stările privilegiate vor relua controlul guvernării, situându-se deasupra regalității 542. La sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul celui de-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prima jumătate a secolului al XVII-lea seniorii și nobilii deliberau viritim, iar burghezia prin deputații aleși. Mandatul imperativ regla atitudinea acestora. Cel care nu vroia să consimtă impozitele, refuza să le și plătească. În același secol au reapărut Adunările provinciale. Conflictele dintre acestea se vor manifesta în special în ceea ce privește consimțirea impozitelor. Statul va suferi consecințele funeste ale noului sistem: mai întâi eșecul regelui Cristian al IV-lea (1588-1648) contra Imperiului (1626), apoi invazia suedeză, catastrofa din 1658 și fondarea monarhiei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mică importanță, deoarece regele era cel care hotăra dacă Adunarea generală sau Dietinele provinciale ale stărilor privilegiate trebuiau reunite, iar decizia finală îi aparținea. Adunarea generală a stărilor privilegiate era compusă din nobili, episcopi, aleșii clerului și deputații țăranilor. Adunările provinciale erau mult mai numeroase. Dezvoltarea regimului de stări în Suedia a fost favorizată de structura socială a țării și condițiile politice externe. Este adevărat că la baza acestuia există particularisme: legislația și guvernarea avea caractere diferite de la o provincie la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în denumirea instituției 608. Marea Adunare a Țării are caracterul unei adunări generale, pentru că în mentalitatea feudală reprezenta toată Țara. Absența "stării a treia", sau caracterul sporadic al prezenței acesteia, nu anulează acest caracter. Semnificativă este și absența unei Adunări provinciale în Oltenia (Mica Valahie), care se bucura de o autonomie apreciabilă, având un ban în frunte și un Divan la Craiova. Tradiția care se regăsește în adunările "republicilor" țărănești ale Vrancei, Tigheciului (Sfatul cel Mare, Marele Sfat) și Câmpulungului, reprezintă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
subordonarea instituțiilor tradiționale transilvane. După ce reformismul luminat la împăratului Iosif al II-lea a reușit să rupă echilibrul regimului de stări subordonând Dieta, Leopold al II-lea a pus capăt opoziției stărilor acceptând restabilirea vechilor structuri instituționale și convocarea Dietelor provinciale. Dar reformele preconizate de noul împărat, care au stimulat mișcarea de emancipare a românilor din Transilvania, urmau să fie înfăptuite prin organele reprezentative ale stărilor, care și-au însușit din programul leopoldin doar postulatele naționale, legate de menținerea privilegiilor anterioare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sânge măselele rupte)" (de două zile nu am mai stins becul). Autoclaustrat într-un interior mizer, sordid, "eroul" proiecțiilor halucinante își actualizează de obicei, printr-un proces anamnetic à rebours, detaliile (ordinare sau de-a dreptul grotești) dintr-o existență provincială care îi augmentează angoasa. Exterioritatea, fie ea obiectuală sau umană, îl consumă, în fond, doar în sensul că îi potențează teribilul rău interior, măcinându-l într-un malaxor nevăzut, dar ale cărui rotițe se fac auzite în permanență. Fiecare dintre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
măcinându-l într-un malaxor nevăzut, dar ale cărui rotițe se fac auzite în permanență. Fiecare dintre cele cinci cicluri ale cărții (și în special Male dicat, Texte poetice și Relatări) conține asemenea pendulări între decorul mai "larg" al străzii provinciale și cel mai strâmt al camerei sărace, între o exterioritate mizerabilă, înșirată în "cârduri de oameni străini", consumați la rându-le de mizeria proprie, și răul interior. Un fel de întâmplări în (i)realitatea noastră zilnică, de nimicuri ridicate la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
provinciala: "c'est une Parisienne. Ce moț dit tout. Pour en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines provinciales" [Delord, p.4]. Portretul provincialei este într-un registru desconsiderator 87. Personajele provinciale, măi naive și mai generoase, se deosebesc de cele citadine mai sofisticate, măi egoiste. Cum a arătat Flaubert prin numeroșii săi provinciali, acestea sunt "des personnages de désir et de rêve" [Dubois, p.222]. Pariziana, fire destul de pragmatică, nu mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
apară la confruntarea citadinei cu provinciala. Mama lui Georges Duroy, față în față cu nora citadina, percepe foarte acut diferențele dintre rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor are ca origine, susține Taxile Delord, faptul că cinci din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile lor: "Ce șont elles (leș femmes des provinces) qui alimentent cette population și vive, si gaie, si originale des femmes de Paris.(...) Voilà pourquoi îl y a tânt de variété, tânt d'imprévu, tânt de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Voilà pourquoi îl y a tânt de variété, tânt d'imprévu, tânt de contrastes chez leș femmes parisiennes" [Delord, p.2]. Procesul, de altfel, este ireversibil. "On a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de variété, tânt d'imprévu, tânt de contrastes chez leș femmes parisiennes" [Delord, p.2]. Procesul, de altfel, este ireversibil. "On a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Denise Baudu, care aduc la oraș și cele mai bune calități 91. Denise devine o veritabilă Pariziana, care îl seduce pe versatul Mouret: "Et elle jetait à Mouret le regard moqueur d'une Parisienne, que l'attifement ridicule d'une provinciale égayait. Celui-ci sentit la caresse amoureuse de ce coup d'œil, le triomphe de la femme heureuse de șa beauté et de son art" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.131]. Altele însă sunt repede pervertite de moravurile Parisului. În acest mod
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de o parte, femei stabilizatoare, virtuoase și măritate, pe de altă parte, femei perturbatoare, fascinante, irezistibile. Numărul femeilor virtuoase, după Balzac, este egal cu cel al criminalelor. Și la Flaubert vom găsi, în tradiția lui Balzac, un studiu al moravurilor provinciale Madame Bovary și un studiu al moravurilor pariziene L'Éducation sentimentale. În ambele române dragostea, își pierde prestigiul tradițional, se depoetizează. Educația sentimentală a lui Frédéric Moreau se face în tradiția franceză prin cele patru femei care îl înconjoară. Plasat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ce ține de moravurile la modă. "Fascinația adulterului", pentru a relua formulă lui Alain Corbin, obsedează întreg secolul 227. Michèle Sarde denumește adulterul mal français, boala franceză. Mary Donaldson-Evans consideră [p.125] că ceea ce deosebește adulterul Emmei Bovary, de tip provincial, îndreptat spre consumarea unor formule românești, de adulterul parizian este că ultimul urmărește un beneficiu de afirmare individuală ca entitate. În pofida riscurilor, femeile au recurs întotdeauna la adulter că la o formă a libertății 228. Acest lux, Pariziana și-l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
constă în relațiile care leagă persoanele între ele prin intermediul diferitelor componente ale repertoriilor lor de roluri" [trad. apud Panea, p.57, subl.n.] Mobilitatea citadina sugerează mai multe roluri, pe care ea le preschimba că toaletele noi. Spre deosebire de sedentarismul vieții provinciale, viața tumultuoasa a capitalei oferă numeroase manifestări la care Pariziana dorește neapărat să participe: "Ne faut-il pas dans l'espace de douze heures avoir vu l'Opéra, la revue, la foire; avoir assisté au bal; au pharaon? Puis îl lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care oferă numeroase modele de imitat ale eroilor reali și imaginari: personaje de român, eroi de război, staruri de cinema etc. "Imitația arhetipurilor trădează un anume dezgust de propria istorie personală și tendința obscură de a transcende momentul istoric local, provincial" [1991, p.135]. 50 "la Parisienne, derrière l'exotisme de son image 1900, cache un symbole plus profond et plus riche. De ce passé, revécu en photographies, à notre présent, quelque chose d'insolite tremble et se précise: l'éternel féminin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]