1,136 matches
-
camere, cu săli de bucătărie și celelalte necesare unui trai confortabil, găzduiește anual câte 12 scriitori din Europa, câștigători ai unor burse de creație de până la trei luni, oferite de Conseil Général, Département du Nord. Colega noastră din Trenul Literaturii, prozatoarea franceză Annie Saumont, a stat aici în octombrie și decembrie 1997 și ne asigură, într-o scurtă luare de cuvânt, că s-a simțit excelent. A scris trei nuvele și și-a revăzut trei cărți în vederea unor reeditări. Minionă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fără a exclude Ermitajul, firește. Este trecut de ora 22.00, dar pare amurgit doar, un aer lăptos învăluie clădirile înșirate pe chei. Vaporașe pe râul Fontanka, lume, la bord, care petrece, și noi discutăm despre destinul literaturii ruse, despre prozatoarea Tatiana Tolstaia, despre asociațiile de scriitori - vreo 25 în întreaga Rusie: cu Uniunea Scriitorilor Ortodocși și cu Uniunea Scriitorilor Sovietici... Pornografia și literatura de „capă și spadă” (gen Abdullayev) sufocă piața de carte, ca și în România. Au apărut mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
costisitoare inițiativă din partea gazdelor să-i reunească pe toți la Berlin, dar probabil, la cât s-a cheltuit până acum, un milion de dolari în plus n-a mai contat. Tot la Berliner Ensemble Theater discut cu Carmen Francesca Banciu - prozatoare optzecistă, stabilită la Berlin de mai mulți ani, unde a dobândit ceva notorietate literară, și cu Ingrid Băltăgescu, critic și profesor de română la Universitatea din Berlin, care se arată deosebit de interesată de aventurile noastre prin Europa... VASILE GÂRNEȚ: O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
unul dintre cei care, cu siguranță, i s-a atașat. În primul rând prin sensibilitatea sa față de manuscrisele lui Nichita pe care acesta, la începutul anilor ’60, ni le citea în casa comandorului Ciurea, tatăl logodnicei sale și viitoare soție, prozatoarea Doina Ciurea. Soțul scriitoarei pentru copii Sonia Larian, unul dintre cele mai extraordinare spirite evreiești askenazi, de o sensibilitate și capacitate uriașă de a trăi emoția și prezentul unui text literar. Fost amic apropiat al lui Labiș, ambii studenți ai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
deplasată, absolutizându-l cumva. Dar „nordic” eu mă trădez nu numai în „problema națională”, ci și față de chestiunile care mă privesc, cele profesionale; astfel, de la începuturile mele literare, chiar și la primul mare interviu pe care l-am dat excelentei prozatoare care a fost Maria-Luiza Cristescu, am polemizat cu atracția pe care o suferă literații „sudici” față de capodoperă, manifestându-mi propensiunea pentru operă, pentru creația monumentală, capabilă de a oferi nu numai stări, fapte și personaje memorabile, dar și o viziune
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
chirie la stat). Ba chiar, după ce fratele meu a vândut jumătate din grădina intravilană a casei părintești din Adjud (6.000 de euro mi-au revenit mie banii s-au împărțit la patru, la doi frați și două surioare) și prozatoarea Doina Popa a făcut împrumut de la bancă (de 3.000 de euro în franci elvețieni, plătiți dublu), am reușit să cumpăr și o mașină Dacia Sandero, acum șase ani. Am avut locuri de muncă, am vechime neîntreruptă din 1976. Probabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îmi sunt chiar "dușmani naturali", mă antipatizează din instinct). N-am nici măcar un prieten în București la care să apelez sentimental. M-am învățat așa, să fiu al nimănui. Nu mă citește nici fiul (și nici o rudă de sânge; doar prozatoarea Doina Popa mă citește numai după ce public o carte originală, nu în manuscris). Nu mă mai impresionează ignorarea publică. Poate îngerul păzitor se simte obligat să mă mai citească. Ai participat la spectacolul Revoluției Române, faza pe Focșani, Vrancea. Spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
anii din urmă, o asemenea întreprindere (cu ambiții de monumentalitate, firește) nu s-a făcut poate și din pricina atâtor discuții pătimașe, pro sau contra (nevoii ?!) despărțirii de Eminescu. Ceea ce, oricum am lua-o, e o aberație. Iată însă, că o prozatoare de forță, din generația tinerilor scriitori afirmați după înlăturarea totalitarismului socialist, Florina Ilis, adepta și practicanta consecventă a metodei de creație postmoderniste, ne oferă un surprinzător "roman" ce are în centrul său figura poetului/gazetarului Mihai Eminescu Viețile paralele (Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
din București, condus de criticul HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=George Iva%C5%9Fcu&action=edit" \o "George Ivașcu" George Ivașcu. Din 1970 este corector și apoi redactor la revista România literară, unde lucrează și în prezent. Prozatoarea este și consilier editorial la Editura Universal Dalsi. Adriana Bittel a debutat în 1980 la Editura Cartea Românească cu volumul Lucruri într-un pod albastru. A mai publicat volumele Somnul după naștere (Cartea Românească, 1984); Iulia în iulie (Eminescu, 1986
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la asta. Aveam scutece, ceai de anason, iar afară începuse să se încălzească neașteptat în acel miez de decembrie 1989. Perntru câteva luni, puteam să întorc spatele acelui viitor luminos de care îmi era atât de frică. Nora Iuga, poetă, prozatoare și traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Autoare a mai multor volume de poezie - Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Inima ca un pumn
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nu aveam decât oglinda din dreptul chiuvetei. Dacă mă aplecam peste chiuvetă, îmi vedeam aproape tot capul. Dacă puneam un scaun, îmi vedeam doar o parte din corp. Niciodată picioarele. Femeia în fața oglinzii era un text pe care îl scrisese prozatoarea mea preferată prin anii ’20. Mi-ar fi plăcut să scriu Femeia în fața oglinzii, cu gândul la oglinda din căminul Grozăvești. Femeia în fața oglinzii în care nu te vezi niciodată întreagă. Ce diferență între mine și prozatoarea mea preferată! Între
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care îl scrisese prozatoarea mea preferată prin anii ’20. Mi-ar fi plăcut să scriu Femeia în fața oglinzii, cu gândul la oglinda din căminul Grozăvești. Femeia în fața oglinzii în care nu te vezi niciodată întreagă. Ce diferență între mine și prozatoarea mea preferată! Între oglinzile noastre, mai precis! Sac, zic, și m-apucă râsul. Pe la sfârșitul anilor ’80, erau la modă niște fuste lungi, gri, ca de sac, dar mult mai moi, mai păroase. Aș zice azi, cu un cuvânt al
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Mircea Eliade" \o "Mircea Eliade" Mircea Eliade (tradus parțial în spaniolă). Multe dintre cărțile mele sunt de aceeași factură: Dicționar de teme și simboluri (2002), Enciclopedia culturii umaniste (2004), Mesajul subliminal în comunicarea actuală (2005). Dar mă consider în primul rând prozatoare, pentru că am scris povestiri, basme și trei romane. Primul dintre ele a fost Omulețul roșu (Vremea, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/2004" \o "2004" 2004), un roman despre mesajul subliminal, mai mult un experiment prin care am vrut să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care descom pun voința lui și infiltrează slăbiciunea În sângele româ- nesc. O blestemată boală de sânge, un vierme atavic paralizează nervii motori ai firii românești și oprește pornirile la luptă fățișă [...] ale acestei nații” <endnote id="(740, p. 155)"/>. Prozatoarea britanică Olivia Manning a luat corect pulsul societății românești pe la 1939-1940 când, stând la București, și-a scris romanul autobiografic Trilogia balcanică : „Deci În Ungaria - spune un personaj - Îi Împușcă pe evrei ! Deștepți ! Aici nu-i Împușcă. Așa suntem noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căciuli evreiești. Astfel, șiretenia este localizată atât În capul evreului, cât și pe capul lui. „În Bucovina mai puteți vedea evrei purtând blană de vulpe la pălării”, spune un personaj dintr-un roman cu subiect românesc, scris În 1939-1940 de prozatoarea britanică Olivia Manning. „Așa li s-a ordonat cu sute de ani În urmă, pentru a arăta că sunt la fel de vicleni ca o vulpe. Astăzi se amuză și Încă o poartă. E adevărat că sunt inteligenți, dar se țin deoparte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etice ale evreului cu cele ale ani malului din blana căruia Îi era confecționată căciula : „În Bucovina mai puteți vedea evrei purtând blană de vulpe la pălării”, spune un personaj dintr-un roman cu subiect românesc scris În 1939-1940 de prozatoarea britanică Olivia Manning. „Așa li s-a ordonat cu sute de ani În urmă, pentru a arăta că sunt la fel de vicleni ca o vulpe. Astăzi se amuză și Încă o poartă. E adevărat că sunt inteligenți, dar se țin deoparte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sefardă din Bucureștiul anului 1932 : Dona Clara, „vestită pentru frumusețea ei, care, spuneau gurile rele, fusese Înaintea căsătoriei cu don Enrique [Sidalgo, «vechi neam de bancheri spanioli»] omagiată de doi regi” (765, p. 263). În romanul autobiografic Trilogia balcanică al prozatoarei britanice Olivia Manning, doamna Flöhr - tânăra soră a unui bancher evreu din Bucureștiul anilor ’30 - pare să fi preluat unele elemente din portretul Elenei Wolf-Lupescu, amanta roșcată a regelui. Despre doamna Flöhr („frumoasa familiei”, cu părul roșu-arămiu „ca mătasea porumbului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
judecă e pe măsura suferinței ce i-au pricinuit-o. O poreclă sau o insultă nu-i tot atît de gravă ca o tentativă de linșaj profesional și moral! Scrisorile confirmă tragica realitate din titlul Universitatea care ucide, dat de prozatoarea Magda Ursache primului dintre romanele sale. Pivotul biografiei intelectuale a lui Mihai Drăgan l-au constituit - lucru pentru care poate fi considerat norocos - marii clasici. Cine ajunge să-i cunoască (iar el, în peste un deceniu de seminarii, a făcut
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cult decât el. Sofia Nădejde polemiza cu Maiorescu pe chestiunea capacității intelectuale a femeii. În general Contemporanul se preocupa de drepturile omului, de ridicarea țăranului, cu un umanitarism fanatic ce nu rămase și fără unele bune urmări. SOFIA NĂDEJDE Ca prozatoare, Sofia Nădejde, urmărită de probleme sociale, caută să împărtășească "din chinurile vieții", trista soartă a copiilor de orfelinat, mizeria, alcoolismul, în fine, înapoierea țărănimii, secerată de boli din ignoranță și superstiție. Scriitoarea e dotată cu umor și cu o expresie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
TĂSLĂUANU, Adelina (1877, Breasta, j. Dolj - 21.I.1910, Sibiu), autoare de versuri și prozatoare. Este fiica cea mai mică dintre cei opt copii ai Adelinei și ai lui Constantin Olteanu-Maior din Reghin, profesor de geografie și istorie stabilit la Craiova în 1859; bunica paternă era fiica surorii lui Petru Maior. După studii liceale în
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
, Cristina (8.VI.1933, Plenița, j. Dolj), poetă și prozatoare. Este fiica Elenei Tacoi (n. Iancu) și a lui Constantin Tacoi, învățători. Urmează clasele primare în comuna natală (1939-1943), apoi Liceul „Elena Cuza” din Craiova (1943- 1951). Este absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
editată de liceul la care era elevă, publică în 1966 la „Ramuri”. E prezentă și în „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „Familia”, „Viața românească”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. Prima carte de versuri, Așezare de lucruri , îi apare în 1968, iar ca prozatoare debutează editorial în 1971, cu volumul Hesperara. Este autoarea unui volum ce include trei piese de teatru, Elegie pentru Hesperara (2001), textul titular fiind pus în scenă la Teatrul „C. I. Nottara” încă din stagiunea 1979-1980, precum și a unor scrieri
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
TÂRZIU, Alexandra (19.XI.1937, București), prozatoare. Este fiica Mariei (n. Ilenuș) și a lui Gheorghe Târziu, mic industriaș; e căsătorită cu Andrei Brezianu. A urmat la București școala primară și Liceul Sanitar „Pitar Moș”, absolvit în 1957. Lucrează ca asistentă medicală la diverse spitale din capitală
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
interminabil de măști sunt doar câteva elemente caracterizante. Masca este cea a clovnului și sub ea se ascund nu chipuri de oameni, ci întrupări ale unor probleme existențiale fundamentale. Un registru mult mai grav definește cel mai cunoscut roman al prozatoarei, Sperietoarea din Hors (1979), unde ideea de joc-joacă va deveni atotstăpânitoare. Subiectul este simplu și în aparență nevinovat: locuitorii din comuna Hors comandă unui „Atelier de pietrărie și obiecte decorative” o sperietoare. Construind un spațiu suprarealist, T. realizează în parabola
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
TOMA, Ileana (14.IX.1935, Prajila, j. Soroca), prozatoare. Este fiica Mariei Bârcă (n. Dimitriu), funcționară, și a lui Alexie Bârcă, preot. A absolvit în 1957 Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București. Până în 1991 va fi cercetător și șef de colectiv la Observatorul Astronomic din București
TOMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]