3,382 matches
-
ei, toți pășeau cu precauție în cea mai perfectă liniște, deoarece fiecare știa precis ce are de făcut. Din interiorul peșterii, din spate, îi conduceau cu privirea o mulțime de femei suficient de înalte, însă palide, veștejite și sfrijite ca prunele uscate, înconjurate de copii de diferite vârste, tăcuți, slăbănogi, cu burțile lipite de șira spinării. Se observa de la bun început că toți sunt înfometați sau, mai pe înțeles, lihniți de foame. Femeile, mai multe decât degetele de la ambele mâini, cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de la răposatul său tată, pe lângă casă, și un cavou cu patru cripte, din care numai una era ocupată. Ce crezi că a făcut? Noaptea de vineri spre sâmbătă, beat criță, după ce dăduse pe gât o cantitate apreciabilă de țuică de prună și fumase și câteva țigări Mărășești, a dat lespedea de o parte cu o rangă și a vrut să intre în interior, probabil să-l aerisească, dar nu a mai apucat. Paznicul l-a zărit spre dimineață căzut cu fața
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din viață la 27 ianuarie 1975. Referințe bibliografice: Neculai N. Maftei, Constantin GH. Radu, ,, Fii ai comunei Dănești, jud. Vaslui, 1981“; TRIST DAR ADEVĂRAT... Tata, sculându-se de dimineață ca de obicei, după ce a ascultat știrile la galenă, a mâncat prune afumate la lozniță cu nucă tot afumată, cu turte coapte pe plită făcute de mine în ajun, adică de cu seară. Aluatul era făcut cu drojdie pe care o strânsesem în toamnă de pe butoaie în timp cât fierbea vinul și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
vamale în medie cu 50%, pentru un nomenclator diversificat de produse de interes reciproc. Astfel, în cazul exporturilor de produse agricole în Republicile Cehă și Slovacă, țara noastră va beneficia de taxe vamale reduse pentru legume și fructe (castraveți, roșii, prune și struguri), vinuri, uleiuri din semințe de floarea soarelui nerafinate, conserve de carne, etc. În cadrul relațiilor comerciale cu Ungaria, România va beneficia de reduceri ale taxelor vamale pentru exporturile de miere, căpșuni, ulei din semințe de floarea soarelui, ciuperci, fructe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
potențialul de export al României. De asemenea, "numeroase au fost și situațiile în care exporturi, uneori substanțiale, s-au făcut în afara regimului preferențial, deși contingentele deschise erau subutilizate sau chiar deloc utilizate: ulei de floarea soarelui, suc de mere, tutun, prune, ceapă, ardei"30. Oferta românească de produse agro-alimentare s-a situat cu mult sub potențialul real datorită în primul rând fenomenelor de criză traversate de acest sector vital al economiei. Un element negativ important a fost reprezentat de către dificultățile de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
herghelii. Vegetalul pune în contact cu miracole, cu bucurii de plein air. În "bărbile-ncâlcite" ale bătrânilor sihaștri "albinele-și fac stup" (Psalm I). Pretutindeni, însemne ale paradisiacului palpabil: "ochii arborilor", "păduri de ochi", "păsări care apun", "ploi dulci de prune ucise", "mirosu-nțelept de gutuie..." Peisajul, motiv de întoarcere la izvoare, se rezumă la fulguranțe, uneori la pete de culoare; reflecția devine viziune ori metaforă concisă: Un pas înțelept albăstrele, un pas greșit mătrăgună". Existenței curente, cu limitele ei, i se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mazăre, / logodit cu-o pasăre. // Zbor fără de trup. Zbor mut. / Dragoste fără cunună. / Cer amestecat cu lut / Soare-amestecat cu lună (...) // Iar în cerul de nămete / dorul lor urnea planete. Și de dragoste nebună / și cuminte, la un loc, încolțea sâmburu-n prună, / roua multă lua foc. // ... iar departe, iar aproape / luna sfârâia pe ape..." Ce este Elegia tristeții din prea multă iubire decât o meditație (cu irizări eminesciene) despre fondul comun al acestora? Vai, firul ierbii cum se roagă, drept! Și vai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o aprecia și o degusta cam des, fiind mai tot timpul cu nasul roșu, ofertă pe care eu o refuzam. Eram prea tânăr pentru a mă deda la asemenea tentații. În această zonă, toată lumea purta greutățile pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
necioplit; necredincios; neliniște; neliniștit; nemernic; nemilos; nemulțumire; neputință; netrebnic; nevoia; noapte; noaptea; nu!; oameni; obraznic; cu ochii; din ogor; om rău; ca tot omul; pantof; păcăli; păcătos; a păcătui; pere; pierde; pleacă; poamă; politică; Ponta; popă; portofel; primește; primi; prinde; prună; rană; rapid; a răpi; romi; roșu; satanic; sărac; scîrbă; a scoate; smintit; spaimă; sta; stat; a sustrage; șmecheri; șmecherii; șoc; a șterpeli; teamă; telefon; tîlhări; tîlhărie; timpul; toți; trăi; trecut; din trecut; trișa; trișează; troleu; trufie; țara; țară; valoare; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fiert; floare de măr; fructul preferat; frumusețe; grădină; gust; gustare; gutuie; hrană sănătoasă; împărțit; întreg; magiun; mere; mînca; mușcătură; natură; necaz; oară; oțet; pădureț; Paradis; părere; pedeapsă; pere; pirog; plăcere; pom fructifer; pomană; Pomul Cunoașterii; portocală; poveste; prăjitură; prospețime; prun; prună; răzătoare; rod; roz; rușine; șarpe; sat; simbol; steblă; suculent; a tău; toamnă; viață; vitamină; zîmbet (1); 792/124/46/78/0 măsură: metru(73); limită(55); cantitate(33); unitate(23); centimetru (17); kg(17); mărime(17); mare(15); riglă(14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gunoaie; Gura Hoinarului; hoți; imaginație; imensă; imunitate; inspirație; împădurit; împădurită; împrospătare; înfioroasă; întindere; întins; înverzită; lemne, natură; loc; luptă; mărăcine; mulțime; mușchi; negru; neliniște; neștire; oaie; obscuritate; obstacol; parc; păsări; peisaj; petrecere; pierdut; plante; plăcută; poiană; post; prietenie; priveliște; proaspăt; prune; puritate; pustietate; putere; ramă; rară; rău; recreere; rural; salariu; Scufița Roșie; spînzurătoare; de stejar; stufoasă; sunetul păsărilor; tăia; tăiere; tînără; toacă; tot; tristă; tufă; uscat; uscată; uscăciuni; uscătură; uscături; vară; vegetație înaltă; verde, umbră; veveriță; vînătoare; vulpe; zi de naștere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); oxigen (4); prun (4); rădăcini (4); rod (4); bogăție (3); flori (3); frunză (3); lemn (3); om (3); plantă (3); verdeață (3); vișin (3); bătrîn (2); cireașă (2); creangă (2); gutui (2); înflorit (2); liniște (2); de măr (2); prune (2); ram (2); sănătate (2); soare (2); stejar (2); admirație; afară; baie, curățenie; bananier; bogat; brad de Crăciun; caise; casă; cămașă; cățărat; colorat; conifer; copilărie; corcoduș; corcodușe; crengi; desen; domn; dulce; ecologie; fertilitate; fidel; floare; în floare; cu flori; foșnet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mercenar; meserie; meșteșugărie; miere; minciuni; mincinos; minte; mîine; mortul; muncește; nefolositor; negociez; neplăcere; neputință; nevoie; obiect; a oferi contracost; om; oportunitate; păcăli; pachet; pămînt; pămîntul; papuci; parale; pește; petarde; la piață; pierde; portocale; a preda; a prelua; prezent; prieten; produs; prune; realiza; recompensă; renunțare; repede; rochie; roșii; roși; sacru; sărăcire; scapă; scăpa; a scăpa; scump; servici; set; spune; suc; suflet; suflete; sufletul; tată; taxă; telefoane; telefonul; tîrg; tîrgui; tîrguiește; totul; trai; a trăda; troc; trudă; valoare; vechi; venit; viața; vînzătoare; vorbe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
calm (3); cer (3); frumusețe (3); mare (3); negru (3); purpuriu (3); rău (3); rece (3); violet (3); viorea (3); apus (2); colorat (2); culori (2); durere (2); închis (2); întunecat (2); liniște (2); lumină (2); nuntă (2); panseluțe (2); prună (2); putere (2); trist (2); urît (2); urîtă culoare (2); verde (2); violență (2); Violeta (2); violetă (2); viu (2); ador; alături; alertă; amestec; ametist; amor; aparte; așternut; atrăgător; bădăran; bici; Blaga; bluză; Bogdan; brîndușă; brutal; bun; bunăstare; cald; calmitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cataplasma zilnic. Dacă apare o reacție alergică, întrerupeți aplicarea. Terapie alimentară Mâncați o perioadă îndelungată ciuperci chinezești uscate. Țineți ciupercile în apă două ore și prăjiți-le ușor în ulei, adăugând sos de soia. Mâncați-le împreună cu alte feluri. Mâncați prune negre: Ingrediente: 500 g prune negre, zahăr. Preparare: scoateți sâmburele prunelor, puneți-le într-o oală cu două căni de apă și dați într-un clocot, apoi lăsați la foc mic până ce zeama se îngroașă mult. Păstrați-o într-un
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
reacție alergică, întrerupeți aplicarea. Terapie alimentară Mâncați o perioadă îndelungată ciuperci chinezești uscate. Țineți ciupercile în apă două ore și prăjiți-le ușor în ulei, adăugând sos de soia. Mâncați-le împreună cu alte feluri. Mâncați prune negre: Ingrediente: 500 g prune negre, zahăr. Preparare: scoateți sâmburele prunelor, puneți-le într-o oală cu două căni de apă și dați într-un clocot, apoi lăsați la foc mic până ce zeama se îngroașă mult. Păstrați-o într-un borcan și luați câte o
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Mâncați o perioadă îndelungată ciuperci chinezești uscate. Țineți ciupercile în apă două ore și prăjiți-le ușor în ulei, adăugând sos de soia. Mâncați-le împreună cu alte feluri. Mâncați prune negre: Ingrediente: 500 g prune negre, zahăr. Preparare: scoateți sâmburele prunelor, puneți-le într-o oală cu două căni de apă și dați într-un clocot, apoi lăsați la foc mic până ce zeama se îngroașă mult. Păstrați-o într-un borcan și luați câte o lingură, cu o linguriță de zahăr
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
ou de pepeliță an chun păducele shanzha păpădie pu gong ying papaya mu gua pește din sp. Larimichthys huanghuayu piele de pe pipotă de pui ji nei jin Poria cocos fuling praf de corn de cerb fără gelatină lu jiao shuang prune negre wu mei pseudoginseng sanqi rădăcină de angelică bai zhi rădăcină de Angelica pubescentis du huo rădăcină de isatis ban lang gen rădăcină de Notopterygium qiang huo rădăcină de Persicaria microcephala (preparată) he shou rădăcină de Pseudostellaria heterophylla tai zi
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
peisajul arid alternează după cum timpul istoric schimbă omul și spațiul. Atunci când seva curge prin aer, sentimentul morții este anulat, iar imaginile devin cărnoase, ușor senzuale, amintind de Lucian Blaga: "La picioarele zilei satul și apa/ În cimitirul bătrân copiii scutură prune/ mâine în zori vor culca vitele roșii în groapa/ caldă ca un sărut". Satul lui Ion Brad este personificat; îl cheamă pe poet ca altădată pe N. Crevedia: "Și iarăși/ mă strigă/ Ion/ stau îndoit: e el ori nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu brumă, aurăriile se sparg, se topește bântuirea de grauri, totul subordonat sentimentului belșugului. "Coșarele sunt pline. Din grajduri iese fum/ Și un miros de țuică se întinde până-n drum/ Vin carele din sate vecine cu borhot/ Și sâmburii de prună se aruncă peste tot/ E-o fierbere în focul unui îndemn ocult/ și nimeni în comună n-a mai murit demult". Evocarea satului la Ion Horea dă sentimentul permanenței, viața aici este o permanentă ardere: orele sunt fierbinți, sentimentul primăverii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sprânceana este "verde și foșnită", "melodia ospăta în tine"" și mi-a adormit în verde", "cifra mea cea mai muiere", "N-ai să iarnă, primăvară", "N-ai să doamnă, domnișoară", "și incest ai fost prea cast". Și femeia devine: subțire, prună, paltină, icoană și datină, măduvă de văduvă, inimă de viperă, lumină" și mai ales "Stimată doamnă domnișoară". În concluzie: critica a acordat, cu câteva excepții, calificativ mare, poate cel mai mare atribut vreunui poet actual, poeziei lui Nichita Stănescu. A
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prinde de dînsul. Buboaiele să se vindece, dacă se ia într-o zi de post apă neîncepută și pune într-însa piele de la un ciur părăsit să mocnească și apoi se spală în acea apă. Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia Mare. Perjele strînse în ziua de Ziua Crucii sînt bune de bubă rea. Bubele rele și urcioarele nu se isprăvesc pînă ce nu ies cei nouă pui ai celui întîi. De bubă neagră se despică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi frigurile îl vor lăsa. Cel care are vreun fel de friguri - căci sînt șaptezeci și șapte de feluri - este bine să bea ravac* cu rachiu și se vindecă. în ziua de Obrejenie [Schimbarea la Față] se iau o crăcuță cu șapte prune, cîteva alune și se păstrează la un loc neumblat, ca să nu fie stricate de ceva, căci sînt bune de friguri și de alte boale în cursul anului. Joi seara, în Săptămîna Patimilor, cînd se citesc cele douăsprezece Evanghelii, e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
știe că cellalt are o viață îndelungată, deoarece trăiește viața lui și pe a gemenului său. Prin războiul de învălit pînza să nu treacă nici o femeie, pentru că naște copii gemeni. Fata ori femeia care va mînca o gorgoază* (perjă, zarzără, prună, curcu dușă etc.) înghinată* are să nască doi copii gemeni. Cînd se nasc în sat doi copii în aceeași zi, sînt gemeni: unul trebuie să moară, iar cellalt trăiește o viață și jumătate. Cînd ginerele vine la casa miresei s-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unui secerător, care seara Îl lua acasă. Se mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se practica și la adunatul prunelor și culesul viilor. Nu numai cîmpul și holdele se bucurau de atenția și Îndeplinirea anumitor ritualuri. La fel se Întîmpla și cu animalele. Vitele cumpărate, cînd intrau În curtea noului stăpîn, erau așteptate cu un drob de sare pus pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]