1,028 matches
-
se poate constitui decât pe cele două fundamente: morala și cunoașterea! Concepția lui Kant despre putere se întemeiază pe vizibilul său personal. Kant vedea că monarhi neoabsolutiști precum Frederic al II-lea sau cei ai Luminilor "dețin puterea". Deși suveranul prusac se intitula reprezentant și primul servitor al cetățenilor săi, Kant vede, prin particularismul gândirii sale, că "posesiunea puterii corupe inevitabil libera judecată a rațiunii"93. În concepția sa, puterea distruge judecata echilibrată și imparțială asupra lucrurilor și asupra oamenilor. Astfel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
M. Bristol (1985) urmărește exprimarea simbolică a violenței plebee În carnavalurile din secolul al XVII-lea. M. McIntyre (1989) subliniază utilizarea elementelor carnavalești În demonstrațiile muncitorilor americani din secolul al XIX-lea, J. Brophy (1997) În exprimarea nemulțumirii de către populația prusacă din zona Rhineland din prima parte a secolului al XIX-lea, iar M. Hastings (1986) În protestul muncitorilor belgieni de la Începutul secolului XX. Elementele de confruntare și contestare sunt relevate de M. Riggio (2004) și R. Schechner (2004) În analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care definea cariera și personalitatea lui Ludovic Bonaparte-Crâpulinschi, «paiața gravă», «vrăjitorul precupeței din Hale», golanul princiar cum îl denumea Marx. Chiar masca gravă de fier a lui Bismark se năruie sub apostrofa lui Marx care dezvăluie aplicațiile intime ale junkerului prusac, gata, de îndată ce nu mai e preocupat de intrigile sale războinice, să se întoarcă pasional la vechea meserie, atât de adecvată calibrului său intelectual de colaborator la Kladderadatsch (Gazeta humoristică trivială berlineză). (...) Stilul operelor lui Marx se caracterizează printr-o extraordinară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
deoarece se temea că partidul politic Zentrum (creat de catolici) ar fi putut scăpa de sub controlul și de normele statului liberal. În plus, catolicii din Est erau polonezi la origini și în consecință, se temea de o eventuală răscoală. Statul prusac dorea să impună un model economic și cultural, reglementând activitatea socială, iar puterea sa era absolută. Pe lângă arestarea și expulzarea câtorva episcopi, preoți și călugări în 1873, au fost adoptate legile din mai, care reglementau tot ceea ce ținea de cler
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru că are drept cadru războiul, european desigur, dar mai cu seamă intergerman, care a opus Prusia Austriei. Lessing se ridică aici împotriva ostilității care domnește între prusaci și saxoni, prezentând dragostea dintre Minna, de origine saxonă și Tellheim, de origine prusacă, și dubla căsătorie care încheie piesa, ca simbol al reconcilierii germanilor. Criticii epocii au avut grijă să sublinieze caracterul german al acestei piese, în care putem citi retrospectiv anunțul unirii germane. Lessing, pe care tragedia îl plictisește, crede că autorul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
externe culturii baltice, prezente În relatările primilor evanghelizatori, În cronicile despre expedițiile militare purtate Împotriva balticilor, În rapoartele periodice ale iezuiților către superiorii lor, În directivele bisericești adresate episcopilor și călugărilor locali, precum și În prima și unica lucrare etnografică, Cronica prusacă a lui Simon Grunau. Cea mai mare parte a acestor atestări istorice a fost culeasă și studiată de Mannhardt (1936). De cealaltă parte, mărturiile foarte importante (dar și acestea indirecte) despre religia baltică sunt furnizate de patrimoniul folcloric indigen, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
istorice (cum spunea el, istoria trebuie să fie prezentată wie es gewesen ist așa cum a fost). Cu toate acestea, citindu-i opera, nu poți să nu admiri instituțiile Hohenzollernilor și ale prusacilor, simțul datoriei și incoruptibilitatea lor, creînd marele stat prusac din nimic. Istoria Reformei scrisă de Ranke îl prezintă pe Luther ca pe un erou național german. Jules Michelet era cel mai strălucit spirit pe care-l putea da Franța, dar nu era politician, ci mai curînd "un poet al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Weltstadt, dar nu într-o manieră organică. Orașul constituia o excrescență superdimensionată formată după Revoluția Industrială. A fost întîmpinat cu prietenie la Berlin; la urma urmei venea dintr-o țară condusă de un Hohenzollern. Pe Iorga îl irita însă "Soldateska" prusacă. I-a descris pe ofițerii înveșmîntați în uniformele lor, cu armele și decorațiile lor, cu coifurile cu (sau fără) vulturi, obligînd pe toată lumea să se dea la o parte din calea lor Drill und Exerzizien, opunîndu-le tuturor acestora "chipiurile roșii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împreună cu Mircea, copilul lui Carol, și s-a stabilit la Paris. L-a dat în judecată pe Carol, reclamînd pensie alimentară pentru întreținerea copilului. Toate acestea constituiau "bomba zilei" pentru ziarele pariziene. Urînd din inimă tot ce era german sau prusac, acestea publicau editoriale sub titlul Madame De Hohenzollern, neezitînd să menționeze orice amănunt sordid 194. Pe vremea aceea, asemenea lucruri șocau, astăzi situația s-a schimbat. În ciuda înfățișării, a farmecului și a inteligenței sale, Carol era un om bolnav. Boala
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acord al Aliaților din 1943, Austria era declarată oficial „prima victimă” a lui Hitler, urmând să aibă parte de un tratament diferit de cel rezervat Germaniei la sfârșitul războiului. Aranjament care se potrivea cu teoria lui Winston Churchill despre originile prusace ale nazismului (generația sa fusese obsedată de emergența Prusiei În ultima treime a secolului al XIX-lea și de pericolul reprezentat de aceasta pentru stabilitatea europeană). Dar le convenea și celorlalți Aliați - cum Austria avea o poziție crucială În Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
inferioară, ai cărei membri sunt aleși prin vot direct) nu aveau drept de vot În sesiunile plenare. Pe de o parte, puterea guvernului central era considerabil redusă În comparație cu cea din trecut, Întrucât Aliații au pus ascensiunea lui Hitler pe seama tradiției prusace a guvernării autoritariste și au acționat În așa fel Încât istoria să nu se repete. Pe de altă parte, Bundestagul nu-l putea Înlătura cu ușurință pe cancelarul ales și guvernul său; pentru aceasta, parlamentul era obligat să aibă pregătit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe motive rasiale, și nu politice, nu puteau fi folosiți În acest scop. În orice caz, Charles de Gaulle (ca și Churchill) era suspect de orb la specificul rasial al victimelor lui Hitler, preferând să Înțeleagă nazismul În contextul militarismului prusac. La Nürnberg, pe procurorul francez François de Menthon l-a deranjat conceptul de crime Împotriva umanității (preferând formula crime Împotriva păcii) și pe parcursul procesului nu s-a referit deloc la deportarea sau uciderea evreilor 1. Trei ani mai târziu, editorialul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Franța latină. Această confruntare simbolică, urmașii lui Bachus împotriva urmașilor lui Gambrinus (patronul consumatorilor de bere) a fost sursa de inspirație pentru unele cântece războinice 81, cum ar fi și cântecul din Alsacia " Fata hangiului" care îi spune unui ofițer prusac ce vrea să intre cu trupa sa ("venetici din nord ") în han înainte de a se întoarce "pe meleagul berii": Voi, ce mâhnire mi-aduceți, vrăjmași, De drum vă vedeți, din nord venetici. Vinul nu curge în hanuri pe-aici Decât
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
picutra impresionistă. Mișcarea similară în Polonia este marcată și de situația politică a Poloniei, care între 1795 și 1919, nu mai există oficial ca stat, fiind împărțită între Prusia, Austria și Rusia. Polonezii resimt ca extrem de opresivă ocupația rusă și prusacă, datorită politicii de asimilare și deznaționalizare duse de aceastea. Regimul austriac s-a dovedit mai permisiv, astfel că la Cracovia secesionimul vienez și pictura decadento-simbolistă își găsesc mai ușor un spațiu de rezonanță. Altfel, pictorii polonezi ca și cei români
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
centralizat o națiune pe măsură. Dacă în pragul anilor 1700, Prusia era considerată "un stat fără națiune", Frederic Wilhelm I a încercat să soluționeze această problemă prin intermediul educației, a cărei misiune trasată i-a fost aceea de a înzestra statul prusac cu o națiune (Ramirez și Boli, 1987, p. 4). Deși a rămas fără prea mari efecte în realitatea concretă, legislația educațională prusacă simbolizează începutul unei noi epoci în istoria învățământului, una în care statul își asumă din ce în ce mai multe responsabilități cu privire la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să soluționeze această problemă prin intermediul educației, a cărei misiune trasată i-a fost aceea de a înzestra statul prusac cu o națiune (Ramirez și Boli, 1987, p. 4). Deși a rămas fără prea mari efecte în realitatea concretă, legislația educațională prusacă simbolizează începutul unei noi epoci în istoria învățământului, una în care statul își asumă din ce în ce mai multe responsabilități cu privire la educarea populației, ajungând în cele din urmă să monopolizeze procesul educațional. Ecartul căscat între "realitatea legislativă" și "realitatea faptică" a fost redus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căscat între "realitatea legislativă" și "realitatea faptică" a fost redus o jumătate de secol mai târziu, în 1763, când Frederic al II-lea (cel Mare) a emis General Land-Schule Reglement prin care reafirma caracterul obligatoriu al educației în școlile rurale prusace. Ne putem întreba, legitim, ce l-a determinat pe despotul luminat să declare interesul statal în educația supușilor săi? După cum explică și F.O. Ramirez și J. Boli (1987) în analiza lor asupra "construirii politice a școlarizării de masă", Frederic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prevalau o diversitate de interese locale. Scopul urmărit nu a fost unul emancipativ, ci mai degrabă unul pragmatic-instrumental, acela de a unifica Prusia prin intermediul educației dirijate de stat. Educați să se identifice înainte de toate cu statul și țelurile sale, subiecții prusaci erau astfel scoși din cercurile lor inferioare de socialitate care le suscitau adeziunea sentimentală (stări sociale, bresle profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație directă cu statul. Consecința socio-politică ce decurgea fără cusur din această strategie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adeziunea sentimentală (stări sociale, bresle profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație directă cu statul. Consecința socio-politică ce decurgea fără cusur din această strategie educațională consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se interpuneau între statul prusac și subiectul său. Sistemul prusac de educație statală înființat de Frederic cel Mare în 1763 (chipurile) pentru "salvarea sufletelor" supușilor săi (și mai ales pentru salvgardarea unității statalității prusace, am adăuga noi numaidecât) a continuat să fie gestionat de clerul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație directă cu statul. Consecința socio-politică ce decurgea fără cusur din această strategie educațională consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se interpuneau între statul prusac și subiectul său. Sistemul prusac de educație statală înființat de Frederic cel Mare în 1763 (chipurile) pentru "salvarea sufletelor" supușilor săi (și mai ales pentru salvgardarea unității statalității prusace, am adăuga noi numaidecât) a continuat să fie gestionat de clerul lutheran până în primul deceniu al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se interpuneau între statul prusac și subiectul său. Sistemul prusac de educație statală înființat de Frederic cel Mare în 1763 (chipurile) pentru "salvarea sufletelor" supușilor săi (și mai ales pentru salvgardarea unității statalității prusace, am adăuga noi numaidecât) a continuat să fie gestionat de clerul lutheran până în primul deceniu al secolului al XX-lea, păstrând un caracter predominant religios. Învățământul prusac a preluat o turnură patriotică tot mai pregnantă în urma dezastrului militar de la Jena
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chipurile) pentru "salvarea sufletelor" supușilor săi (și mai ales pentru salvgardarea unității statalității prusace, am adăuga noi numaidecât) a continuat să fie gestionat de clerul lutheran până în primul deceniu al secolului al XX-lea, păstrând un caracter predominant religios. Învățământul prusac a preluat o turnură patriotică tot mai pregnantă în urma dezastrului militar de la Jena (1806), unde triumful decisiv al lui Napoleon urmat de tratatul franco-prusac de la Tilset (1807) au precipitat Cuvântările către națiunea germană ale lui J.G. Fichte (1928) [1807], în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale germane. Forța creatoare de realități durabile a discursului politic a fost relevată de graba cu care, sub imperiul urgenței declamat de cuvântările lui Fichte, a fost înființat un Birou al Educației în cadrul Ministerului de Interne. Până în 1825, infrastructura educațională prusacă a fost consfințită, statul a preluat întreaga sarcină a administrării procesului educativ, s-au stabilit taxe specifice pentru finanțarea educației, la care s-au adăugat legi care vizau înființarea de școli primare în fiecare Land precum și crearea de școli normale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
public imperial. Aplicată inițial în școlile din Austria, legea a fost ulterior progresiv extinsă și adaptată, prin legiferări succesive, pentru organizarea învățământului public derulat pe întregul teritoriu al Imperiului Habsburgic. Preluând principiul obligativității școlare promulgat (dar neaplicat practic) în legislația prusacă, Regulamentul din 1774 prevedea ca toți copiii, între vârstele de 6 și 12 ani, să fie școlarizați în mod obligatoriu. Croit după măsura principiilor iluministe, Regulamentul urmărea alfabetizarea tuturor supușilor concomitent cu stârpirea ignoranței populare prin luminarea publică. Traversele centrale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cârca ciclului revoluție-reformă-reacție conservatoare pus în mișcare de Revoluția franceză din 1789, care s-a repetat pe întreaga lungime a secolului al XIX-lea (Ramirez și Boli, 1987, p. 8). Decisivă s-a dovedit a fi, ca și în cazul prusac, înfrângerea umilitoare a Celui de-al Doilea Imperiul francez sub sceptrul lui Napoleon al III-lea în fața Prusiei în 1870. A Treia Republică franceză ce a reieșit de sub ruinele imperiului a utilizat educația primară ca mijloc predilect de reconstrucție națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]