1,107 matches
-
grave e mai mare la cei cu tulburări de personalitate la fel ca și numărul evenimentelor de viață. Numărul crescut de sinucideri s-ar putea datora și episoadelor afective intercurente (TYRER, 2000Ă. Apariția în intervalul dintre evaluări a unor episoade psihopatologice poate avea în principiu un efect negativ, prin sechelele pe care le lasă, dar și un efect pozitiv, prin faptul că persoana e cuprinsă în tratament, la fel cum, existența unei tulburări în perioada celor două evaluări poate distorsiona imaginea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
principalele repere demografice și biografice alături de stările comorbide. Abordarea terapeutică a tulburărilor personalității a devenit un obiectiv major al psihiatriei clinice corespunzător introducerii în 1970 în DSM-III a celor două axe diagnostice și recunoașterii importanței intercondiționărilor reciproce dintre diversitatea tulburărilor psihopatologice și structurările dizarmonice ale personalității. Așa după cum susțin SHEA (1990Ă, VAN VELZEN, EMMELKAMD (1996Ă și DREESEN (1997Ă, intervențiile psihoterapeutice în cazul depresiilor, fobiilor sociale și tulburărilor instinctului alimentar respectiv atacurilor de panică, agorafobiei și bolii obsesiv-compulsive nu sunt în mod
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
corespunzătoare unor evenimente sau situații critice, manifestărilor unor episoade maladive de Axa I instalate pe un teren personopat sau însăși dominantelor dimensionale ale structurărilor dizarmonice. Scopurile strategiilor terapeutice adaptabile tulburărilor personalității pot fi formulate cu o acuratețe sporită atunci când simptomele psihopatologice asociate nu au rădăcini personologice, când pacientul își manifestă adeziunea la demersul reabilitativ sau când sunt bine conservate abilitățile realaționale și cele de integrare în rolurile sociale. Aceste condiții sunt inconstante sau parțial prezente în patologia personalității. Pe de altă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atribute sunt favorizate de calitatea și cantitatea relațiilor interpersonale. BUIE și ADLER (1982Ă integrează acest model al sinelui psihologic abordării specifice a tulburării borderline de personalitate. În acest sens se consideră că structurarea dizarmonică a personalității dar și alte condiții psihopatologice de Axă I sunt favorizate de deficiențele îngrijirii și educației din perioada infantilă care împiedică internalizarea imaginii părintelui ideal și structurarea sentimentului stimei de sine. Un alt model psihodinamic este centrat pe relațiile obiectuale. Ele integrează reprezentări particulare ale sinelui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în mod elaborat structurată în cadrul căreia - asemănător cadrului unui laborator - se oferă pacientului șansa să-și corecteze convingerile dezavantajante față de sine și față de cei din jur. Subiectul care mediază acest demers este terapeutul. Comparativ cu psihoterapiile cognitive folosite pentru tulburările psihopatologice ale Axei I în cazul tulburărilor de personalitate ședințele trebuie să fie de durată mai mare și mai frecvente. Pornind de la sintagma anunțată direct sau sugerată de personalitățile patologice „acesta sunt eu” este necesară o implicare intensă a terapeutului în vederea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
borderline. În toate situațiile enumerate factorii declanșatori incriminați sunt psihotraumele din perioada copilăriei cu precădere abuzurile fizice și sexuale. Pe de altă parte este binecunoscut și faptul că eșecurile, frustrările, evenimentele și schimbările negative ale vieții condiționează și diversitatea tulburărilor psihopatologice ale Axei I. Ca urmare fenomenele productive perceptuale și cognitive din puseele acute de schizofrenie pot avea același substrat neurobiologic - în acest caz dismetabolismul noradrenergic - ca și cele din reacutizările manifestărilor schizotipale sau paranoice. Terapiile farmacologice în tulburările de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1999, KOENIGSBERG și colab., 1999Ă. De asemenea instabilitatea psiho-comportamentală și implicit relativismul fazelor acute a unor pacienți împiedică la rândul ei aplicarea controalelor placebo (HOLLANDER, 2001Ă sau favorizează părăsirea studiului (KELLY și colab., 1992Ă. Intervențiile farmacoterapeutice rămân elective pentru manifestările psihopatologice acute și cele productive și pregătesc sau întrețin terenul terapiilor psiho-sociale. Oferta psihofarmacologică în cazul tulburărilor de personalitate începe cu neurolepticele, preparatele psihotrope studiate și utilizate în mod extensiv. Dozele mici de neuroleptice s-au dovedit eficiente ca primă opțiune
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
normale Un tablou ca cel de mai sus nu e nici complet, nici întru-totul coerent. El ne plasează totuși într-un univers antropologic anume, într-o familie lingvistic-conceptuală care indică o zonă de realitate umană. „Psihopatia” este un construct teoretic, psihopatologic, cu referință la problematica tulburărilor de personalitate. Din acest punct de vedere, el este similar cu întreaga nosologie psihiatrică, cu circumscrierea generală a tulburărilor de personalitate și cu cea a diverselor tipuri de tulburări de personalitate, care, toate, sunt constructe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și sociopatic. Ultimul include TP impulsivă, senzitiv-agresivă și parțial pe cea histrionică. LIVESLEY care a creat un instrument de diagnostic dimensional al tulburărilor de personalitate ce se bazează pe 18 trăsături și care a pornit de asemenea de la preluarea tradiției psihopatologice în domeniul tulburărilor de personalitate, în urma prelucrării datelor cercetării ajunge la concluzia că, domeniul tulburărilor de personalitate se distribuie în 4 clustere: dominate de dificultăți ale reglării emoționale, inhibiție, comportament dissocial și tendința la compulsivitate. Comportamentul dissocial se caracterizează prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
orientat spre scop la psihopați, bazat pe disfuncții neurovegetative. Faptul se corelează cu disfuncțiile în deliberare, planificare și judecare a consecințelor. Deficitul în procesarea informațiilor sociale la psihopat a fost și el studiat prin modele neuro-cognitive (DODGE & CRICK, 1990Ă. Aspecte psihopatologice developmentale; psihanaliza și teoria atașamentului. În perspectiva istorică, psihanalitică, după lucrarea lui ALEXANDER („The Roots of Crime”, 1935Ă se remarcă lucrările lui FROM (1973Ă, privitoare la caracterul sadistic-exploatativ ce are o „pasiune pentru control”. SHAPIRO (1965Ă descrie apoi: „stilul impulsiv
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
meschin, intrigant, hrăpăreț, violent, etc., etc. Caracteristici desemnate de epitete ca cele de mai sus sunt distincte de cele ce indică trăsături temperamental-caracteriale în sensul psihologiei diferențiale a trăsăturilor precum și de expresiile de caracterizare a tulburărilor de personalitate din perspectiva psihopatologică, psihiatrică, orientate de categorii ca schizoidul, schizotipalul, paranoidul, histrionicul, anankastul, evitantul. Expresii ca cele de mai sus nu pot fi ocolite în caracterizarea celor cu tulburări de personalitate. Aceasta deoarece cuvintele sunt depozitarul unor observații milenare, așa cum au gândit și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
poate duce la alterarea sănătății mentale (Turner, Finkelhorn, Omrod, 2006). Aceiași autori menționează existența unor cercetări care dovedesc că numărul evenimentelor traumatice și a adversităților trăite înainte de vârsta de 18 ani reprezintă cel mai important predictor al declanșării unor tulburări psihopatologice și a comportamentelor de abuz de substanțe. în vreme ce singura șansă de diminuare a efectelor expunerii sau de protecție împotriva expunerii la violență în comunitate a copiilor o reprezintă părinții, atât la copii, cât și la părinți poate apărea în urma expunerii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
menționează următoarele condiții: să ofere o perspectivă filosofică, adică să formuleze ideea antropologică majoră pe care se întemeiază; să ofere o perspectivă sociologică, adică să elucideze care sunt implicațiile socioculturale pe care le cauzează aclimatizarea procedeului; să ofere o perspectivă psihopatologică, adică să se bazeze pe o teorie articulată despre tulburarea în cauză, precum și pe o terapie adecvată ei; să ofere o perspectivă psihologică, adică să expliciteze care este eșafodajul teoretic pe care se fundamentează demersul terapeutic; să ofere perspectiva eficienței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este marcată, mai mult sau mai puțin turbulent, de spectrul acestui complex, iar experiența de viață a fiecăruia dintre noi legitimează această aserțiune. Trebuie de semnalat, din start, că apariția Oedipului în acest interval ontogenetic nu semnifică nicidecum un derapaj psihopatologic, menținându-se pentru majoritatea confortabilă a cazurilor, în sfera de cuprindere a normalității. Potențialul său patogen iese din somnolență și se activează periculos doar dacă părinții nu arborează acele atitudini care pot susține și stimula ieșirea din scenă a complexului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cercetată și teoretizată în legătură cu evenimentele traumatice ale vieții, evenimente adverse unei dezvoltări sănătoase a individului. Astfel de evenimente erau studiate datorită potențialului lor de a conduce la apariția unor manifestări de tipul stresului posttraumatic sau al unei varietăți de manifestări psihopatologice, de tipul depresiei severe, a alcoolismului, a comportamentelor dependente în general, a unei proaste dispoziții permanente (Dohrenwend, 2000). Confruntată cu evenimente ce-i dau sentimentul pericolului acut, care amenință viața proprie sau a celor dragi, apropiați, persoana rezilientă face față
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1989, apud Ionescu, 2008) a găsit că unul dintre cei mai importanți factori explicativi ai diferențelor interculturale în psihopatologie este individualismul/colectivismul. în culturile în care îndeplinirea obligațiilor față de comunitate este esențială pentru menținerea armoniei individului și a comunității, manifestările psihopatologice sunt mai reduse. în măsura în care reziliența înseamnă depășirea evenimentelor traumatice prin păstrarea sănătății mentale și printr-o nouă dezvoltare, acest factor esențial pentru sănătatea mentală devine relevant și pentru reziliența comunității. Capacitățile și dificultățile cu care se confruntă comunitățile conturează reziliența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
timp în urmă. Companiile petroliere occidentale, întreprinderile miniere, marii proprietari de moșii și plantații exportă materii prime și importă rasism. „Moartea socială“ a evreilor Conform expertului britanic în științe sociale, Theodore W. Allen, rasismul nu este o difuză boală civilizațională psihopatologică, ci tocmai o expresie a „raționalității economice“ și a dominației politice a acesteia. Cei puternici trebuie să excludă pe termen lung anumite grupuri sociale din viața societății, în vederea dominației. Acesta este rasismul instituțional. Pentru a atinge acest scop, rasismul - care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
epidemiologică, recoltarea produselor biologice și transportul lor: 20 1.4.8. STAGIUL DE PSIHIATRIE 1 Lună 1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Normalitate, anormalitate și boala psihică 2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 3. Reacții psihopatologice 4. Neurastenia și tulburările de somatizare 5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității 6. Psihozele endogene 7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demențe 10. Anxietatea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
lor: 20 1.4.8. STAGIUL DE PSIHIATRIE 1 Lună 1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Normalitate, anormalitate și boala psihică 2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 3. Reacții psihopatologice 4. Neurastenia și tulburările de somatizare 5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității 6. Psihozele endogene 7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demențe 10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Lună 1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Normalitate, anormalitate și boala psihică 2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 3. Reacții psihopatologice 4. Neurastenia și tulburările de somatizare 5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității 6. Psihozele endogene 7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demențe 10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia 12. Personalități particulare și patologice 1.4.8.2
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demențe 10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia 12. Personalități particulare și patologice 1.4.8.2. Baremul activităților practice 1. Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul): 30 2. Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale: 20 3. Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie: 20 4. Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei: 10 5. Scale de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
pregătire teoretică: - cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cu cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda: ■ diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice ■ particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități ■ psihofarmacologie, psihiatrie biologică - pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general: - tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului - prezentări de cazuri - training în
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
II: - modul de psihiatria copilului și adolescentului cu durata de 6 luni (100 ore) - pregătire teoretică care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu referitoare la psihiatria copilului și adolescentului: psihiatrie developmentală, tulburări de învățare, handicap mental: ■ diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice ■ particularități transculturale ■ abordare sistemică (rolul membrilor familiei) - pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie a copilului și adolescentului însoțită de familiarizarea cu rețeaua de servicii psihiatrice pentru copii și adolescenți ■ tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
4. Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice și transportul lor: 20 1.4.8 STAGIUL DE PSIHIATRIE 1.4.8.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Normalitate, anormalitate și boala psihică 2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 3. Reacții psihopatologice 4. Neurastenia și tulburările de somatizare 5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității 6. Psihozele endogene 7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demente 10. Anxietatea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și transportul lor: 20 1.4.8 STAGIUL DE PSIHIATRIE 1.4.8.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Normalitate, anormalitate și boala psihică 2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 3. Reacții psihopatologice 4. Neurastenia și tulburările de somatizare 5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității 6. Psihozele endogene 7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demente 10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]