1,094 matches
-
în raport cu care se află în vecinătate explozivul (borderlineă, pesimistul (histrionică și independentul (schizoidă. Continuitatea dintre TP antisocială și normalitate este de asemenea subliniată. Cercetătorii care au creat sisteme de înțelegere și identificare dimensională a tulburărilor de personalitate pornind din aria psihopatologiei și a tradiției studiilor în această direcție au descoperit de asemenea printre principalii superfactori - sau clustere - ale tulburărilor de personalitate manifestările antisociale, care sunt principala caracteristică a psihopatului. TYRER care și-a dezvoltat cercetările înainte de 1980 și le continuă și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
R.D. (1996Ă - Psychopaths and Their Nature: implication for the Mental Health and Criminal Justice Sistems, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, 1998, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford Press, New York, pp. 188-214 LĂZĂRESCU M. (1994Ă - Psihopatologie clinică, Ed. Helicon, Timișoara MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M., DAVIAS R.D. (1998Ă - Historical Conception of Psychopathy in the United States and Europe. in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă, „Psychopathy, Antisocial, Criminal and Violent Behaviour”, Ed. The Guilford
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de alte științe sociale. Comportamentul vocal al copilului este parțial o generalizare a plânsului (țipătului), limbajul părinților și dragostea ocrotitoare au valoare fortificatoare secundară pentru copil. Sistemul Miller-Dollard este o „liberalizare” a teoriei S-R care, prin extindere, a inclus psihopatologia, psihoterapia și teoria personalității 1. Reunind viziuni atât de divergente precum reflexologia pavloviană, psihanaliza freudiană și sociologia culturală, Miller și Dollard au fost obligați la mari eforturi de sinteză; au reușit o teorie care uimește prin coerență și o face
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și forța socialismului. Bineînțeles, mai există nebunii, și nebuni sunt peste tot în lume, dar pentru aceștia societatea noastră are la dispoziție toate mijloacele necesare, inclusiv cămașa de forță (Cucu, Cucu, 2005). Așadar orice opoziționism se consideră a ține de psihopatologie. 2. Industrializarea și dezvoltarea economică Hanna Arendt explică apariția totalitarismului ca răspuns existențial față de pericolele sociale și psihologice la care este expus individul în epoca industrialismului modern (Janos, 1991). în România, țară agricolă până în 1945, lucrurile s-au petrecut diferit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
puteau declanșa răspunsuri de frică, neputință sau chiar oroare. Putem spune că societatea românească în perioada comunismului, în marea ei majoritate, era expusă unor condiții declanșatoare de manifestări de sindrom de stres acut, dar și posttraumatic sau altor forme de psihopatologie de tipul depresiilor, alcoolismului, comportamentelor dependente, tulburări antisociale, de personalitate și tristețe nespecifică (Dohrenwend, 2000). Orice măsură adoptată de conducător (de exemplu, promovarea ateismului, sporirea demografică, sistematizarea țării etc.) se baza pe pedepsirea și înfricoșarea populației, și nu pe încurajare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-l într-o ecuație cauzală și simplificând lucrurile, credem că nu greșim dacă vom eticheta stresul drept cauză (chiar dacă nu întotdeauna are această funcție), iar trauma un posibil efect. Diagnosticarea corectă a oricărei maladii este un deziderat major și în psihopatologie. Pentru fluidizarea comunicării între adepții unor orientări concurente, a devenit indispensabilă realizarea unui instrument de lucru ateoretic. Așa a apărut în SUA Manualul diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM), care doar începând cu a doua ediție a reușit să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1998), desigur nu este vorba de un ateorism pur, căci irizările comportamentaliste ies în avanscenă, ca și preferința pentru simptomele de suprafață. Dincolo de toate aceste observații critice, DSM-ul, cu fiecare nouă ediție, reflectă progresele repurtate de cercetarea practică din psihopatologie, constituind un reper util, care nu poate fi ignorat. Important de sesizat este că DSM III și DSM-IV subscriu la un diagnostic pluridimensional, care se configurează pe cinci axe: axa I și II pentru tulburările mintale; axa III pentru afecțiunile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amintește o primă utilizare a conceptului de către filosoful iluminist Francis Bacon, deja în 1626, în una din scrierile sale. în 1668, conceptul apare în scrierile filosofului platonician Henry More, iar în 1857 este folosit într-o accepțiune asemănătoare celei din psihopatologia actuală, de către medicul Tomes, cu referire la capacitatea japonezilor de a face față calamităților naturale provocate de frecventele cutremure. Urmând șirul anilor, Șerban Ionescu (2008) găsește conceptul de reziliență în romanul Lelia sau viața lui George Sand, din anul 1952
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
37): în ciuda unui context cu risc înalt, dezvoltarea persoanei, familiei, comunității este pozitivă; persoana, familia sau comunitatea demonstrează competențe susținute în confruntarea cu stresul acut sau cronic; în urma traumatismului trăit, persoana, familia, comunitatea se vindecă, se recuperează (reabilitează). în lucrarea Psihopatologia adultului, din 2010, Șerban Ionescu evidențiază trei etape în utilizarea științifică, în domeniul științelor socioumane, a conceptului de reziliență. Prima etapă, în care atenția se centrează pe individ, consideră reziliența ca echivalent al bunei capacități de adaptare, manifestată în prezentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apropiați și imediați în mediul de viață al persoanei, în interacțiune cu caracteristici permanente și de moment ale persoanei, contribuie la construirea rezilienței ei. Rutter (2007) atrage atenția asupra unei confiscări a termenului reziliență din perspectiva științelor psihologiei și a psihopatologiei. El spune că nu trebuie uitată contribuția potențialului genetic în corelație cu factorii de mediu, adică ceea ce în psihologia dezvoltării umane poartă numele de fenotip. Rutter insistă pe nevoia acordării unei atenții științifice sporite genelor (G), în confruntarea permanentă cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cognitive apărute prin soluționarea psihologică a traumei evoluează în următoarele direcții: asimilarea experienței traumatice și reîntoarcerea la nivelul de funcționare din perioada de pretraumă. Persoana rămâne vulnerabilă față de posibile retraumatizări; experiența este „acomodată”în direcții negative, conducând spre suferință și psihopatologie; experiența este „acomodată”în direcție pozitivă, conducând persoana spre dezvoltarea unei noi viziuni asupra lumii, a unei noi cunoașteri, integrând informațiile rezultate în urma traumei. 3. Modelul evolutiv biopsihosocial al lui Christopher (2004) în cadrul acestui model, dezvoltarea și maturizarea sunt rezultatele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
interne și/sau externe și ale căror manifestări comportamente, idei sau afecte pot fi inconștiente sau conștiente”. Cartea menționată trece în revistă 29 de mecanisme de apărare, arătându-le valențele în dezvoltarea și funcționarea sănătoasă a individului, ca și în psihopatologie. Mecanismele defensive sunt reacții construite la situații provocatoare, de stres, în care sinele nu mai este capabil să facă față frontal și să-și păstreze intenția de cooperare și capacitatea de a se investi. Ele devin strategii curente de răspuns
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei comunități, la apariția unor comportamente individualiste la nivelul grupurilor mici care vor funcționa în detrimentul binelui comun, al tuturor membrilor comunității. Draguns (1989, apud Ionescu, 2008) a găsit că unul dintre cei mai importanți factori explicativi ai diferențelor interculturale în psihopatologie este individualismul/colectivismul. în culturile în care îndeplinirea obligațiilor față de comunitate este esențială pentru menținerea armoniei individului și a comunității, manifestările psihopatologice sunt mai reduse. în măsura în care reziliența înseamnă depășirea evenimentelor traumatice prin păstrarea sănătății mentale și printr-o nouă dezvoltare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un adversar al lui Freud, reprezintă o poziție de gândire destul de diferită. Pentru el comportamentul omului religios arhaic precum și superstițiile omului modern care par aberante pozitivismului lui Frazer și Muller devin inteligibile de îndată ce sunt interpretate din perspectiva semnificativului. Dar în psihopatologie sau în filosofia religiilor apar de fapt identificările și excluziunile pe care s-a bazat cultura occidentală pentru a-și construi identitatea. Grecii s-au identificat ca greci excluzând barbarii, creștinii excluzând păgânii, iar omul modernității i-a exclus pe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
colecția "A treia Europă" de la Polirom. Nu-i mai puțin adevărat că deși demonstrația se deschide cu câteva texte clasice ale sale - și primul dintre ele este, cum altfel, Venus în blană (fragment) - ea continuă masiv cu extrase din zona psihopatologiei. Dintre autorii acestora întâietate cronologică are baronul Richard Krafft-Ebing, autorul celebrei Psychopatia sexualis (1869) în care pentru prima dată se poate întâlni o abordare programatică și exhaustivă a disfuncțiilor de natură sexuală. Krafft-Ebing va fi totodată cel care va impune
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
Biologie. 3.2. Materii medico-biologice și medicale generale: - Anatomie; - Embriologie; - Histologie, cuprinzând citologia; - Fiziologie; - Biochimie (sau chimie fiziologică); - Anatomie patologică; - Patologie generală; - Farmacologie; - Microbiologie; - Igienă; - Profilaxie și epidemiologie; - Radiologie; - Fizioterapie; - Chirurgie generală; - Medicină internă, cuprinzând pediatria; - ORL; - Dermatovenerologie; - Psihologie generală, psihopatologie și neuropatologie; - Anesteziologie; - Metodologia cercetării științifice medicale; - Științele comportamentului; - Elemente de asistență primară a stării de sănătate în domeniul medicinei dentare. 3.3. Materii specifice odontostomatologice: - Protetică dentară; - Materiale dentare; - Dentistică conservativă; - Dentistică preventivă; - Anestezie și sedare în dentistică; - Chirurgie
CRITERII MINIME OBLIGATORII din 11 decembrie 2003 de autorizare şi acreditare pentru instituţiile de învăţământ superior din domeniile: medicină, medicină dentară, farmacie, asistenţi medicali, moaşe, precum şi pentru colegiile de asistenţi medicali generalişti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154889_a_156218]
-
Biologie. 3.2. Materii medico-biologice și medicale generale: - Anatomie; - Embriologie; - Histologie, cuprinzând citologia; - Fiziologie; - Biochimie (sau chimie fiziologică); - Anatomie patologică; - Patologie generală; - Farmacologie; - Microbiologie; - Igienă; - Profilaxie și epidemiologie; - Radiologie; - Fizioterapie; - Chirurgie generală; - Medicină internă, cuprinzând pediatria; - ORL; - Dermatovenerologie; - Psihologie generală, psihopatologie și neuropatologie; - Anesteziologie; - Metodologia cercetării științifice medicale; - Științele comportamentului; - Elemente de asistență primară a stării de sănătate ��n domeniul medicinei dentare. 3.3. Materii specifice odontostomatologice: - Protetică dentară; - Materiale dentare; - Dentistică conservativă; - Dentistică preventivă; - Anestezie și sedare în dentistică; - Chirurgie
HOTĂRÂRE nr. 1.477 din 11 decembrie 2003 pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru instituţiile de învăţământ superior din domeniile: medicină, medicină dentară, farmacie, asistenţi medicali, moaşe, medicină veterinară, arhitectură, precum şi pentru colegiile de asistenţi medicali generalişti, pentru formarea de bază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154888_a_156217]
-
10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia 12. Personalități particulare și patologice 1.4.8.2. Baremul activităților practice 1. Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul): 30 2. Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale: 20 3. Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie: 20 4. Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei: 10 5. Scale de evaluare comportamentală a deficitelor și dizabilităților comportamentele și psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
lor: - radiografii craniu (neuro și viscerocraniu) și coloana vertebrală - 10 - radiografii torace - 10 - radiografii bazin - 10 - radiografii de schelet (oase lungi, etc.) - 20 2. Asistarea în radiologia imagistică modernă și interpretarea rezultatelor - CT - 10 - ecografii - 10 - mielografie - 5 7. PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ȘI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 6 LUNI Cursuri predare conform programei analitice 7.1. DEFINIȚIE Psihopatologia medico-legală și elementele de criminologie întregesc o mare parte din activitatea expertală medico-legală constituind o adevărată supraspecialitate medico-legală. De multe ori particularitatea cazurilor și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
radiografii de schelet (oase lungi, etc.) - 20 2. Asistarea în radiologia imagistică modernă și interpretarea rezultatelor - CT - 10 - ecografii - 10 - mielografie - 5 7. PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ȘI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 6 LUNI Cursuri predare conform programei analitice 7.1. DEFINIȚIE Psihopatologia medico-legală și elementele de criminologie întregesc o mare parte din activitatea expertală medico-legală constituind o adevărată supraspecialitate medico-legală. De multe ori particularitatea cazurilor și implicațiile juridice implică individualizări ce necesită cunoștințe postuniversitare de psihiatrie. Stagiul este absolut necesar pentru o
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
ce necesită cunoștințe postuniversitare de psihiatrie. Stagiul este absolut necesar pentru o mai bună înțelegere și documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală. 7.2. DURATA: 6 luni 7.3. STRUCTURA STAGIILOR 7.3.1. Stagiul de psihiatrie, psihopatologie medico-legală și elemente de criminologie: 6 luni 7.4. CONȚINUTUL STAGIULUI 7.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria 2. Expertiza
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria 2. Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistenței medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare 3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicații medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfășurarea. 4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică 5. Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale 7. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea - iresponsabilitatea 7
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
sociale - rețeaua de suport social - rolul factorilor sociali în etiopatogeneza tulburărilor mentale - diversitate corelată cu: aspecte culturale, aspecte legate de sex, etnie. II. Psihiatria clinică II.1. Epidemiologia tulburărilor mentale II.2. Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinică II.3. Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică) - tulburările conștienței și ale somnului - tulburările pulsiunilor instinctive - tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase) - tulburările tulburările concentrării atenției și orientării - tulburările de percepție (iluzii, halucinații) - tulburările de memorie - tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
etapă medicul rezident va desfășura activități de cercetare științifică sub îndrumare, va elabora în colaborare lucrări științifice și va avea colaborări la reviste de specialitate, va participa la conferințe naționale și internaționale cu lucrări. Va aprofunda studiile privind psihologia și psihopatologia familiei. 4.1.1.3. Instruirea în psihoterapie. Se va face prin participări la cursuri susținute de cadre universitare sau prin înscrierea la o formă de psihoterapii:individuală, de grup, familială, Este recomandată formarea cu precădere în psihoterapie familială. 4
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia 12. Personalități particulare și patologice 1.4.8.2 Baremul activităților practice 1. Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul): 30 2. Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale: 20 3. Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie: 20 4. Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei: 10 5. Scale de evaluare comportamentală a deficitelor și dizabilităților comportamentele și psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]