1,593 matches
-
pe termen lung al diabetului. Noi, pe baza experienței noastre clinice cu pacienții diabetici considerăm că procesele ideative, afective, motivaționale și voluntare implicate în apariția și evoluția pe termen lung a diabetului vor fi modulate de structura personalității: normală, nevrotică, psihotică sau dizarmonică. 3. Consecințele psihice imediate Studiile realizate pe pacienți diabetici au relevat că indicatorii calității vieții, de natură psihologică, cât și inserția socială a acestora sunt afectate de diabet, de eforturile de integrare ale tratamentului în viața de zi
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
tratament. Dar foarte rar un astfel de program educațional, bazat pe folosirea unor „exemple negative”, dă rezultatul scontat, deoarece la persoanele cu o anumită vulnerabilitate psihologică, acesta poate avea un efect traumatizant, destructurant asupra personalității, conducând la reacții nevrotice sau psihotice de inadaptare mai mult sau mai puțin severe. b) Un program de educație care să construiasă o imagine cât mai realistă despre diabet, prin utilizarea valențelor psihologice ale unor „modele pozitive”, oferite de personalități culturale sau artistice care au fost
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
ale diabetului cum ar fi: orbirea, insuficiența renală, amputații ale membrelor inferioare, impotența la bărbații tineri, câștigul necontrolat în greutate la femeile tinere, instalarea unei perioade de instabilitate a bolii greu de controlat etc. În stările depresive severe, de intensitate psihotică, pot apare și tentative de suicid. În cazuistica de la Centrul de Diabet din București au fost înregistrate 41 de asemenea cazuri. În esență, se poate vorbi de o vulnerabilitate psihică mai mare la femei, de o sensibilitate excesivă a acestora
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
lui; El o apreciază pe Ea pentru sa crificiile pe care le face. Iar școala la care părinții țin așa de mult se duce naibii. Nebunul e un amant perfect În psihiatrie, atunci când o persoană are o afecțiune de intensitate psihotică, apare delirul: o tulburare de gândire prin care realitatea este în țeleasă greșit, pornind de la perceperea a ceea ce nu există (halucinație), trecând prin idei delirante și ajungând la comportamente aberante. Când tulburarea este severă, delirul devine sistematizat, adică logic, complex
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
delirează erotic simte o dragoste nebună după un star TV, cu care crede că are o comunicare specială și începe la ora trei noaptea să facă dragoste cu el prin telepatie. Datorită inteligenței sclipitoare pe care o are o persoană psihotică și a bogăției de idei și originalității lor, ea este numai bună de iubit... Cel puțin la început. În schizofrenie, inversi unea afectivă îi cere bolnavului să se atașeze puternic de o persoană străină, pe care o va atrage într-
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
constituție biopsihică. În perioada de formare a personalității pot interveni unii factori ce favorizează apariția tulburărilor de comportament, cum ar fi: calitatea imaginii de sine, calitatea relațiilor sociale și în special cele din familie (frustrări și carențe afective), tulburări nevrotice, psihotice și psihopatice. Paleta tulburărilor de comportament cuprinde: a) instabilitatea psihomotoare, care poate fi constituțională sau dobândită (copilul este într-o continuă mișcare neadaptată la exigențele mediului, fiind sterilă și ineficientă); b) agresivitatea - apare cu frecvență mai mare la băieți decât
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
extindă rapid, ca un arc. DELIR (< fr. délire, cf. lat. delirium; engl. delirium) - Tulburare patologică a conștiinței, manifestată prin dezorientare temporo-spațială, halucinații prepoderent auditive și vizuale, incoerență în gândire, agitație psihomotoare și anxietate sau euforie, în funcție de trăirile din cursul perioadei psihotice. Poate apărea în boli psihotice, metabolice, intoxicații sau infecții. DEMONSTRAȚIE (< fr. démonstration, cf. lat. demonstratio) - Metodă prin care terapeutul îi prezintă pacientului, verbal sau practic, modul în care trebuie executată o acțiune motrică. Cerințele unei bune prezentări sunt: a) să
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
DELIR (< fr. délire, cf. lat. delirium; engl. delirium) - Tulburare patologică a conștiinței, manifestată prin dezorientare temporo-spațială, halucinații prepoderent auditive și vizuale, incoerență în gândire, agitație psihomotoare și anxietate sau euforie, în funcție de trăirile din cursul perioadei psihotice. Poate apărea în boli psihotice, metabolice, intoxicații sau infecții. DEMONSTRAȚIE (< fr. démonstration, cf. lat. demonstratio) - Metodă prin care terapeutul îi prezintă pacientului, verbal sau practic, modul în care trebuie executată o acțiune motrică. Cerințele unei bune prezentări sunt: a) să fie corectă și adaptată nivelului
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și psihanaliză, ea fiind o "apropriere" în termeni freudieni, și o explorare, de o manieră nouă, a unui fenomen de identificare pe care psihiatria îl numise "delir în doi" (folie à deux). Pentru a stabili o legătură nemijlocită între dereglarea psihotică și experiența de viață a pacientei, studiul se concentrează asupra psihogenezei paranoiei, pe care, urmând mai ales teoriile școlii psihiatrice germane - Kraepelin, Bleuler și Kretschmer -, o înțelege ca fiind o modalitate de reacție, iar nu o anomalie evolutivă ori un
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de a o identifica după unele trăsături secundare, adevărata sa simptomatologie a fost ignorată și, în consecință, diagnosticele de "paranoia" practic au dispărut. În 1968 totuși, sub denumirea de "stare paranoidă" (paranoid state) se mai menționează o serie de tulburări psihotice a căror trăsătură fundamentală rămâne "un delir, în general de persecuție sau de grandomanie" din care derivă un anumit tip de afectivitate, de comportament sau de gândire, esențial pentru boală - deosebind-o de psihozele afective ori de schizofrenii. Alături de "starea
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
delusional disorder), schimbarea denumirii fiind motivată și prin faptul că, în terminologia psihiatrică de limbă engleză, termenul de "paranoia", care desemnează un sindrom psihiatric specific, este uneori confundat cu "paranoid", care se poate referi fie la un grup de boli psihotice, la o dereglare a personalității, fie pentru a descrie în limbajul obișnuit o atitudine de furie, de suspiciune (Munro 2004: 45-46); ea rămâne, deocamdată, singura reprezentantă a vechiului grup de afecțiuni paranoide, în condițiile în care vechea paranoia fusese oarecum
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
bolii materializată în scrierile lui Kraepelin ori Kretschmer. Cu toate acestea, se pot observa unele evoluții interesante. Semiologie și diagnostic Paranoia (tulburarea delirantă) este o afecțiune mintală cronică din grupul psihozelor - un întreg ansamblu de psihopatologii caracterizate prin existența episoadelor psihotice cu durată variabilă: idei delirante, halucinații, convingeri anormale, care alterează simțul realității și devin surse de noi și false sensuri. Caracteristică bolii este anosognoza, căci lipsește conștiința stării patologice. Paranoia este un termen generic căruia cu greutate i se atașează
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
încă din secolul XIX-lea, el este de cele mai multe ori precursorul unui episod depresiv sau schizofrenic. ■ Tulburarea delirantă indusă (induced delusional disorder), într-o clasă distinctă (ICD-10: F.24) ce include "nebunia în doi" (folie à deux), tulburarea paranoidă sau psihotică indusă (induced paranoid or psychotic disorder) și psihoza simbiotică (symbiotic psychosis), este descrisă drept o maladie împărtășită de două sau mai multe persoane cu strânse legături sentimentale între ele, dintre care doar una suferă cu adevărat, dar care, prin inducție
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
evidente altora și este promptă în a acționa coleric sau în a contraataca; 7) are suspiciuni recurente, fără nici o justificare, referitoare la fidelitatea soțului ori partenerului sexual. B. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu elemente psihotice ori al altei tulburări psihotice și nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei condiții medicale generale. Se va adăuga "premorbid", dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, de exemplu: "tulburare de personalitate paranoidă (premorbidă)". Diagnostic diferențial Diagnosticul de paranoia
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în a acționa coleric sau în a contraataca; 7) are suspiciuni recurente, fără nici o justificare, referitoare la fidelitatea soțului ori partenerului sexual. B. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu elemente psihotice ori al altei tulburări psihotice și nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei condiții medicale generale. Se va adăuga "premorbid", dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, de exemplu: "tulburare de personalitate paranoidă (premorbidă)". Diagnostic diferențial Diagnosticul de paranoia/tulburare delirantă (delusional disorder) se
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
care sugerează paranoia. Delirul simplu de persecuție (de exemplu, teama că cineva intră în cameră și îmi fură hainele), în fazele timpurii ale demenței de tip Alzheimer, poate fi diagnosticat drept "demență de tip Alzheimer, însoțită de delir". Un delir psihotic, provocat de substanțe cum ar fi stimulanții, amfetaminele și cocaina, poate prezenta o simptomatologie identică cu cea a paranoiei, de care poate fi deosebit prin relația cronologică dintre substanța folosită și remisiunea convingerilor delirante. Elemente paranoice sunt adesea identificate în
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
a schizofreniei (de exemplu, halucinații auditive ori vizuale proeminente, deliruri bizare, vorbire și comportament dezorganizat, în mod grav ori catatonic). Spre deosebire de schizofrenie, paranoia aduce o dereglare mai puțin semnificativă a funcționării ocupaționale ori sociale. Granița dintre delirul afectiv cu trăsături psihotice și paranoia este uneori dificil de stabilit, pentru că trăsăturile psihotice asociate cu delirurile afective presupun, de multe ori, deliruri non-bizare, fără halucinații proeminente, în timp ce paranoia este adesea asociată cu simptome afective. Distincția (DSM-IV-TR) depinde de relația temporală dintre tulburarea afectivă
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
bizare, vorbire și comportament dezorganizat, în mod grav ori catatonic). Spre deosebire de schizofrenie, paranoia aduce o dereglare mai puțin semnificativă a funcționării ocupaționale ori sociale. Granița dintre delirul afectiv cu trăsături psihotice și paranoia este uneori dificil de stabilit, pentru că trăsăturile psihotice asociate cu delirurile afective presupun, de multe ori, deliruri non-bizare, fără halucinații proeminente, în timp ce paranoia este adesea asociată cu simptome afective. Distincția (DSM-IV-TR) depinde de relația temporală dintre tulburarea afectivă și deliruri, de asemenea de severitatea simptomelor afective. Dacă delirurile
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
halucinații proeminente, în timp ce paranoia este adesea asociată cu simptome afective. Distincția (DSM-IV-TR) depinde de relația temporală dintre tulburarea afectivă și deliruri, de asemenea de severitatea simptomelor afective. Dacă delirurile apar exclusiv în timpul episoadelor afective, diagnosticul este "delir afectiv cu trăsături psihotice". Deși simptomele depresive sunt obișnuite în cazul paranoiei, ele sunt mai puțin severe, remitente, în timp ce simptomele delirante persistă și nu oferă motive pentru diagnosticarea unui delir afectiv anume. Uneori, simptomele afective care satisfac criteriile pentru un episod afectiv se suprapun
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
totală episoadelor afective rămâne relativ scurtă, în raport cu durata ei totală. Dacă simptomele care satisfac criteriile pentru un episod afectiv sunt prezente pentru un segment substanțial al paranoiei (de exemplu, echivalentul delirant al tulburării schizoafective), atunci diagnosticul va fi de "tulburare psihotică nespecificată, însoțită de delir depresiv nespecificat" (sau "delir bipolar nespecificat"). Indivizii cu tulburare psihotică de relație (shared psychotic disorder) pot prezenta simptome similare cu cele pentru paranoia, dar tulburarea are etiologie și evoluție caracteristică; delirurile apar aici în contextul unei
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
criteriile pentru un episod afectiv sunt prezente pentru un segment substanțial al paranoiei (de exemplu, echivalentul delirant al tulburării schizoafective), atunci diagnosticul va fi de "tulburare psihotică nespecificată, însoțită de delir depresiv nespecificat" (sau "delir bipolar nespecificat"). Indivizii cu tulburare psihotică de relație (shared psychotic disorder) pot prezenta simptome similare cu cele pentru paranoia, dar tulburarea are etiologie și evoluție caracteristică; delirurile apar aici în contextul unei relații strânse cu altă persoană, sunt identice formal cu delirurile celeilalte persoane, dar se
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
are etiologie și evoluție caracteristică; delirurile apar aici în contextul unei relații strânse cu altă persoană, sunt identice formal cu delirurile celeilalte persoane, dar se diminuează sau dispar când persoana cu delir de relație se desparte de cea cu delir psihotic primar. Delirul psihotic de scurtă durată se distinge de paranoia prin aceea că simptomele delirante durează mai puțin de o lună. Diagnosticul pentru "tulburare psihotică nespecificată" (psychotic disorder not otherwise specified) poate fi pus în cazul în care informațiile disponibile
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
evoluție caracteristică; delirurile apar aici în contextul unei relații strânse cu altă persoană, sunt identice formal cu delirurile celeilalte persoane, dar se diminuează sau dispar când persoana cu delir de relație se desparte de cea cu delir psihotic primar. Delirul psihotic de scurtă durată se distinge de paranoia prin aceea că simptomele delirante durează mai puțin de o lună. Diagnosticul pentru "tulburare psihotică nespecificată" (psychotic disorder not otherwise specified) poate fi pus în cazul în care informațiile disponibile sunt insuficiente pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
diminuează sau dispar când persoana cu delir de relație se desparte de cea cu delir psihotic primar. Delirul psihotic de scurtă durată se distinge de paranoia prin aceea că simptomele delirante durează mai puțin de o lună. Diagnosticul pentru "tulburare psihotică nespecificată" (psychotic disorder not otherwise specified) poate fi pus în cazul în care informațiile disponibile sunt insuficiente pentru a stabili o legătură între paranoia și alte tulburări psihotice, sau pentru a decide dacă simptomele prezente sunt induse de substanțe sau
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
că simptomele delirante durează mai puțin de o lună. Diagnosticul pentru "tulburare psihotică nespecificată" (psychotic disorder not otherwise specified) poate fi pus în cazul în care informațiile disponibile sunt insuficiente pentru a stabili o legătură între paranoia și alte tulburări psihotice, sau pentru a decide dacă simptomele prezente sunt induse de substanțe sau sunt rezultatul stării generale de sănătate a pacientului. Paranoia este dificil de diferențiat de hipocondriază (hipocondriasis), în special în cazul asocierii cu conștiența redusă (poor insight). În hipocondriază
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]