2,057 matches
-
care se spunea că dăduse lovituri Îndrăznețe, chiar intrase În depozite bancare, transferase, de acolo, În conturi fantomă dolari, spărsese chiar și un cod al marinei americane, asta doar ca probă supremă a iscusinței sale, nu pentru a afla numărul pușcașilor; tipul, cînd era băut, se lăuda și el cu toate astea, nu prea se ferea, nici nu Îndrăznea nimeni să toarne, În Christiania acela ar fi fost un exclus. Poate chiar un om mort. Asta nu Însemna că era o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Securității de pe Calea Rahovei. Sau după gratiile cine știe cărei Unități Militare. Dacă era să se întrebuințeze una dintre aceste trei variante, trupa sa n-avea nici cea mai scheletică șansă să-l scape. Cum să-l scape?! Jumătate din trupă gîdilîndu-i pe pușcași cu scama buzunarelor lor neînarmate, iar cealaltă jumătate șterpelindu-l pe Anghel. Anghel fiind până și în opera iscusitului și prea parșivului ăla de Eugen Barbu (Iarba îl citise ici-colo pe Barbu) nume de haiduc. Atât cât îi citise Iarba
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu s-a hazardat să exprime vreo apreciere. De altfel, întâlnirea noastră avea loc la ambasada Statelor Unite, într-un spațiu în care nimic nu arăta că ne aflam în ajunul deschiderii unei importante reuniuni multilaterale: era liniște, calm, la intrare pușcașii marini își făceau rondul, cum aveam să îi văd de atâtea ori după aceea, iar pe holul care ducea la salonul unde avea loc întrevederea nu am întâlnit pe nimeni. Era însă o falsă impresie de liniște; știam din luări
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
zile, după care încetă și se recunoscu în poveste; Tommaso se amuză grozav relatându-i acelui nebun visul său. XIV Flota spaniolă ajunsese cu forțe sporite în largul coastelor calabreze; poate că ar fi fost de-ajuns câteva companii de pușcași pentru a bloca și împrăștia banda de turbulenți organizată de Tommaso Campanella, dar Viceregele voia să fie sigur că n-o să rămână niciun focar de răzmeriță nestins căva pune capăt episodului, fără să neglijeze însă resturile care, așa cum învățase în timpul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a ordonat Înaintarea rapidă a cavaleriei Împotriva unei poziții rusești, pentru a nu-i permite inamicului să Își retragă tunurile. O mare cavalcadă În linie dreaptă. Nu a luat În considerare că pe flancuri mai erau destulă artilerie și destui pușcași care puteau să tragă În atacatori ca la un tir de bâlci. Cavaleria a Îndeplinit cu eroism ordinul necugetat, dar nu mă miră comentariul ziarului The Observer: „Războiul Crimeii a atins culmea prostiei”. Dintre cei șapte sute de călăreți care au
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cenușă, 1991 ... Rugăciune, Blestemul Prutului, 2002, proză, ș.a., ș.a. MUNTEANU, Paul, n. 17 septembrie 1939, Vaslui (Unirea, comuna Cozmești):profesor, publicist, om politic. A urmat Facultatea de Filosofie-Istorie a Universității "al. I. Cuza" din Iași. A fost profesor la Fâstâci, Pușcași, Codăești, Iași, muzeograf la Muzeul "Ștefan cel Mare" Vaslui (1979 1984), redactor la Întreprinderea Cinematografică (1984-1989). A participat direct la Revoluția din 1989. Fondator al revistei de cultură și istorie Gazeta de est (1990-1991). A publicat studii și cercetări de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Miclescu (născută la Gugești, 1926) are o bogată "prezență tipografică", respectiv volume de proză, poezie, aforisme, în ultimii ani de viață. Prezența în comună ? Petru Cimpoeșu e, se zice, mare și respectat scriitor în județul Bacău. Cât beneficiază cei din Pușcași (unde s-a născut, în 1952) de valoarea lui ? Măcar, un spectacol cu Teatrul de animație, Bacău, cât a fost director, a organizat în comuna natală ? Dar, cei din Tg. Mureș, Cluj, Timișoara, Giurgiu, Constanța ce legături mai păstrează cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în autorul Primelor iubiri acționează un filon elegiac, gingaș generator de priveliști interioare fluide. Moartea căprioarei devine motiv de meditație cu suport patetic: "Seceta a ucis orice boare de vânt, / Soarele s-a topit și a curs în pământ..." Un pușcaș împreună cu fiul (cu poetul adică) pleacă la "vânătoare de capre / vânătoarea foametei în munții Carpați". Faptul, în sine, nu are nimic neobișnuit; repercutat însă în conștiința copilului "bălai", actul ia proporții, inițiind în sensul durităților vieții. Inocența funciară, specifică primei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-n căprioară" contrastează pluriform cu violența și amintirea războiului. Că poetul cunoștea (din manuale) o povestire sadoveniană pe temă apropiată, e sigur. Undeva, În pădurea Petrișorului, "bătrână și nestricată de om", o căprioară lovită de glonț dar scăpată de ochii pușcașilor se stinge lent. Pentru narator, prilej de participare afectivă: "Pădurea avea în răstimpuri înfiorări rare, după care urmau alinări, liniști ca din alte lumi. Și căprioara sta singură; și sângele i se scurgea în iarba moale a țărmului (...). În liniște
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
irakieni), montase un obiectiv de 90, amabilul colonel trimisese după un scaun, ca ea să stea comod, și avusese vreme și să ordone patru lovituri de tun și o rachetă Tow Îndreptate spre locul ales, Înainte ca un detașament de pușcași marini americani să sosească În graba mare, bruscându-l pe colonel și alungându-i pe toți. Vreau un copil, Îi spusese lui Faulques În noaptea aceea, pe când beau suc de fructe În barul abstinent al hotelului Meridien, râzând cu hohote
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
stradă până și bărbații se uitau lung după el. Avea o piele fină și un miros delicios, ca de prăjitură; îți venea să-l mănânci, nu alta. Avea și niște buze cărnoase, frumos conturate și se tundea periuță, ca un pușcaș marin. Și statura îi era de șef de pluton, iar prezența lui inspira calm, echilibru, dar și putere, capacitate inepuizabilă de luptă... Ne-am dat prima întâlnire informală în oraș, însă ne-a prins o ploaie torențială și i-am
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de ani, armata știe ce funcționează și nu va lua în considerare decât munca în echipă. Joci în echipă sau stai pe margine. Fără discuții, fără dezbateri și fără atacuri verbale. Uitați-vă la trupele americane de elită, cum sunt Pușcașii Marini, și veți găsi modelul ideal de lucru în echipă. Aceste trupe speciale trăiesc după filosofia „toți pentru unul și unul pentru toți” și o aplică în tot ceea ce fac. Știu că orice altceva ar fi o pierdere de timp
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
să cearnă cenușă peste varză, fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
britanice. Luptele grele din pădurea Hurtgen au rămas ca un etalon pentru înfruntările cele mai înverșunate, veteranii mândrindu-se pentru participarea lor la aceste lupte. Pe întregul front de la granița cu Elveția până la gurile Rinului, solicitările și pierderile plutoanelor de pușcași au fost foarte mari. Aceste pierderi se datorau atât acțiunilor întreprinse în lupta cu inamicul, cât și altor cauze frigul, umezeala, afecțiunile respiratorii etc. Problema infanteriei de înlocuire era acută și s-au încercat diverse metode: s-a recurs la
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
trebuie să răspundă realităților sociale naționale și internaționale. A instrui și a educa, adică a oferi cunoștințe și a pregăti copilul pentru viața de adult au devenit coordonatele esențiale ale învățământului. M. Ionescu, I. Radu, C. Cucoș, I. Nicola, P. Pușcaș și V. Marcu au meritul de a fi actualizat metodologia activității didactice. Pentru Constantin Cucoș, calitatea metodologică a actului didactic este un aspect care ține de combinația între metode sau de ipostazele metodelor. Adaptarea unor metode din arealul altor spații
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
Plugarilor, spre exemplu. Iată proba: „... tineretul din Frontul Plugarilor are 606 tineri în comunele următoare: Solești - 47; Gârceni - 15; Coșești - 13; Ferești - 13; Miclești - 30; Ciortești (acum, în județul Iași n.n.) - 42; Poienești - 31; Ivănești - 34; Laza - 80; Lipovăț - 10; Pușcași - 29; Moara Domnească - 57; Tanacu - 50; Coșești - 16; Mânjești - 27; Delești - 47; Doagele - 30; Cursești - 10”. Probabil dintr-o eroare, comuna Coșești a fost trecută de două ori, dar noi am transcris exact informația din documentul original. Este demn de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu tinerii muncitori”. Nevrând să lase de izbeliște bunătate de tineri din mediul rural pe care sperau să pună gheara mul mai rapid ca la oraș, „...tinerii noștri instructori pe Plasă au ținut ședințe de lămurire a tineretului din comunele: Pușcași, Laza, Chițoc, Tansa și Negrești”. La capitolul „Economic” tov. Bighiu notase următoarele, cu gândul la „grava” ofensă adusă organizației sale de către directorul Institutului de minori din Vaslui, care în septembrie 1945 afirmase că „oare ăștia vor fi golanii care ne
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ținut 5 ședințe de comitet la care au participat în afară de membrii comitetului, și delegatul Regionalei (probabil, cu sediul la Iași n.n.) Ciulei, Victor Nechifor și Pârvan dela Comitetul Central (de la București n.n.). În județ s’au reorganizat tinerii din comunele: Pușcași, Tansa, Chițoc și Dumești. Din lipsă de cadre (subl.ns.) nu am putut face verificarea întregului tineret din județ”. Deci, uteciștii dovedeau încă o dată extrem de slaba reprezentativitate în județul Vaslui, de vreme ce se plângeau, în continuare, de lipsa „cadrelor”, adică a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de cadre avem numai doi instructori (subl.ns.) care au lucrat luna aceasta în Plasa Vaslui și Negrești. În Plasa Vaslui au fost organizate un număr de 11 comune împreună cu toate satele din jur după cum urmează: Telejna, Bârzești Laza, Chițoc, Pușcași, Muntenii de Jos, Mânjești, Tanacu, Muntenii de Sus, Brodoc și Zăpodeni. S-au reorganizat și activizat în aceste comune și toate satele un număr de 331 de tineri plugari (deci, nu de „progresiști” sau „uteciști”, n.n.). Au rămas de reorganizat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
al României, dar direcțiile existente în cultura română din perioada comunistă (protocronismul cultivat de publicațiile Săptămâna, Luceafărul și Flacăra și modernismul cultivat de publicațiile România literară, Viața românească și Secolul 20) și-au refăcut imediat simțită prezența. După cum observa Vasile Pușcaș, după revoluție, unii români spuneau cu emfază "Noi suntem în Europa", iar alții că a venit timpul "reîntoarcerii în Europa": "și unii și alții se gândeau la Uniunea Europeană, la standardele ei de civilizație, la un nivel de aspirații și împliniri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
gândeau la Uniunea Europeană, la standardele ei de civilizație, la un nivel de aspirații și împliniri sau deziluzii. Diferența era că primii subliniau 'vinovăția' Occidentului pentru cele patru decenii de comunism, pe când al doilea grup privea cu 'pocăință' spre aceleași zări" (Pușcaș 2008, 32). În aceste două orientări s-au înscris și mesajele noilor realități pe care le-au reprezentat partidele politice. Fiecare dintre românii preocupați de fenomenul politic din cei 20 de ani de postcomunism poate să-și reamintească rapid replici
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ca pe un Panaceu. Păcatul unei asemenea proiecții a constat în conturarea unei Europe ca realitate exterioară, ca o entitate care trebuia să le aducă românilor ceea ce le-a promis comunismul și nu le-a adus. După cum remarca și Vasile Pușcaș (2008, 32-33), "prea puține au fost vocile care au afirmat și încă mai puțini au fost făptuitorii îndemnului de a ne construi Europa (firește, în sens de standarde și valori ale Uniunii Europene) la noi acasă!... Oamenii de rând, trăitorii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Integrarea europeană se lovește de un obstacol: "statul 'trebuie' să renunțe, măcar formal, pur legislativ, la o parte din prerogativele și suveranitatea sa" (Marino 1995, 17-18). O inadecvare a ideii autohtone de stat cu modelul european a identificat și Vasile Pușcaș (2008, 169) care menționează că "statul era perceput, de mentalitatea comună a celor care au trăit în secolul al 20-lea, ca un instrument în mâna celor care-l guvernau, un mijloc prin care un grup politic își impunea voința
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
încă o evaluare a României în toamna lui 2006, cu puțin timp înainte de aderare. A fost necesară deplasarea la București a Președintelui Comisiei Europene și a comisarului pentru extindere pentru a înmâna Guvernului o listă cu imperative (must do list) (Pușcaș 2007, 10-12). Așa s-a ajuns la momentul aderării, în urma unei mobilizări naționale pentru eliminarea stegulețelor multicolore. În mandatul 2004-2008, un fenomen politic ce a dus la ignorarea problemelor de nivel european a fost conflictul dintre Președintele Băsescu și parlamentarii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]