2,803 matches
-
id=”12”>Reich, Robert, The Work of Nations, în Mar k Lewis, Robert Fitzgerald, Charles Harvey “The f nations, competitiveness and the problem of g lob alization”, Bristol Academic Press, 1996, p. 11 </f ootnote>. În ceea ce privește noile reguli și norme, pute m a precia că noile in stituții internaționale și blocurile comerciale nu sunt singurele elemente specifice unei economii globalizate în care sta tel e-națiune au o influență tot mai mică; la fel sunt și regulile și normele prin care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
un set de procese) care cuprinde o transformare în organizarea spațială a relațiilor și tranzacțiilor sociale - analizate în termeni ai extinderii, intensității, velocității și impactului - generând fluxuri trans continentale sau interregionale și rețele de activitate, interacțiune și de exercitare a put eri i“. Definiția oficială dată globalizării de către B anc a Mondială se axează pe integrarea economică determinată de comerț și p e f actorul mobilității, factor definit ca „libertatea și abilitatea indivizilo r ș i firmelor de a iniția tranzacții
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
p. 112</footn ote > fundamental asemănătoare - datorită promovării de către S.U.A. și respectiv Marea Britanie a deschiderii finan cia re internaționale. Spre deosebir ehnolo re de determinismul t gic, inte pretarea acestei teorii este de na tură politică, vizând interesul propriu și pute rea politică a hegemonului. Helleiner pornește de la această explicație în studierea rolului pe care guvernele S.U.A. și Regatului Unit l au avut în inițierea procesului com petitiv de dereglementare, de-a lungul anilor 1970. Acest proces a început odată cu decizia
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piață) care influențează supozițiile și opțiunile guvernanților. Pu tem observa că argumentele axate pe hegemonii t ind să-și piardă claritatea analitică, din moment ce, în general, ele trebu ie să fie însoțite de explicații care vizează grupuri de interese, pentru a pute a a răta de ce puterile hege monice adoptă liberalizarea financiară și de ce al ții le urmează exemplul. 2.2.3. Abordarea raționalistă din perspectiva g rup urilor de interese După cum am remarcat anterior, atât perspectivele determinismului tehnologic, cât și explicațiile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și Marea Britanie, unde sectorul producției a fost mai puțin influ enț at politic decât în alte țări. În țările în care există legături strânse între in dustrie și sistemul bancar, pre cum în Europa și Japonia, se poate forma o pute rni că coaliție politică pentru a favoriza stabilitatea ratei de schimb. Acest fapt explică și din ce cauză liberalizarea financiară a fost adoptată mai tâ rzi u pe continentul european și în Japonia, decât în S.U.A. și Marea Britanie. Trebuie menționat
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
existat motive de politică națională pentru rezistența la creș terea cursului valutar (în cazul Marii Britanii , a ceste creșteri i-ar fi dezavan tajat pe deținătorii de ipoteci). Totuși, aceste situații nu anulează faptul că guvernele au considerat că aceste politici pute au fi menținute pe un termen mai lung decât s a dovedit posibil. De aici, și faptul că implic ați ile problemei de informare nu au fost complet analizate în literatura de specialitate, punându se la îndoială predicțiile acesteia. Teoriile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
se dezlănțuie, permițând atât o dezvoltare ec onomică rapidă și o efiale, precum și al creșteri n complexitate a interdependenței acestora. În timp ce piețele financiare au continuat să se dezvolte, până spre sfârșitul perioadei de după 1980, amenințarea c e o reprezenta pentru pute rea statelor părea să se intensifice și să devi nă din ce în ce mai directă și deli berată. Un aspect al acestei tendințe a fost ră spu nsul mai puternic și sistematizat al piețelor financiare la politicile guvernamentale care nu le conveneau. Dacă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
o instituție extrem de puternică, mobilizatoare de cantități ur iașe de resurse (bani, oameni, cunoștințe, legi, regulamente), dar și de interdicții. După cu m s-a demonstrat, regulamentul unei bănci internaționale se bazează, într-o mă sură semnificativă, pe capacitatea statelor put ern ice de a reglementa activi tățile băncilor, ale căror sedii principale se afl ă pe teritoriile lor. Mai mult, culturile și tradițiile naționale întăresc capacitatea statelor de a le insufla loialitate cetățenilor lor și de a se opune fir
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
se prezentau sub forma creditelor bancare acordate statelor respective și companiilor mari; ulterior, crizele financiare din anul 1980 au determinat diminuarea infuziilor de capital și au accentua t retragerile de capital din spre țările în curs de dezvoltare spre cele put ern ic industrializate. Perioada anilor ̕90 a însemnat o extindere fără precedent a piețelor fin anciare internaționale și a investițiilor de capital realizate pe piețele î n f ormare, dezvoltare frânată, însă, de crach urile financiare din Mexic (1995
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
internaționale de capital, nimic nu părea să tulbure acest trend, deși au existat, totuși, unele sem nal e. Intrările de capital orientate către țările în dezvoltare atinseseră un nou record în 2007, mar când al cincilea an consecutiv de câștiguri put ern ice. Expansiunea econo mică din țările în curs de dezvoltare, precum ș i l ichiditățile mari din prima jumătate a anului 2007 au dus la o creștere spe cta culoasă a fluxului net de numerar din domeniul privat, ceea ce
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la ipotec i 283 din riscuri. La începutul lui 2007, au apărut însă tot mai des, semne ale intrării în criză. Odată ce criza a izbucnit, problemele de pe pie țel e financiare au fost dezvăluite cu o rapiditate remarcabilă. Tot ce put ea merge prost a mers prost. Un număr mare de puncte slabe a fost dezvăluit într-o perioadă foarte scurtă de timp. Căderea ce începuse în s ect orul ipotecar subprime, s a extins, curând, în zona CDO, în special
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în impas. Inacți une a ar fi dus, astfel, la creș terea inflației, iar acțiunea, la instabilitate fi nanciară. Dacă reglementarea și supravegherea ar fi prevenit acumularea excesiv ă a riscurilor de către inves titori, creșterea ratelor dobânzii nu ar fi put ut duce la apariția instabilității financiare. Aceste evoluții arată că politica monetară, reglementarea și su pravegherea trebuie să conlucreze eficient, cee a c e nu s-a întâmplat, în ul timii ani, în unele economii importante ale lum ii. Câteodată
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
care se con fru ntă economiile emergente, existând riscul ca, la eventuale volatilități relativ mari ale prod uc ției și ale inflației, să nu mai existe instrum ent e de acțiune împotriva deze chilibrelor. Acesta este un motiv suficient de put ernic, pentru care unele țări emergente nu pot adopta moneda euro înainte de eliminarea dezechilib acordarea de fonduri oficiale majore este doar o picătură într-un ocean pentr u marile bănci, pentru că acestea vor fi achita te de către cei care lu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în curs. După executarea ordinului adresat de client brokerului său, clientul dobândește o poziție "long" dacă a cumpărat, sau o poziție "short" dacă a vândut. Pe piața opțiunilor sunt tranzacționate atât opțiuni de cumpărare (call), cât și opțiuni de vânzare (put). Opțiunea este un contract negociabil prin care vânzătorul opțiunii vinde cumpărătorului: dreptul (dar nu și obligația) de a cumpăra un activ de la el (vânzare de call); dreptul de a-i vinde lui un activ, într-o anumită perioadă de timp
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
vinde cumpărătorului: dreptul (dar nu și obligația) de a cumpăra un activ de la el (vânzare de call); dreptul de a-i vinde lui un activ, într-o anumită perioadă de timp, la un preț prestabilit, contra unei prime (vânzare de put). Ca urmare a definiției precedente, cumpărătorul poate efectua, în mod simetric relativ la vânzător o cumpărare de call sau o cumpărare de put. Rezultă patru combinații posibile care se asociază opțiunii. Bursa stabilește limitele de exercitare (numărul maxim de opțiuni care
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
lui un activ, într-o anumită perioadă de timp, la un preț prestabilit, contra unei prime (vânzare de put). Ca urmare a definiției precedente, cumpărătorul poate efectua, în mod simetric relativ la vânzător o cumpărare de call sau o cumpărare de put. Rezultă patru combinații posibile care se asociază opțiunii. Bursa stabilește limitele de exercitare (numărul maxim de opțiuni care pot fi exercitate în fiecare cinci zile consecutive la bursă) și limitele de poziție (numărul maxim de opțiuni care pot fi deținute
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
investitor, pentru a evita ca acesta să influențeze semnificativ piața)16. Nu trebuie confundată poziția pe opțiune cu poziția virtuală pe activul de bază. Poziția virtuală urmărește simetriile care se nasc când avem în vedere ambii parteneri. O cumpărare de put poate duce la o vânzare pe activul de bază, dacă opțiunea este exercitată. Altfel spus, long put se poate transforma în short call. Cumpărarea dreptului de a vinde și vânzarea dreptului de a cumpăra, definesc aceeași poziție virtuală pe activul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
cu poziția virtuală pe activul de bază. Poziția virtuală urmărește simetriile care se nasc când avem în vedere ambii parteneri. O cumpărare de put poate duce la o vânzare pe activul de bază, dacă opțiunea este exercitată. Altfel spus, long put se poate transforma în short call. Cumpărarea dreptului de a vinde și vânzarea dreptului de a cumpăra, definesc aceeași poziție virtuală pe activul de bază. Membrii Casei de Compensație (firmele broker) deschid clienților conturi prin intermediul cărora se efectuează cliringul. Casa
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Compensație ține evidența tuturor pozițiilor short și long pe opțiuni. Regula de bază a evidenței este că numărul contractelor de vânzare trebuie să fie egal cu numărul contractelor de cumpărare. Casa de Compensație îndeplinește rolul de cumpărător pentru cumpărătorii de put care-și exercită opțiunea și de vânzător pentru toți cumpărătorii de call care-și exercită opțiunea. Elementele definitorii ale unui contract de opțiune sunt: * Unitatea tranzacțională 100 titluri. * Durata de viață perioada în care opțiunea poate fi exercitată. Scadența se
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
între două scadențe consecutive, fluctuația cursului activului depășește 75% din diferențele sau , se modifică toate prețurile de exercitare, pentru toate scadențele mai îndepărtate de 20 de zile bursiere, astfel încât Pc să rămână reprezentativ. Toate opțiunile de același tip (call sau put), pe același activ suport, formează o clasă de opțiuni. O clasă de opțiuni, cu aceeași scadență și același preț de exercitare devine o serie de opțiuni. Exemplu de serie de opțiuni: * Prețul opțiunii este egal cu prima care se descompune
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
este egal cu prima care se descompune în valoare intrinsecă și valoare timp. Valoarea intrinsecă reprezintă câștigul asociat unei exercitări imediate a opțiunii 17. Valoarea intrinsecă (V.I.) = curs activ suport preț exercitare opțiune call; respectiv V.I. = preț de exercitare opțiune put curs activ suport. Dacă V.I. >0, opțiunea se numește în bani (in the money); Dacă V.I. = 0, opțiunea este "la bani" (at the money). Dacă V.I. 0, opțiunea este "fără bani" (out of money). Dacă V.I. 0, prima este dată
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
plătească, mizând pe o evoluție favorabilă a cursului până la scadență. Este cu atât mai mare cu cât scadența este mai îndepărtată 18. O altă definiție a valorii timp este următoarea: "diferența cu care trebuie să crească (call) sau să scadă (put), prețul curent al opțiunii, în perioada rămasă până la expirare, pentru a egala pragul de rentabilitate"19. Considerăm că ambele definiții sunt corecte: prima definiția mi se pare mai completă, deoarece "evoluția favorabilă a cursului" include atingerea și distanțarea (într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
opțiune se poate face în trei feluri: a) Închiderea poziției pe opțiune (lichidarea opțiunii), presupune adresarea de către deținătorul contractului, a unui ordin de compensare. Prin acest ordin își modifică poziția (long sau short) pe același tip de opțiune (call sau put). b) Exercitarea opțiunii înseamnă predarea sau primirea activului suport. c) Expirarea opțiunii presupune că deținătorul contractului își menține deschisă poziția până la scadență și nu este interesat de exercitarea opțiunii. La data expirării, Casa de Compensație radiază opțiunea din evidența sa
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
din evidența sa. Dacă V.I. 0, diferența față de prețul de exercitare revine deținătorului opțiunii. Dacă V.I. 0, deținătorul contractului pierde suma investită (prima sau prețul opțiunii). 3.3.2. Tranzacții simple cu opțiuni Deoarece fiecare tip de opțiune: call sau put, poate fi cumpărată sau vândută, investitorul într-un contract de opțiune poate efectua patru operațiuni simple: 1. long pe call; dacă investitorul adoptă poziția de cumpărător; 2. long pe put. 3. short pe call; dacă investitorul adoptă poziția de vânzător
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
simple cu opțiuni Deoarece fiecare tip de opțiune: call sau put, poate fi cumpărată sau vândută, investitorul într-un contract de opțiune poate efectua patru operațiuni simple: 1. long pe call; dacă investitorul adoptă poziția de cumpărător; 2. long pe put. 3. short pe call; dacă investitorul adoptă poziția de vânzător; 4. short pe put. 1. Cumpărarea unei opțiuni de cumpărare. Deoarece cumpărătorul are dreptul, dar nu și obligația, el va executa contractul numai dacă cursul activului depășește prețul de exercitare
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]