6,888 matches
-
judicioși ai opțiunii estetice de fond. E limpede că Paul Cernat își suprimă orgoliul personal de a transforma propria publicistică într-o docilă literatură de raft, dar își asumă, pe de altă parte, gestul de a face din ideea de publicistică o preocupare demnă de orice bibliotecă respectabilă. Intrarea în volum e mai ocolită, dar mai aseptică. Sans peur et sans reproche. Iluzia lui e identică structural cu aceea a celorlalți profesioniști ai gazetăriei culturale. Mai puțin egoismul. Și - iarăși mai
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
câteva și explicabile, iar nu o sumedenie de absurdități, le voi discuta întâi de toate pe ele. Trecerea de la metoda expeditivă și eclatantă - cu finalitate mai niciodată dusă la capăt, ci amânată sistematic de la o săptămână la alta - proprie scrisului publicistic, la actul decis și angajant al unui volum de critică literară presupune dintotdeauna anumite stereotipii discrete și anumite reciclări neintenționate ale primelor deprinderi. După îndelunga exersare a gazetăriei, nu e ușoară treabă să te investești într-o muncă de concepție
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
secolului IV î.e.n., cu numele Callatis, de coloniști greci veniți din Heraclea Pontica, o colonie a Megarei). Citatele reproduse de ei din presa de altădată și din documentele găsite în arhive, comentariile succinte, remarcabile prin rigoare, dar și prin nerv publicistic, sunt completate de o ilustrație bogată și sugestivă: fotografii (unele foarte vechi, de negăsit în altă parte), desene, cărți poștale, facsimile etc. Lucrarea poate fi considerată, în egală măsură, un tratat de istorie, o ediție specială a unei reviste vivante
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
capul locului că Pavel Dan n-a publicat în revista "Blajul" nici prea mult, nici creațiile cele mai bune. În același timp, a colaborat și la revistele: "Gând românesc", "Pagini literare", "Abecedar", "Darul vremii" și chiar la "Gândirea". Totuși, activitatea publicistică a lui Pavel Dan la revista "Blajul", concretizată mai ales în note și recenzii, nu ni se pare lipsită de interes. De altfel, "Blajul" a adăpostit aproape întreaga producție publicistică a "rapsodului Câmpiei transilvane", cu excepția recenziei la cartea Martei D.
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
literare", "Abecedar", "Darul vremii" și chiar la "Gândirea". Totuși, activitatea publicistică a lui Pavel Dan la revista "Blajul", concretizată mai ales în note și recenzii, nu ni se pare lipsită de interes. De altfel, "Blajul" a adăpostit aproape întreaga producție publicistică a "rapsodului Câmpiei transilvane", cu excepția recenziei la cartea Martei D. Rădulescu, Sunt studentă, apărută în revista "Abecedar". Notele și recenziile respective nu arată o față nouă a scrisului lui Pavel Dan, dar lasă să se presupună că prozatorul ar fi
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
reprobatoare față de metodele presei comercializante: Ideile găsite în vreun colț din centrul Africei își dau întâlnire în vitrina românească și sunt vânturate cu zgomot și reclamă infernală de o publicitate interesată, meschină și venală". Redusă la câteva note și articole, publicistica lui Pavel Dan cuprinde, într-un stil concis, care recurge adesea la expresia populară, câteva idei clare și categorice în legătură cu literatura și presa vremii, în legătură cu evenimentele politice și culturale.
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
politice de unde pornesc exemplele cele mai rele și pe ai cărei oameni îi mărește doar lentila sufletelor noastre!...ť - scrisese Istrati în acel amar și dezamăgit articol. Pe care nu îl reproduce nici ediția Ťacademicăť de Opere, nici ediția de publicistică în trei volume scoasă de editura Humanitas. Există însă în Caiete critice nr. 3-4/1985.
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
până acum doar ca pictor de talent. Pasiunea pentru istorie și-a găsit o deplină împlinire în albumele pe care ni le-a dăruit ̀în ultimii ani „Iași... șoapta din ziduri” (1998) sau „Iași... istorie și spirit” (2000), în publicistica sa și în emisiunile radio din ce ̀în ce mai apreciate. Având harul picturii, Vasile Ilucă are posibilitatea să-și completeze invitațiile sale la drumeție cu imagini de un farmec aparte. Aceasta deoarece Vasile Ilucă „pictează” mai întâi cu
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Volum câștigător al Concursului de Debut Literar UniCredit, ediția a III-a, 2010 Laurențiu Ion s-a născut în Târgoviște, la 18 ianuarie 1991. Debutează publicistic în anul 2009, în revista Feedback. De la vârsta de 16 ani, cochetează cu teatrul, ulterior devenind voluntar în cadrul asociației pentru copii și tineret „Open Minds“, alături de care organizează o serie de evenimente și spectacole cu scop caritabil, reunite în campania
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
mai fost prevăzute și alte secții precum: pedagogică, agricolă, industrială, comercială, de igienă dar și una patriotică.Așadar activitatea acestui muzeu, s-a îmbogățit zi de zi. Dascălii gorjeni, au continuat răspândirea a tot ce este nou printr-o activitate publicistică susținută în toate domeniile, axându-se pe mișcarea de ridicare culturală a poporului, aducându-se la cunoștiință toate progresele științei și tehnicii prin înființarea altor reviste care și au atins scopul și au contribuit la schimbarea felului de a gândi
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
din Cluj-Napoca, în 1971, iar editorial în 1972 la Editura "Cartea Românească", cu volumul de schițe și povestiri Sângele alb al pietrelor. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1979. A scris proze scurte, romane, cărți pentru copii, versuri, publicistică. Cărți publicate: Sângele alb al pietrelor, schițe, Ed. Cartea Românească, București, 1972; Nisipul memoriei, roman, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978; Dincolo de dragoste, roman, Ed. Eminescu, București, 1979; Eternități de o clipă, schițe, Ed. Eminescu, București, 1982; Singurătatea pământului, roman, Ed. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
această nouă serie, cu reușitele ei certe (dintre care continuarea seriei de Conferințe, a Galei Premiilor sau mutarea treptată către un format de 48 de pagini) și cu tatonările încă neduse - în întregime - la capăt. Cum însă în materie de publicistică prezentul bate tot, Cronicarul se va limita la răsfoirea numărului în curs. Așteptându-l, firește, pe cel care se apropie, la începutul lunii august. Două lucruri ne sar în ochi, mult înaintea oricăror altora. Și nu numai nouă, și nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
Tocmai un asemenea drum mental București-Iași pune în practică interviul pe care Ovidiu Nimigean i-l oferă lui Doris Mironescu. Temut ca polemist și extrem de rafinat ca poet, mentorul fenomenului cluboptist vine parcă să mai relaxeze încrâncenarea și stereotipiile limbajelor publicistice din Capitală. Fie și numai ca terapie stilistică, dialogul merită parcurs. Cap-coadă. Și vă pot dovedi asta: "Cum prea puțini îmi știu boiul, aș uzurpa o imagine de spadasin ager. Cine mă știe mă știe însă așa cum sunt și nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
lui Topârceanu, din 1930 (an adăugat, în creion chimic, pe foaia de titlu a ediției de la Naționala Ciornei, de unul din foștii ei proprietari - semnătură indescifrabilă): Scrisori fără adresă. Avînd structura eterogenă, aranjată repede în jurul unor titluri cu clenci, a publicisticii, Scrisorile... nu pierd nici din tăria ei. Primul grupaj are un heading (sic!) de gazetă contemporană - venind, firește, din partea subțire a presei și a publicului: Valul de vulgaritate. Însă, nu despre ce ne-am fi așteptat, dovadă că mutația titlurilor
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
Daniel Cristea-Enache Reproșul cel mai frecvent adus autorilor care au început, după 1989, să facă publicistică politică a fost că și-au abandonat instrumentele și profesiunea de scriitor. Ei continuau, de fapt, să scrie și textele lor câștigau în vizibilitate și în impact; dar noile produse, nemaifiind (meta)literare, erau judecate ca inconsistente. În mai multe
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
meta)literare, erau judecate ca inconsistente. În mai multe rânduri, comparația calitativă între cele două scriituri a dat câștig de cauză celei dintâi (abandonată sau practicată mai rar), fără a se ține însă cont de marile diferențe de abordare dintre publicistică și eseistică. Publicistul scrie pentru un public larg și se raportează întotdeauna la "cestiunile arzătoare" ale zilei. Efectele pe care le caută sunt din galeria explozibililor. Chiar dacă analiza este minuțioasă, registrul parcurgerii și încheierii ei e unul simplificat și demonstrativ
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
bine de cincisprezece ani, arată că poate exista, totuși, o compatibilitate între cele două tipuri de scriitură. Fără a se confunda, ele pot fi, în acest caz, apropiate. Departe de a reprezenta o dezertare, o abandonare a profesiunii de literat, publicistica postrevoluționară a lui Mircea Mihăieș îmi pare o prelungire firească a unor tendințe, calități și defecte existente încă din tinerețe în scrisul său "academic". Să începem cu începutul acestei cărți dedicate jurnalelor. Ca o completare necesară la comentariile asupra unor
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
textului critic sunt sacrificate pentru efecte de moment și "senzații de hârtie", fabricate; astfel că, la finalul "liric" al majorității capitolelor, textul ajunge să ne impresioneze, cum spunea Virginia Woolf?, ca o petardă udă. Închid acest volum cu certitudinea că publicistica exploziilor săptămânale (iar nu critica marilor proiecte ori eseistica veritabilă) i se potrivește cel mai bine lui Mircea Mihăieș.
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
două cotidiane în care autorul a deținut rubrici permanente: "Cotidianul" și "Evenimentul zilei", dar și în "22" sau "Observator cultural". De asemenea, oarecum inedit, este reprodus un articol despre Vladimir Tismăneanu, publicat de Dan Tapalagă în ziarul "Cotidianul". Cum perioada publicistică luată în calcul la realizarea volumului se suprapune cu cea în care s-a derulat activitatea Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste, este lesne de înțeles că multe dintre articole se leagă, într-un fel sau altul de problematica raportului
Avatarurile anticomunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9488_a_10813]
-
tratând, după cum arată subtitlul, eseistica și piața ideilor politico-literare. Continuitatea acestor proiecte ample - mă gândesc la emisiunile TV sau la articleria mustoasă din seria Viață literară - ține, firește, de vocația naturală a criticului, dar și de o bine antrenată etică publicistică a termenului-limită. Când ajungi să prezinți o carte pe zi, când reușești să scrii cel puțin o cronică pe săptămână, însăși alcătuirea unor asemenea tomuri se-riale devine - prin extensie și de la depărtare - o întreprindere ceva mai sistematică și - implicit - mai
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
în genealogii, sau în conjuncții istorice sugerate. Rezultatul e fresca balzaciană, executată după tot tipicul vechi, respectând principiile tradiționale. Căci, lucru important de constatat, Petru Dumitriu e refractar la orice modernitate, fapt vizibil și din scriitura romanului și din atitudinile publicistice ale autorului. Dacă mai adăugăm și intransigența ideologică a prozatorului în text, în sensul realismului socialist (caricaturizarea boierimii, a aristocrației și a burgheziei), avem o imagine cât se poate de nefavorabilă a scriitorului conformist. Dau numai două exemple, foarte evidente
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
Daniel Cristea-Enache Cu mult înainte de a publica Pururi tânăr, înfășurat în pixeli (2003), De ce iubim femeile (2004), Baroane! (2005) și alte pagini de perisabilă publicistică, Mircea Cărtărescu și-a arătat clasa de scriitor prin două opere apărute într-un interval foarte scurt, la finele regimului trecut și în zorii originalei noastre democrații. Visul (1989) și Levantul (1990) sunt niște cărți absolut uimitoare (fiecare în genul
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
Cosmin Ciotloș Desigur, ar fi fost cu mult mai interesant din punct de vedere publicistic un titlu redactat în oglindă față de acesta. Ar fi declanșat scandaluri de presă și anchete fugare printre autori de toată mâna și de toate vârstele. Numai că n-ar fi fost deloc judicios și - cu atât mai mult - deloc adecvat
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
s-a călit în focul gazetăriei, iar în unele cazuri îndeletnicirea a rămas precumpănitoare. Într-un interval scurt, 1927-1939, luând în considerație "ruptura" survenită în anul de grea încercare 1934, când gazetarul Sebastian e nevoit să se restrângă la o publicistică predominant literar-artistică. De la bun început, la Cuvântul și numaidecât solicitat să colaboreze la alte reviste și cotidiane (Contimporanul, Reporter, Vremea, Vitrina literară, Azi, Rampa, Universul literar, L'Indépendence Roumaine, România literară etc.) își face o amplă educație de jurnalist, cu
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
eseiști și nuveliști se vor înrola în batalioanele respective și vor relua de la capăt războiul Ťspiritualť pe care l-au întrerupt în 1918" (21). După 1939, Mihail Sebastian n-a mai avut drept de semnătură pentru nici un fel de acțiune publicistică.
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]