1,110 matches
-
gelozia mea este efectul exacerbării unei posesiuni absolute a ei, de care Îmi imaginez că doar eu sunt capabil; mă Îngrozește mai ales gândul că ea poate să fie la fel cu oricine, la fel de fericită, la fel de pură; să aibă aceeași pudoare impudică, să emită același strigăt gâtuit de senzualitate În momentul orgasmului, să suspine agonic ca și cum ar muri. Dar atunci mă revolt enorm și vreau să-i imput cum de-a putut să mă mintă atât, spunând că eu sunt singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pune lucrurile În alertă; a adus vin roșu, șuncă de Praga, icre negre, pâine. „De-ai ști ce animalic te doresc!“, o spune cu o sinceritate seacă, brutală; nu se sfiește de nimic, nu are acea rușine iscată dintr-o pudoare falsă; la ea totul este simplu, cum ar râde, cum s-ar strâmba În oglindă, cum s-ar juca cu păpușa. Se dezbracă fără să Întârzie, are acum o lascivitate, o Încetineală senzuală În gesturi pe care nu i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Într-un colț, o noptieră își făcea și ea loc în istoria mochetei, sub greutatea ghiveciului de deasupra. Planta se ofilise de mult, iar aracul subțire de care rămăsese legată îi punea veștejirea fără leac într-o postură lipsită de pudoare. Mai într-o parte, un calendar agățat strâmb pe perete se împotrivea oricărei evidențe, căci fotografia înfățișa niște munți acoperiți cu zăpadă, ceea ce părea ușor prematur sau din cale-afară de tardiv dacă priveai, atât cât se putea, prin ferestrele prăfuite
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întregind tabloul. Doi țânci în haine desperecheate și lălâi, rași în cap și trecându-și, în răstimpuri, mânecile pe sub nările înfundate de o umezeală verzuie, îl priveau fără expresie. În spatele lor, femeia își strângea capotul la piept, cu o inutilă pudoare, căci decolteul nu putea ajunge din urmă sânii căzuți. Bărbatul trăgea din țigară, cu ochiul pe jumătate închis, prețăluindu-l. Maca zâmbi către sfânta familie. — Hei, bună seara ! — Ce treabă ai tu ? răspunse hârâit bărbatul, mutându-și iscodeala de la un ochi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
după un debut lipsit de relief și fără consecințe vreme îndelungată, P. intră în actualitatea literară cu o lirică bine articulată sub aspectul expresivității stilistice, mărturisind o tăioasă voință de a se exprima. Este o aspirație specifică ființelor pentru care pudoarea, agorafobia au constituit întotdeauna obstacole greu de depășit. Pulsiunile, aparent dezordonate, ale unui univers structurat fastuos sub aspect metaforic fac să vibreze semnificațiile sentimentului de libertate, ca spațiu dobândit cu trudă: „În crepuscul/trenul tuturor negațiilor gonea/ cu o viteză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
din 1990 până în prezent (perioada contemporană). Se înțelege că această periodizare nu este "patul lui Procust", ci o construcție flexibilă, dar care ajută la înțelegerea fenomenului modei. Consider meritoriu faptul că autoarea găsește în opera lui Charles Darwin rădăcina teoriei pudorii, cea mai veche teorie despre moda vestimentară, despre motivația purtării hainelor, făcând legătura cu concepția lui William I. Thomas despre modestie. De asemenea, merită remarcată analiza contribuției lui Herbert Spencer la abordarea științifică a modei. Autoarea apreciază că lucrarea The
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Herbert Spencer la abordarea științifică a modei. Autoarea apreciază că lucrarea The Principles of Sociology de Herbert Spencer inițiază teoria imitației și conceptualizarea naturii modei ca imitație. Cu subtilitate și totdeauna bine documentat, autoarea analizează contribuțiile lui Wilhelm M. Wundt (pudoarea și vestimentația), Ernest Grosse (înclinația naturală a oamenilor spre înfrumusețare), Edward Westermarck (motivația sexuală a îmbrăcămintei), Knight Dunlap (funcția vestimentației de protejare a corpului). În Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială de Alina Duduciuc se regăsesc informații științifice de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
emoționale de timiditate, rușine și modestie au drept cauză auto-observația: "Inițial, atenția sporită în legătură cu părerea altora despre aspectul exterior personal era cauza excitatoare, același efect fiind ulterior produs, prin puterea asociației, de autoatenția în legătură cu propria persoană" (idem, 187). Sub influența pudorii, declanșată în general de atenția îndreptată către aspectul personal, există o tendință de a ascunde corpul și fața. Această ipoteză, preluată din lucrarea lui Charles R. Darwin, susține că omul s-a îmbrăcat ca efect al modestiei pe care o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca efect al modestiei pe care o resimțea în prezența altora. Iar observația potrivit căreia membrii unor triburi își acopereau mai întâi organele sexuale a constituit argumentația de bază a teoriei care poartă denumirea de "teoria comportamentului modest sau teoria pudorii". Voi prefera însă să comentez aceste presupoziții sub titlul de "teoria comportamentului modest", păstrând în acest fel terminologia și conceptualizarea lui Charles R. Darwin (1872/1967, 192). Modestia, consideră Charles R. Darwin, include stări psihice foarte diferite, declanșate în principal
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fundamentat psihologia ca știință, maniera de a învălui sau dezveli corpul reflectă în mare măsură modestia, adică un sentiment specific condiției sociale a individului. Obiceiul acoperirii corpului a fost determinat de condițiile climatice, dar în cea mai mare măsură de pudoare, "adică de un sentiment uman, intim legat de bunele maniere ale societății civilizate" (W.M. Wundt, 1892/1897, 182). Evoluția vestimentației traduce dezvoltarea comportamentului etic al oamenilor. Norma care stipula reglementarea socială a vestimentației reprezenta primul bastion al moralității, consideră
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
esențiale pentru parcursul tematicii care face obiectul prezentei lucrări. Un prim set de concluzii se referă la teoriile explicative ale originii vestimentației, care, într-o formă sintetică, ar putea fi enunțate astfel: a) teoria comportamentului modest (modesty theory) susține că pudoarea este cauza apariției îmbrăcămintei. Plecând de la relația vestimentație-pudoare, textul acestei teorii a cunoscut diverse enunțări, astfel: în termeni de cauză-efect, modestia reprezintă cauza primă, determinantă, a practicilor corporale de vestimentație sau, din contră, haina este cea care a declanșat apariția
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lui Leonid Boicu, pe lângă împlinirile familiale și profesionale datorate în exclusivitate sieși, numeroase nedreptăți și privațiuni, pe care fie le-a înfruntat cu demnitate, fie le-a ignorat cu discretă și amară eleganță, ori le-a depășit cu modestia și pudoarea înțeleptului încrezător până la sublimare în forța rațiunii. Născut la 1 mai 1931, în Dondoșanii Sorocăi, din ținutul moldav de peste Prut, Leonid Boicu a avut parte de o copilărie și adolescență dramatice, consumate sub semnul gravelor primejdii, transformate curând în chinuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu se simte în largul lui, ci se arată șovăitor, încurcat. Fără îndoială, explică Maupassant, pentru că simte "vag cât de primejdioasă e această luptă și ce mlădioasă stăpânire de sine, ce vicleană duioșie e necesară ca să nu atingi niciuna din pudorile delicate, din infinitele gingășii ale unui suflet feciorelnic, hrănit cu visuri". Plin de blândețe așadar, tânărul prădător îngenunchează lângă patul soției sale, îi ia mâna și i-o sărută cu respect. Îi șoptește cu glas domol, ca o suflare: "Vrei
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lumii, de contactul cu băieții și de dezvăluirile indiscrete ale servitorilor cu privire la tainele sexualității. Lecturile, cuvintele și gesturile sale fuseseră supravegheate cu strictețe. Fusese învățată să-și ignore trupul și să-și refuleze senzualitatea. I se inoculase principiul sacrosanct al pudorii feminine. Despre secretele sexualității și tulburările senzualității, tânăra aristocrată nu are nici cea mai vagă idee. Firește, de-a lungul tuturor acestor ani petrecuți la mănăstire, "în lenea zilelor, în nopțile fără sfârșit și în singurătatea nădejdilor ei", Jeanne nu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de conveniențe. Atuul lor este ambiguitatea. În relațiile cu băieții, se mărginesc la cuvinte dulci-acrișoare, la enunțuri cu dublu înțeles, la priviri și surâsuri schimbate pe furiș, la atingeri echivoce. La toate aceste coduri care permit reconcilierea ireconciliabilului: a imperativului pudorii cu exprimarea dorinței. Și totuși, acest flirt, oricât de superficial, le aduce multe reproșuri, chiar remușcări. Pitită în întuneric, mustrarea de cuget le pândește mereu... Jocuri de spirit, jocuri de cuvinte: contesa de Pange Pentru Pauline de Broglie, să flirteze
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a răsuflărilor... baronul și tovarășa sa nu părăsesc această zonă nedefinită, nebuloasă, ambiguă a flirtului. Însă încet-încet, dorința devine palpabilă, tangibilă. Se degajă din cuvintele lor ca un abur de senzualitate. Pe nesimțite, femeia alunecă de la reținere la cochetărie, de la pudoare la necuviință, de la virtute la păcat. Fără s-o știe măcar, se lasă în voia lucrurilor, se abandonează lor, pierde simțul realității, al timpului, al uzanțelor, cade pe de-a-ntregul pradă vertijului seducției. Însă deodată, o parte din luminile din
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
primul rând ca o pervertire, o degradare socială. Acest joc amoros îi șochează deoarece nu corespunde codurilor clasei aristocratice și burgheze, care se străduise întotdeauna, prin intermediul normelor sale de distincție, de bună-cuviință, să se delimiteze de marea masă. Virginitatea și pudoarea extremă a tinerelor fete, greaua povară a conveniențelor care apasă pe umerii lor, toate acestea nu au numai o justificare morală, ci și o rațiune de a fi socială. Pentru mediile dominante, acestea sunt un simbol al puterii, și de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
alerge de colo-colo. Prin urmare, hainele femeilor deveniseră din necesitate mai ușoare și mai comode, dându-le o mai mare libertate și ușurință în mișcări. Tendința se prelungește și după încheierea războiului. Corsetul aruncat la gunoi rămâne definitiv acolo. "Crahul pudorii", pentru a relua expresia lui Marcel Prévost, se accelerează. În 1920, moda impune fuste și mai scurte, iar picioarelor femeilor nu numai că pot fi admirate în voie, dar pot fi și atinse de bărbați. Mâinile acestora pot urca acum
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
rezultate puțin încurajatoare, ne putem permite oarecare libertăți vizavi de ea..". Iar Paul Reboux și-o permite pe aceea de a propovădui o morală mai hedonistă, mai epicureică, o "nouă știință a iubirii". "Să ne dezbarăm de vechile principii privind pudoarea, nuditatea, virginitatea. Să le lăsăm pe femei să ne devină egale"101. De fapt, chiar dacă este mai puțin spectaculoasă ca în perioada "anilor nebuni", mișcarea de liberalizare a moravurilor continuă pe parcursul anilor '30. Impulsul inițial fusese imprimat. Anii '20 au
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu două paturi... Săruturile sunt și mai abitir cronometrate, iar decolteurile sunt măsurate la milimetru 111. Însă senzualitatea pe care o emană ecranul devine și mai înfocată. Realizatorii de filme caută să eludeze regulile codului Hays, în Statele Unite, sau regulile pudorii, în Franța, practicând aluzia și elipsa. Săruturile, mai ales, capătă o mare intensitate erotică. Sunt înflăcărate, languroase, sublime, deoarece simbolizează prin ele însele străfulgerarea iubirii carnale. Deoarece sunt asociate deopotrivă cu suflul cu sufletul, adică și cu buzele simboluri ale
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
era de multă vreme elogiat de literatură mai trebuie s-o amintim oare? provoca încă dezgust și repulsie în mediile populare. El părea indecent, mai erotic decât atingerile genitale, și putea fi considerat suficient pentru o acuzație de atentat la pudoare. Era asociat, de altminteri, cu amorul venal. Dimpotrivă, în anii '20-'30, grație cinematografiei, sărutul devine, pe cartea poștală și pe afișul publicitar, emblema pasiunii. Încurajează visul, aspirația, fantasma. Se integrează în ansamblul abordărilor și inițiativelor amoroase, devenind o etapă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un copil, ceea ce ar fi stârnit un scandal nemaipomenit". Ehei, odată ce și-a pus conservatorismul gheara pe noi... Dacă dragostea fizică în afara căsătoriei rămâne, astfel, periculoasă, flirtul, în schimb, permite și acum reconcilierea unor lucruri în aparență ireconciliabile: atracția și pudoarea, fiorul aventurii și tihna virtuții, tradiția și modernitatea. Acesta este fără îndoială motivul pentru care toată lumea tineri și mai puțin tineri îl practică mai mult ca oricând. Tot din acest motiv, jocul acesta amoros, atât de ambiguu, de flexibil și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru a născoci alte și alte mângâieri, tot soiul de fantezii, de variații... De vreme ce partea cea mai intimă a femeii rămâne inaccesibilă, ei trebuie să investească, să exploreze, să descopere întreg corpul său. Hotărât lucru, trecuse demult vremea în care pudoarea cerea ca încleștările soților să se petreacă în bezna cea mai adâncă, ca trupul să rămână acoperit, chiar. Trecuse demult vremea în care prințul Salina, din romanul Ghepardul, îi răspundea prea-cucernicului părinte Pirrone, care îi reproșase săvârșirea păcatului trupesc: Sunt
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mulțimea e femeie e echivalent cu a afirma că ea e alcătuită din persoane supuse, ascultătoare, gata să se lase oricînd demasculinizate și posedate de conducător, singurul care "poartă izmene", cum spune o vorbă populară. Pe scurt și fără false pudori, se constată că în joc e recunoașterea ideii că relațiile dintre conducător și mase sînt de natură homosexuală căci atît de o parte, cît și de cealaltă, sexul e masculin. Eschivarea, prin comparația cu femeia, nu are alt rost decît
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Dar și în o cunoaștere atît intuitivă, cît și informată a publicului. Știu ce place și ce nu place publicului. Se pricep să îi satisfacă impudoarea anonimă și colectivă, etalînd la lumina zilei cele mai neplăcute dintre subiecte, asta în ciuda pudorii de care dau dovadă majoritatea indivizilor care compun publicul. Flatează înclinația publicului de a se lăsa purtat de valul invidiei, al urii. La nivelul publicului, crede Tarde, nevoia de a urî pe cineva, de a se dezlănțui împotriva cuiva, găsirea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]