2,739 matches
-
i-abate a propune electivitatea magistraturii. Pentru a da vânt cestiunii, toată țara se pune în mișcare, se consultă Facultăți, Curți, corpuri de advocați, și toate fără deosebire se pronunță în contra electivității. Cu toate acestea electivitatea se cuibărește și face pui sub pălăria onor. Giani și se prezintă în Cameră sub formă de proiect de lege. Care e opinia guvernului, întreabă toată lumea, îngrijită deja de starea sănătății a d-alde Giani, de vreme ce un asemenea nimenea poate dezorganiza justiția unui popor întreg
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
goale și Zgârie - hârtie e însă un stat pierdut. Cinic, meschin vânător de cumul și câștig, ilicit înlăuntru, slugarnic în afară, acest element al unei biurocrații inepte, ignorante și comune este nu numai rămășița, dar totodată matca în care se puiește cea mai stângace din toate formele de guvernămînt: absolutismul. Daca e vorba de vigoarea organică a unei comunități omenești, e mai bine ca aceasta să fie un trib de ciobani liberi, fără cultură, pururea gata de luptă, mai bine un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
altă parte, să te gândești la o modalitate mai eficientă de a ne feri de asemenea contaminări. O să ți se dea tot ceea ce o să ceri. Aloim va fi răspunzător de asta. Aștept raportul tău în cel mult două săptămâni. Ce pui la cale, Sfinția Ta? E prea simplu! Rim aprobă în tăcere și ieși din biroul Abatelui. ― Și eu ce să înțeleg din asta? se grăbi Aloim să șoptească imediat ce Rim închisese ușa. ― Nimic. Nu e treaba ta să înțelegi. Abatele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că ți-am omorât un prieten? Zilele trecute și tu ai procedat la fel... ― A fost un accident, șopti Stin. ― Foarte rău. Uciderea unui adversar e un lucru mult prea important pentru a putea fi lăsat la întîmplare. Trebuia să pui mai multă pasiune. Ai fi ucis mai elegant. Stin gândi că, dacă nu avea să ajungă să vorbească Abatelui, măcar ideile lui căpătaseră o confirmare din partea unei alte persoane. Una care nu părea nici cultă și nici educată, dar care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
printre prietenii mei încă de pe vremea când eram împărat. Dar, crede-mă, credința ta într-un Dumnezeu care te-a trădat deja de două ori nu face decât să mă întristeze. De ce te încăpățînezi? Să nu-mi spui că-ți pui iar speranțe în firele alea de păr ale Sfântului Augustin... - Știi că nu-i asta și că n-aș fi ezitat nici un moment să-l clonez pe Sfântul Augustin dacă aș fi avut aici tehnologia necesară. Din păcate, asta face
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
prietenie, iubire, cunoaștere, succes, viață interesantă, sănătate, responsabilitate, bunăstarea materială (câștigul), ospitalitatea; * valorile care ar trebui transmise copiilor: respectul pentru autoritate, spiritul de economie, credința religioasă, bunele maniere, imaginația, perseverența (hărnicia), hotărârea, sinceritatea, omenia; * familie mare vs. familie mică ; * să pui interesele proprii înaintea intereselor satului; * să fii cinstit, chiar dacă sărac, vs să încerci să te descurci pentru că toți cei din jur o fac; * să ai relații cât mai apropiate cu oamenii din sat vs. fiecare trebuie să-și vadă de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cât mai multă școală 4 3 2 1 9 4. să ai succes 4 3 2 1 9 5. să ai o viață interesantă 4 3 2 1 9 6. să ai avere 4 3 2 1 9 7. să pui munca pe primul loc 4 3 2 1 9 8. să respecți bătrânii 4 3 2 1 9 9. să fii harnic 4 3 2 1 9 10. să ai prieteni 4 3 2 1 9 11. să te distrezi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din punctul de vedere al cunoașterii: relații semantice bazate pe așa-numitele „rețele semantice”, alcătuind memoria semantică și constituind suportul logic al noțiunilor. Acestea incorporează două categorii de relații: a. relații de predicație, referitoare la caracteristicile conceptului (că balena naște pui vii, respiră prin plămâni, are sânge roșu etc.) și b. relații de subordonare, privind raportul noțiunii cu altele mai generale (balena este un mamifer, un vertebrat, un animal...). Noțiunea apare astfel în legătură cu nenumărate altele, și face posibile numeroase afirmații. De
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care iubesc și urmăresc contrariul lor.” (J.W. Goethe) Primii sînt de regulă, cei care se adulează și pentru care e mai important „prezentul”, decît „viitorul”. Ceilalți au conștiința limitelor lor și doresc schimbarea. „Secretul oricărei diplomații este să te pui În locul celuilalt.” (G.W. Leibniz) Cu obsevația că și „capacitatea empatică” ar trebui să aibă un profil moral, pentru a nu profita, de exemplu, neapărat de slăbiciunile altuia, ci de a-l ajuta să se Îndrepte: „Omul care arată cu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
preocupă.) Cine scuipă În vânt Își scuipă barba. (Răul comis la adresa cuiva, chiar și sub forma unei intenții, se răzbună, Întorcându-se asupra făptuitorului, deoarece prin aceasta el Își arată lumii adevăratul caracter.) Dacă te iei la trântă, Învață să pui piedică. (Nu Începi o luptă Înainte de a Învăța unele procedee de atac, dar și de apărare: dacă, de exemplu, te-ai hotărât să critici punctul de vedere al cuiva, trebuie să fii În stare să contraargumentezi Într-un mod convingător
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Ralea) Lupu-și schimbă părul, dar năravul, ba. (Ceea ce provine din ereditatea speciei nu poate fi transformat sau Înlocuit pe moment ori ca expresie a unei simple dorințe: „Ce naște din pisică șoareci mănâncă”; „Din ouăle de șarpe nu ies pui de găină”; „Nu faci miel din câine tăindu-i coada”. La fel se spune și despre cei la care răul a devenit o necesitate sau un mod de viață: „Năravul din fire n-are lecuire”; „Sângele apă nu se face
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mod sigur, pestii ar muri de foame cu toata mancarea care ar fi pusa special pentru ei. Masculul este cel care naste si are grija de pui. Dupa nastere, la o perioada de mai mult sau mai putin 5-10 zile, puii invata cum sa-si prinda mancarea singuri. Formatul corpului precum si culoarea acestora fac deseori ca acestia sa se poata camufla foarte bine printre plantele sau pietrele aflate in adancurile marilor, fiind un mijloc de protectie. Sunt câteva specii de căluți
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de producție de Înaltă tehnologie. O mare companie Încheie cu un producător un contract prin care stabilește că Îi va furniza acestuia un anumit număr de pui și că va cumpăra Înapoi de la el (după șase săptămâni sau mai mult) pui corespunzători standardelor sale. În ceea ce Îl privește pe producător, acesta este obligat să construiască și să achite o clădire care respectă condițiile cerute de companie, să hrănească și să trateze puii cu dozele de hrană și medicamentele puse la dispoziție
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o temă anume strecurată, cu complicitatea unora din susținătorii săi taciți, în planul ce cercetare al Institutului, Românii în periodicele germane din Transilvania în secolul al XVIII-lea. Tiberiu Rebreanu, fratele marelui prozator, într-o vreme în care Fanny și Puia Rebreanu continuau să fie hăituite, a găsit un loc de muncă tot aici. Pentru un răstimp, între două arestări, la colectivul de lexicografie maghiară a lucrat Nicolae Balotă. O scurtă perioadă a activat, în cadrul colectivului de istorie literară românească, Vasile
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
să intre pe ușă? se adresează unul dintre consultanți unui manechin. Asta-i Întrebarea. Cum le păstrăm loialitatea? intervine și celălalt, gînditor. Of, pentru numele lui Dumnezeu. Dacă asta Înseamnă să fii consultant, să te-mbraci În costum și să pui Întrebări retorice, atunci pot și eu să fiu, la fel de bine ca și ei. Care este oferta ta unică? adaugă primul tip. — N-am așa ceva, zic, zgîndărită la maximum. Avem exact aceeași marfă ca toți ceilalți. A, și apropo, dacă intri
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
celor care i-au văzut prima dată. — Extraordinar, zic, străduindu-mă să-mi scot penele din gură. Ești un geniu, Danny. — Hai să mergem să bem ceva. Danny e Îmbujorat de Încîntare. Am chef de un Martini. — Poți să-mi pui astea În contul meu? Îi zic lui Jane. SÎnt opt bucăți. Mersi! Ieșim din magazin plutind de fericire și Îl conduc pe Danny după colț, În Portman Square. Felinarele stradale s-au aprins, și din hotelul Templeton ies niște oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
elimine ipoteze false și să vină cu precizări. G. a mai publicat, singur sau în colaborare, numeroase ediții din scrierile lui Liviu Rebreanu, printre care Caiete (I, 1974), Jurnal (I-II, 1984), La lumina lămpii (1981), ultimele două realizate împreună cu Puia Florica Rebreanu. După anul 2000 este prezent în „Adevărul literar și artistic” cu interesante fragmente memorialistice. SCRIERI: Gh. Brăescu, București, 1963; Tânărul Rebreanu, București, 1986; Rebreanu. Amiaza unei vieți, București, 1989. Ediții: Gh. Brăescu, Opere alese, I-II, introd. edit
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
Unde dai și unde crapă, postfață G. Dimisianu, București, 1971; Liviu Rebreanu, Opere, I-III, introd. Al. Piru, București, 1968 (în colaborare cu Nicolae Liu), IV-XXII, București, 1970-2003, Caiete, I, București, 1974, La lumina lămpii, București, 1981 (în colaborare cu Puia Florica Rebreanu), Jurnal, I-II, București, 1984 (în colaborare cu Puia Florica Rebreanu); N. Iorga, Istoria armatei românești, București, 1970 (în colaborare). Repere bibliografice: Al. Piru, Gh. Brăescu într-o ediție nouă, CNT, 1963, 12; Al. Săndulescu, „Gh. Brăescu”, GL
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
Rebreanu, Opere, I-III, introd. Al. Piru, București, 1968 (în colaborare cu Nicolae Liu), IV-XXII, București, 1970-2003, Caiete, I, București, 1974, La lumina lămpii, București, 1981 (în colaborare cu Puia Florica Rebreanu), Jurnal, I-II, București, 1984 (în colaborare cu Puia Florica Rebreanu); N. Iorga, Istoria armatei românești, București, 1970 (în colaborare). Repere bibliografice: Al. Piru, Gh. Brăescu într-o ediție nouă, CNT, 1963, 12; Al. Săndulescu, „Gh. Brăescu”, GL, 1964, 3; V. Fanache, „Gh. Brăescu”, ST, 1964, 1; Mircea Zaciu
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
concept și mai cred că, de fapt, cu conceptul și cu acest tip de instrumente de lucru pe care le cauți mergi și descrii traseul până la centrul de fascinație, până la ceea ce pe urmă lași numai În cocon, În halo, și pui În loc doar propria-ți respirație tăiată. Doru Pop: Problema era ce instrumente de lucru folosești - aici era obiecția mea, dacă poți să folosești niște instrumente de lucru care deja s-au atribuit și care deja aparțin unei paradigme a explicabilului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
citim Gorila. Goga a adus tancurile hitleriste la granițele țării”. Doru Pop: Se reactivează discursul naționalist, discursul de factură paseistă și se reactivează toți protocroniștii, se produce glorificarea românismului atemporal și În sensul ăsta s-ar justifica o intervenție obiectivă. Pui rezistența În acest comunism colectivizator unde individul este non-afiliat. Cum se manifestă acest individ non-afiliat? Sanda Cordoș: Toate aceste lucruri ar mai trebui cercetate. În plus, este fenomenul foarte interesant și care nu a fost studiat până acum, fenomenul Păunescu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
săptămânalul „Scena” (1914) și la alte publicații. Sub directoratul lui Emil Gârleanu (1911-1912), este secretar literar al Teatrului Național din Craiova, unde o cunoaște pe actrița Fanny Rădulescu, pe care o ia în căsătorie, adoptând-o și pe fiica acesteia, Puia Florica. Reușește să-și tipărească la Orăștie primul volum de nuvele, Frământări (1912). În 1911 devenise membru, iar în 1914 secretar al Societății Scriitorilor Români. În 1916 îi apar culegerile de schițe și nuvele Golanii, cu o prefață de Mihail
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Gheran și Nicolae Liu, introd. Al. Piru, București, 1968, vol. IV-XXII, îngr. Niculae Gheran, București, 1970-2003; Caiete, I, îngr. Niculae Gheran, Cluj-Napoca, 1974; Amalgam, îngr. și pref. Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 1976; La lumina lămpii, București, 1981; Jurnal, I-II, îngr. Puia Florica Rebreanu și Niculae Gheran, București, 1984; Teatru, București, 1985; Adio până la a doua venire. Roman epistolar, îngr. Liviu Malița, Cluj-Napoca, 1998; Opere, I-III, îngr. Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu, introd. Eugen Simion, București, 2001. Traduceri: Mikszáth Kálmán, Cavalerii
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
46-53; Cioculescu, Varietăți, 312-325; Săndulescu, Pagini, 128-133; Georgescu, Polivalența, 252-257; Lucian Raicu, Liviu Rebreanu, București, 1967; Zaciu, Masca, 189-197; Gavril Scridon, Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene, Cluj, 1967; Papu, Luminile, 27-34; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 65-81, 257-261; Puia Florica Rebreanu, Zilele care au plecat, București, 1969; Balotă, Labirint, 191-196; Zaciu, Glose, 103-110; Oprea, 5 prozatori, 65-122; Popa, Modele, 83-88; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 5-40; Lidia Gavrilescu, Liviu Rebreanu. Biobibliografie, Iași, 1972; Vasile Netea, Interviuri
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
și limbaj, Iași, 1977, 186-208; Vaida, Mitologii, 106-111; Piru, Permanențe, 190-260; Protopopescu, Romanul, 78-104; George, Sfârșitul, II, 198-207; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 109-118; Micu, Lecturi, 104-112; Aurel Sasu, Liviu Rebreanu. Sărbătoarea operei, București, 1978; Ornea, Tradiționalism, 521-536; Puia Florica Rebreanu, Pământul bătătorit de părintele meu, pref. Al. Piru, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 158-196; Sângeorzan, Conversații, 127-136; Piru, Ist. lit., 301-307; Elena Dragoș, Structuri narative la Liviu Rebreanu, București, 1981; Ion Apetroaie, Orfeu și Aristarc, Iași, 1982, 169-187
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]