1,255 matches
-
în orice timp, formele fură fond, așa cum ucenicul fură meseria: sunt goluri dornice, primitoare, fremătătoare, o întrupare sensibilă a spaimei de vid. Dacă vrei să ai o frumoasă alee de promenadă, trebuie mai întâi s-o trasezi, apoi să sădești puieții, în fine să aștepți preschimbarea lor în arbori. Până la vremea când aceștia din urmă vor dobândi statura cuvenită, aleea va fi o „formă fără fond“... Uneori, mai ales primăvara, când teii de la Șosea își primenesc veșmântul, iar cântăreții din ramuri
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
administrată de cei doi Mock, tată și fiu. În 19 august 1933, la solicitarea lui Anton Mock, locuitorul Trântor D. Matei (Matei lui Patriche) din Streza, a populat lacul Bâlea, pentru prima oară în existența sa cunoscută de om, cu puieți de păstrăvi. Același Matei lui Patriche aduce și introduce în lac în 1937, un număr de 86 păstrăvi adulți. De atunci lacul Bâlea produce păstrăvi, unele exemplare ajungând, din câte ne-a explicat, colonelul în rezevă Victor Budac, cândva cabanier
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la oamenii din sat. Aveam frecvența foarte bună, vizitele noastre în sat arătându-și roadele și în rezultatele la învățătură ale copiilor. și tot gândind la roade chibzuiam să punem pe unul dintre cele trei hectare o livadă. Dar de unde puieți? știam că locuitorii din Marineanca, majoritatea bulgari, aveau rădăcinile în comuna Cișmeaua Văruită, la 10-12 kilometri depărtare. De acolo veniseră moșii și strămoșii lor și tot de acolo își mai alegeau mirese unii flăcăi din Marineanca. Mai știam că de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
tot ingineri agronomi. și iată că într-o noapte scriu un fel de scrisoare-adresă-rugăminte inginerului N.Constantinescu. I-am spus că locuitorii sunt de-ai lui, bulgari de obârșie de la Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât cu colegii. Iar asta pentru că, fiind izolați și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de pericol. Brava lui. și vine Vestea. Să merg la gară că am primit un colet. Iau o sacoșă, or fi niște cărți, urc în căruța cuiva și merg la Traian Val. ColetulĂCare colet? Înveliți în stuf umezit, sute de puieți de măr așteptau să fie duși spre locul care se va numi livada școlii. și am simțit o săgetătură în dreapta, la stinghie. Nu, nu era prea plinul inimii, era apendicita care chema spre ea peritonita. Gata de drum spre Brașov
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ucidă cât să avertizeze. Ele nu fac altceva decât să modifice calitățile redox ale solului la valori improprii acelor alții, căci speciile diferă și prin această valoare. Dar și consângenii sunt Împiedicați să se apropie, căci ei sunt semințe, apoi puieți, iar tineretul diferă ca preferințe de maturi, ca și cum ar fi specii străine. Dar speciile autohtone realizează modificarea pomenită Într’un singur sens, reductiv, diferind doar cantitativ una de alta. Perfidul arțar mai face ceva, anume, mai În depărtare, modifică solul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Lovinescu și Constantin Mercore, autorii unor lucrări ca "Pepiniera de pomi roditori și plantațiile definitive", "Cultura mărului", "Călăuza generală a pomicultorului" sau revista "Grădina Gospodarului", Gh. Rădășanu a dus o largă campanie de popularizare a pomiculturii și de răspândire a puieților și a materialului săditor 61. Satul Bogata fiind situat într-o regiune pomicolă, Gh. Rădășanu a înțeles că în direcția pomiculturii trebuie să-și îndrepte atenția. În 1909 a organizat o mică pepinieră lângă școală, a recrutat tineri din sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
înființării de asociații de prelucrare a produselor agricole și de furnizare a unor servicii); la punctul e vânzare de materiale de construcții, mașini și unelte agricole, produse petroliere și articole de uz casnic, îngrășăminte, animale de reproducție, furaje, semințe, răsaduri, puieți și alte produse specifice activității agricole (posibilitatea înființării de cooperative de aprovizionare a agricultorilor cu factori de producție); la punctul forganizarea pentru proprietarii de terenuri agricole și agenții economici, a unor servicii agrozooveterinare, inclusiv închirirerea de mașini și unelte agricole
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să o îndrăgească. Puneți elevii să facă curățenie. Noi (generația mea), după terminarea fiecărei clase de liceu, o lună de zile făceam practică agricolă, pliveam și prășeam culturi agricole. În fiecare toamnă și primăvară, noi plantam copaci: săpam gropi, plantam puieți și i udam. Munca îl disciplinează pe om. NOI NU AM FOST EXPUȘI LA DEZMĂȚ, CUM SUNT EXPUȘI ELEVII DE AZI. Elevii imită ce văd, la vârsta lor încă nu au formată o scară a valorilor, care să-i ajute
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
și au recrutat o armată de pădurari care erau repartizați pe trei c antoane, cu atribuții diferite. Un canton - cu pădurarii lui - era destinat organizării și supravegherii tăierii pădurilor. Exploatarea, i se zicea cantonului. Alt canton avea în grijă pregătirea puieților și plantarea lor pe terenul unde se făceau tăierile, iar al treilea canton se ocupa, pur și simplu, de pază, u rmărind să nu se fure... pădurea. Dar cum s-a văzut, atunci ca și astăzi, primii care atentau și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe unde găseam, dar mai ales la... canton. La plivit buruiene în pepinieră, de exemplu. Acolo, cât era ziua de lungă, vara, smulgeam buruienele de pe straturile plantate cu semințe de brad alb, molid sau pin, pentru a preveni sufocarea dezvoltării puieților care aveau deja o înălțime de 10 25 cm. Muncă de loc lesnicioasă pentru că tot timpul eram supra vegheați de către pădurarii care ne însoțeau pas cu pas și ne îndemnau să nu pierdem timpul. Dacă din greșeală am fi smuls
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pierdem timpul. Dacă din greșeală am fi smuls odată cu firul de buruiană și puietul , neapărat ni se tăia ziua de muncă. În anii de școală am lucrat și la seceratul bur uienilor de pe coastele muntelui. Acolo unde erau planta ți puieții. Eram așezați să lucrăm fiecare rândul repartizat. Pentru seceratul buruienilor aveam toți dintre noi în mână câte un cosoi, un fel de jumătate de lamă de coasă cu care trebuia să tăiem tot ce era parazitar în jurul plantei - așezate la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
îl ridicam cu picioarel e în sus, până ce capul nu-i mai ajungea la pământ, moment în care, făcându i vânt, în stânga și în dreapta, realizam ceea ce se numea jocul nostru - de-a „limba de clopot” Când s-a terminat plantatul puieților de brad, dar și seceratul buruienilor, s-au întors din munți la casele lor, trei din echipa în care lucrasem, doi veri - Burducea și Vrânceanu - dar și eu, am rămas pe loc. Am rămas pentru a merge cam un kilometru
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
organizat de „Astra Bănățeană” din Timișoara cu tema: „Formarea poporului român și a limbii române” 17.X. Un grup de 6 membri ai filialei de la Sângeorz Băi, au mers la filiala din Nisporeni, Rep. Moldova, unde au plantat 500 de puieți de molid În jurul cimitirului eroilor români. Sau distribuit, de asemenea, 500 exemplare carte școlară pentru liceul din Nisporeni, cadouri și material didactic pentru Grădinița nr. 5 din Nisporeni. 18.X. Transport de cărți cu caracter didactic la Pivniceni, Raion Dondușeni
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din „Cazania lui Varlaam” și 'Cronica” lui Enache Kogălniceanu, vorbitorii: Valentin Ciucă, Valeriu Slusar, Benoit Vits, directorul Centrului Cultural Francez, au subliniat că această sărbătoare a devenit, În timp, simbolul unității Întregii românimi. 25.X. Ziua Armatei, s-au plantat puieți de brad la Biserica „Sf. Nicolae” din Copou, În jurul „Monumentului Eroilor Patriei” și a Troiței Cercetașilor. Paradă militară la statuia Ștefan cel Mare. 8.XI. „ Zilele Orașului Telenești”, cu participarea filialei din Tg. Neamț, elevi și profesori. 28.XI. Participarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mai bine. Pentru a le imprima elevilor o atitudine „pro eco” se pot desfășura diverse acțiuni, cum ar fi: ecologizarea spațiului în care învățăm, trăim și locuim, a mediului în care existăm, activități practic - gospodărești de plantare de flori și puieți în incinta școlii, drumeții și excursii, acțiuni de colectare a deșeurilor, realizarea de machete, afișe cu mesaje ecologice, participări la concursuri cu teme ecologice, toate încununate cu realizarea unei activități Parada Ecomoda. Scopul suprem al tuturor acestor acțiuni este acela
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
tot dragul, Prof. V.G. Popa P.S. Mi-am adus aminte de ceva. Prin 1949-50, Labiș a prezentat la cenaclul literar din Fălticeni o poezie În care era vorba de o acțiune a utemiștilor de la liceul „Nicu Gane”. Fuseseră la plantat puieți pe coastele prăpăstioase ale Spătăreștilor. A fost și Labiș și apoi și-a pus În versuri de factură quasi folclorică, după cât Îmi aduc aminte, entuziasmul lui frumos. Poezia după ce a fost citită la Cenaclu a fost publicată În Zori noi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
al mașinilor, al vocilor, al pașilor de om aud tăcerea copleșitoare a văilor, ca o pompă ce mă absoarbe cu o putere căreia abia pot să-i rezist, prin pădurea tânără de mesteceni ce nu-mi ajung nici până la umeri, puieți plantați recent probabil, și-n fața mea se deschide întunecoasă pădurea de foioase, cu copaci uriași ale căror coroane îmbinate undeva sus opresc într-o luptă dură pentru lumină trecerea razelor soarelui spre mărunta vegetație de jos, intrând în pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și chema pe vremuri mănăstirea noastră, la călugări, acum mă întorc la Diana și ea nu știe ce fac eu, arbuștii de mesteceni cu coaja albă zdrențuită îmi ajung până la umeri, când Daniel va fi mare, vorbeau oamenii care plantau puieții, aici va fi o pădure albă de copaci și eu mă minunam, pentru că pădurile sunt verzi sau ruginii sau nicicum, fără frunze, pădure albă n-am mai văzut, aici va fi o pădure albă, crengile firave de mesteceni îmi ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ca, mai Întâi, să vă faceți provincia puternică? — Ba da, Încuviințară ei. — Ca taxă și ca pedeapsă pentru lăcomia voastră, de-acum Încolo, de fiecare dată când doborâți o mie de copaci, va trebui neapărat să plantați cinci mii de puieți. E un ordin strict. Sunteți de acord? — Vă suntem foarte recunoscători. Dacă ne dați drumul În acești termeni, jurăm că puieții vor fi sădiți. Atunci, cred că ar trebui să măresc prețul de livrare cu cinci la sută. În aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
acum Încolo, de fiecare dată când doborâți o mie de copaci, va trebui neapărat să plantați cinci mii de puieți. E un ordin strict. Sunteți de acord? — Vă suntem foarte recunoscători. Dacă ne dați drumul În acești termeni, jurăm că puieții vor fi sădiți. Atunci, cred că ar trebui să măresc prețul de livrare cu cinci la sută. În aceeași zi, Îi informă pe fermierii care-l ajutaseră că poruncise reîmpădurirea. Rămânea de hotărât cât avea să li se plătească pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
că ar trebui să măresc prețul de livrare cu cinci la sută. În aceeași zi, Îi informă pe fermierii care-l ajutaseră că poruncise reîmpădurirea. Rămânea de hotărât cât avea să li se plătească pentru sădirea a o sută de puieți, dar le spuse că, aproape sigur, cheltuielile aveau să fie suportate de castel. Și cu acestea spune: — Ei bine, acum să ne Întoarcem. Încurajați de atitudinea lui Tokichiro, furnizorii fură ușurați. În timp ce coborau muntele, șușoteau Între ei: Ce spaimă! Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
virgine din Carpați, copacul care convine e tăiat fără milă; arbori tineri și bătrâni cad sub securea țăranului, fie pentru încălzit, fie pentru lucrat o șaretă, o sanie, un plug. Nu se fac provizii de lemn de construcție; nu există puieți, crânguri sau seminceri. E adevărat că statul folosește pădurile mănăstirești pentru a construi edificiile publice; nu are de făcut decât cheltuielile de tăiere. Cât privește pădurile Carpaților, acestea conțin resurse inepuizabile, suficiente ca să se lucreze flote întregi și să se
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
strânge apa de ploaie; folosiți această apă pentru a uda peluza, legumele și florile. • Când manevrați în grădină furtunul de udat, e posibil să rupeți sau să deteriorați atât plantele din straturi, din brazdă sau din grădina alpină, cât și puieții proaspăt plantați. Pentru a evita acest lucru, puneți niște pari de protecție în jurul plantelor mai fragile. • Udați plantele seara, după apusul soarelui, pentru ca ele să-și mențină umiditatea cât mai mult. Dacă însă credeți că peste noapte va fi ger
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
aliniamentele stradale și din jurul imobilelor. Domnul primar Gheorghe Ciuhandu ne-a precizat că Primăria a repartizat în această primăvară material dendro-floricol în valoare de 370 milioane de lei. Astfel, au fost distribuite 7 100 fire de gard viu, 145 de puieți de arbori și 27 de arbuști ornamentali, precum și 80 de trandafiri, care s-au plantat în 52 de locații din Timișoara. Pentru ca această acțiune să aibă efectul scontat, municipalitatea face un apel la beneficiarii de material dendro-floricol ca în perioada
Agenda2004-19-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282397_a_283726]