1,135 matches
-
lasă de multe ori podiumul veleitarilor. Artiștii i - au brodat omenirii zările. Marele dușman al actorului este micul cabotin ascuns în el. Orice capodoperă emană ceva din aerul fabulos al marilor începuturi. Citind cronicile literare, constat cu satisfacție că, prin puzderia de genii, se mai strecoară și câte un scriitor normal. Arta este un răsad de miracole. Nici brânza nu are voie să fie mediocră. D - apoi arta. În artă, caracterul se dobândește greu, nu talentul. Îndemnul țăranului : „ Să nu tragi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ale sărmanilor și aruncate care încotro. În schimb, se pornise ploaia ce se întețea de la o clipă la alta. Pocniturile de pe acoperișul vagonului deveneau din ce în ce mai puternice și mai dese. Contrar tuturor dorințelor călătorilor, ploaia s-a transformat brusc în grindină. Puzderie de pietricele albe cădeau cu viteză pe acoperiș, producând un zgomot ca în imediata vecinătate a cascadei Niagara. Multe se loveau chiar de sticla ferestrelor, sporind îngrijorarea călătorilor. Apa șiroia pe partea exterioară a geamului și din această cauză nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
generalizat în toate stațiile, a rezolvat și această problemă Cozile permanente și aglomerațiile de la agențiile de voiaj sunt de domeniul trecutului. Până și mica piață, în care așa-zișii agricultori din satele învecinate puneau din puținul lor avut la dispoziția puzderiei de călători și a locuitorilor din zonă produse agricole, acum nu mai există. Grație succesului televiziunii, a pătrunderii micului ecran în sufrageria, dormitorul, bucătăria, în geanta chiar și în buzunarul de la capotul de baie a multor gospodine, "faimosul" și "ultramodernul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bagheta unui magician celebru. Cu alte cuvinte, plutea în vid, la nici doi metri de un teren arid cu nenumărate striații și denivelări, un fel de ravene reduse la scară, curbate ca jgheaburile din care se adapă vitele, intersectate de puzderie de crăpături complet uscate ca după o îndelungată secetă, șlefuite parcă intenționat pentru a aluneca, dar pe care nu se sprijinea. Să fi nimerit într-un pustiu necunoscut de pe Pământ asemănător cu Sahara? Imposibil. Acolo, datorită gravitației, ar fi alunecat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
deși părea cam rece, radia lumină de pe toată suprafața lui. Nu exista nici un fel de orizont. Jur-împrejur o imensă boltă, total diferită de cea de pe Terra pe care străluceau nenumărate constelații. Din poziția în care se afla, avea impresia că puzderia de stele de diferite mărimi și nuanțe, strălucitoare și enigmatice, ce în mod normal își aveau un loc fix pe bolta dintotdeauna încremenită, sunt și cu mult mai mari, mai vii, mai apropiate și mai incandescente decât și-ar fi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care mi-a rămas mult timp în minte și în inimă și care m-a lăsat cu mințile tulburi, a fost atunci când cineva a anunțat firma la care eu eram angajat că are mare nevoie să îi scăpăm hambarul de puzderia de șobolani, ce își găsiseră bine locul de adăpost și de procreere în el. Am pornit cu toții, prin urmare, a doua zi, la locul cu pricina și, cu toate că simțeam clar cum mocnește în mine un tremur sâcâitor și apăsător din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mele, dar aș ucide tot farmecul interpretării. Sau poate că așa îi ucid farmecul, rezumându-ți ideea... Un glob pământesc răsturnat aiurea, care are un pisc. Este piscul lui real: Chomolungma. De peste tot, de la poalele globului, urcă spre Chomolungma o puzderie de sisifi. Alții coboară. Fiecare dintre ei are propria sa stâncă. Unele stânci au speranța că vor ajunge în vârf, altele se rostogolesc, golite temporar de speranță, urmate de sisifii lor, către poale. La poale este un uriaș cimitir; un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
într-o colibă mai departe, în care atârnaseră deja un hamac lat. Se lăsă să cadă în el, sleit de puteri din pricina marșului îndelungat, dar conștient că îi va fi greu să doarmă. Aproape de apă și fără apărătoarea de țânțari, puzderia de insecte se va înfrupta din el. Și încă ar avea noroc, dacă pe acolo n-ar fi și lilieci-vampiri. Glasurile așezării încetară, ca să lase loc zumzetelor inconfundabile pe care le uitase de mult, dar care păreau aceleași în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
igarapés ale lor, ei ar învinge. Dar majoritatea triburilor sunt degenerate. Mulți nici nu mai știu măcar să folosească sarbacana sau să prepare curara. — Dar vor provoca multe daune. Aveți idee câți oameni din colonii, pescari sau misionari umblă singuri pe puzderia asta de râuri? — Încercați să mă convingeți că yubani-i nu trebuie să pornească la război? Ce pot eu să fac? Spuneți-le-o celor care construiesc șoseaua, Monseniore... — Le-am spus-o deja. Am încercat să-i conving pe ingineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
aduceți-le aici, nu se lasă știrbul. Ca să scoți carnea tu? Derutați, adunații la reuniunea electorală se uită roată. Unul mai deștept bagă mîna în găleată, scoate o bucată de carne și începe să mănînce. Ca la un semnal, o puzderie de mîini intră în găleți și începe un pescuit demn de opera lui Orwell. Se molfăie precipitat, în timp ce mîinile caută febril în lichidul încă fierbinte. Unii beau borș din găleată, alții cer o bucată de pîine, alții îl înjură pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de mp6 player Încorporat și cameră video pentru imortalizarea celor aflați pe moarte. Totuși, exploziile bombelor noastre pe fronturile lumii nu puteau ține pasul cu explozia demografică. O grămadă de naivi luau de bun subversivul Îndemn Make Love, Not War. Puzderie de oameni se nășteau, prea puțini mai aveau bunul-simț să iasă din joc. Apăreau În această lume chiuind, ca aruncați de un tobogan acvatic În mijlocul piscinei și-așa aglomerate, dădeau de câteva ori din mâini și din picioare, schimbau dinții
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
lambriuri, de ghivece cu flori sau de oricare alte lucruri vă așteptați să dați când intrați Într-o clădire de locuințe. În spatele imensei fațade, prin ferestrele căreia soarele nu reușea să pătrundă, nu se afla nimic. Absolut nimic. Doar o puzderie de foi erau răspândite pe jos, vânzolite de vânt, făcându-se vizibile numai prin rândurile imprimate, pentru că, atât cât vedeam cu ochii, În fața mea era un gol imens, de un alb strălucitor. Mă Înșelasem. Nu eram un șoarece care pândise
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
într-un prun, suspectîndu-mă cu ochi bănuitori. O țarcă se înveselea pe streșina zăplazului. Iarba pălită de brumă avea o coloare mohorîtă; totuși în ea se preumblau buburuze pîntecoase și gîndăcei multicolori. Soarele privea peste păduri, pe deasupra satului, cu o puzderie de ochi aurii. Niște viței, în ocolașe, mugeau subțire iar în șesul deschis sub așezări se vedea colbul ciurdelor care se apropiau. M-am descoperit, nu în fața a ce a fost; ci în fața înserării tainice și a miresmelor. Sufletul mi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
răcnete guturale. Un număr nemăsurat de plozi cu buricele goale izvora din lăuntrul sălașelor, alcătuind un adevărat alai. Nu răspundeau la nici o întrebare încît pînă la urmă am avut impresia că nu ne înțeleg limba. Sub acoperișele din paie și puzderii, colibele nu aveau decît o singură încăpere; din tinda fără tavan te aburcai direct în pod. Uneori și aceasta lipsea. Școala se deosebea prin acoperișul ei de tablă ruginită, cîrpit cu carton gudronat. Am intrat într-o colibă. Pe laița
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mi lai dat. Pămîntul tatii nu ți-l dau: s-ar răsuci moșneagul în pămînt. Pentru ogorul nostru a vărsat el sînge la Oituz. De fapt nimeni nu voia să dea nici un pumn de țărînă. Șiașa era puțină, iar copii puzderie. Ce să le lași? - Păi, oameni buni, dacă vă uniți șferile la un loc, ați scăpat de grija asta. Nu le lăsați decît bunăstarea. - Care bunăstare? Să stai cu lingura în brîu ca s-auzi cum trage clopotul la cazan
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
atent, În tăcere, către tine, mîndră stradă! Stradă inundată de mirosul greu și Înțepător de cafea proaspăt rîșnită, de mirosul verde și plăcut al banilor, de mirosul proaspăt al portului, ce-ți amintește de portul tău Înțesat de catarge și puzderia sa de vapoare, măreață stradă! Stradă plină de clădiri mînjite de mizeria caldă și plăcută a negoțului... stradă năpădită de mii de picioare ce se grăbesc veșnic dimineața În aceeași direcție... stradă mîndră a speranței, a bucuriei și a dimineții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
gîndeam... A doua zi cînd s-a trezit din beție toate au fost așa cum trebuie, așa că, pe la apusul soarelui, am luat copiii și-am pornit-o spre Fort Marion, cetatea spaniolă de lîngă Ponce de Leon, și se-adunase aici puzderie de lume gătită de sărbătoare și cînta fanfara militară și-apoi se auzeau tunurile și sunau goarnele cînd se lăsa steagul... tu-tu-tuuu! tu-tu-tuuu! așa suna goarna și toți copiii Își puneau mîinile la gură și-ncercau să facă și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ridice copăcel în picioare, se naște din relația lui cu ideea de hoție, veșnica lui marotă, de care nu uită nici când doarme. Și cum să nu consideri paradoxală purtarea acestui popor când pe de o parte, leagănă la pieptu-i puzderie de mari tâlhari naționali, cărora le dă grijuliu să sugă euroi direct de la țâța bugetului, ba încă le mai dă și la felul doi piure de afaceri grase cu statul, îi cocoloșește cu drag și le prinde, cântând molcom un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ecou neauzit până atunci, părea să fie al unei femei mature sau chiar al mai multora. Își amintește că a privit În sus, printre frunzele și inflorescențele plantelor Între care stătea ghemuit și a văzut Cloșca cu pui, Calea Laptelui, puzderia de stele care nu purtau atunci pentru el nici un nume. Plăcerea lui de a sta ascuns În timp ce era căutat și cineva plângea pentru că nu-l poate găsi diminuase brusc. Să fi fost de vină noua nuanță de sfâșiere și tristețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cunoaște, nici nimnic, gândei că-i altă lume! „Orice participant la o limbă anume are, cel puțin potențial, o conștiință de sine.“ Ne-am ridicat de la masă și ne-am dus să vedem și noi Înmormântarea. Erau șase popi și puzderie de lume În urma celor două coșciuge. Tot la cincizeci de metri se opreau și tot cortegiul Îngenunchia În praful drumului. A trebuit să facem la fel, nu puteam rămâne doar noi În picioare ca doi popândăi. În tot acest timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
doar păsărele Venind de pe drumuri grele. Toți salută mândrul crai, Numele lui este Mai. Este foarte cald afară, Deci înseamnă că e vară. Coroniță cu mândrie Poartă pe cap Iunie. De ce-i spune lui cuptor, Fiindcă alungă orice nor? Forfotă, puzderie, Va salută Iulie! Totu-i viu, tot e culoare Și e cald și este soare. Voie bună, armonie, August... când e, voioșie. O ușoară briză ne mai răcorește, Iar natura toată prin roade zâmbește. Cu drag și cu bucurie Vă
Lunile anului by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83643_a_84968]
-
oricare era el, nu suporta clar o analiză în acea etapă, dar între timp eram dornic să profit de simptomul său imediat, care era un val de energie fizică și mentală fără precedent în viața mea din ultimul timp. O puzderie de treburi neplăcute se adunaseră de câteva luni ca niște nori amenințători la orizontul meu mental, dar în ziua aceea simțeam că scăpasem de povara lor și că ele zăceau în fața mea, neamenințătoare, chiar îmbietoare, ca un șir de lespezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
care o primesc ș i ci tesc. Ar putea fi altfel? Are de toate: știință, cultură, folcloristică, memorialistică, aprecieri și r egre te „in memoriam”, enigmistică, monografie și iconografie, poezie-venerabilă și începătoare, scrieri despre personalitățile și trăirile vremurilor... Autori, o puzderie, care de care mai valoroși, unii în activitate, alții plecați, ca să le rămână ami ntirea sau ca să fie așteptați să revină la prima dragoste. Enumăr doar câțiva din cei dragi sufletului meu, luați la întâmplare , di n aduceri aminte: neobositul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
știință și cultură, odinioa ră, dar și astăzi. Interesant, la Răducăneni, apar după 1989, nu unu l, ci 3-4 titluri de publicații, concomitent! Acolo, într-adevăr, „minți proaspete, bine înzestrate pentru cultura aut ohto nă”, fac astăzi cea ce realizaseră „puzderia” de publicații altădată, din inițiativa bisericii, a școlii, a societăților literare, a muzeelor, a unor particulari, cărora le plăcea să citească dar și să-i vadă și pe alții că îi imită. La Bârlad, Vaslui, Huși , ca centre de influență
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un cimitir micuț, elegant, cînd am plecat, doar după patru ani, ajunsese de dimensiunile unei adevărate necropole, Întinzîndu-se mult În sus, pe dîmb. Am luat pentru ultima oară trenul spre casă, București Nord, și-am Încercat, fără succes, să număr puzderia de cruci. Pe urmă am privit prin fereastra indescriptibil de murdară a compartimentului dealurile pline de bolnavi, văile Înverzite pline de alți bolnavi, sau de aceiași, și pietrele de rîu ce treceau Înapoi cu viteza sacadată a personalului. Unu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]