1,145 matches
-
română această sintagmă a fost înlocuită de cuvântul „lăstun”, împrumutat din slovenă, iar pentru a evita confuzia cu lăstunul-de-apă, a fost numit „lăstun de casă” (sau „lăstun de fereastră”). Genul "Delichon", cuprinzând trei specii, era inițial inclus în genul "Hirunda" (rândunicilor). Până nu demult lăstunul estic ("Delichon dasypus"), pasăre din regiunile muntoase ale Asiei centrale și de est, era considerată subspecie a lăstunului de casă ("Delichon urbicum dasypus"). A treia specie de lăstun este lăstunul nepalez ("Delichon nepalense"), care viețuiește în
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
o nuanță albă-cafenie. Lăstunii năpârlesc o singură dată de an, în schimb procesul este îndelungat, cuprinzându-se între lunile august și martie. Toamna își schimbă puful, iar primăvara penele. În limitele arealului său de viețuire lăstunul poate fi confundat cu rândunicile și cu alți reprezentanți ai acestei familii - rândunica de casă, lăstunul de apă, rândunica roșcată. Deosebirea constă în burta albă a lăstunului de casă, vizibilă în timpul zborului. În Africa seamănă mult cu rândunica cenușie ("Pseudhirundo griseopyga"). Aceasta, însă, are o
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
de an, în schimb procesul este îndelungat, cuprinzându-se între lunile august și martie. Toamna își schimbă puful, iar primăvara penele. În limitele arealului său de viețuire lăstunul poate fi confundat cu rândunicile și cu alți reprezentanți ai acestei familii - rândunica de casă, lăstunul de apă, rândunica roșcată. Deosebirea constă în burta albă a lăstunului de casă, vizibilă în timpul zborului. În Africa seamănă mult cu rândunica cenușie ("Pseudhirundo griseopyga"). Aceasta, însă, are o burtă mai întunecată, partea superioară a cozii este
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
îndelungat, cuprinzându-se între lunile august și martie. Toamna își schimbă puful, iar primăvara penele. În limitele arealului său de viețuire lăstunul poate fi confundat cu rândunicile și cu alți reprezentanți ai acestei familii - rândunica de casă, lăstunul de apă, rândunica roșcată. Deosebirea constă în burta albă a lăstunului de casă, vizibilă în timpul zborului. În Africa seamănă mult cu rândunica cenușie ("Pseudhirundo griseopyga"). Aceasta, însă, are o burtă mai întunecată, partea superioară a cozii este cenușie, iar coada este puternic forfecată
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
de viețuire lăstunul poate fi confundat cu rândunicile și cu alți reprezentanți ai acestei familii - rândunica de casă, lăstunul de apă, rândunica roșcată. Deosebirea constă în burta albă a lăstunului de casă, vizibilă în timpul zborului. În Africa seamănă mult cu rândunica cenușie ("Pseudhirundo griseopyga"). Aceasta, însă, are o burtă mai întunecată, partea superioară a cozii este cenușie, iar coada este puternic forfecată. Lăstunul de casă zboară rapid și agil, mai lejer însă decât rândunica de casă. În zbor dă din aripi
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
în timpul zborului. În Africa seamănă mult cu rândunica cenușie ("Pseudhirundo griseopyga"). Aceasta, însă, are o burtă mai întunecată, partea superioară a cozii este cenușie, iar coada este puternic forfecată. Lăstunul de casă zboară rapid și agil, mai lejer însă decât rândunica de casă. În zbor dă din aripi în medie de 5,3 ori pe secundă. Este o pasăre comunicativă, dar cu un glas destul de slab. Lăstunul de casă populează toată Europa, cu excepția extremităților nordice ale acesteia (peninsulele Scandinavă, Kola) și
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
în afara așezărilor omenești. Altitudinea maximă la care viețuiesc lăstunii este de 2.200 m deasupra nivelului mării. Lăstunii vânează insecte în spații largi cu vegetație erbacee: pajiști, pășuni, terenuri agricole; de regulă în apropierea râurilor sau lacurilor. Comparativ cu alte rândunici, se țin mai mult pe lângă copaci pentru ca să se odihnească. În locurile iernării sunt întâlniți pe landșafturi similare, dar duc un mod de viață nomad, fiind observați mai rar decât rândunicile de casă și zburând la înălțimi mari. În regiunile tropicale
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
de regulă în apropierea râurilor sau lacurilor. Comparativ cu alte rândunici, se țin mai mult pe lângă copaci pentru ca să se odihnească. În locurile iernării sunt întâlniți pe landșafturi similare, dar duc un mod de viață nomad, fiind observați mai rar decât rândunicile de casă și zburând la înălțimi mari. În regiunile tropicale, cum ar fi Africa de est și Thailanda, preferă locurile ridicate. Lăstunul este o specie migratoare în tot arealul său de viețuire. Populațiile vestice iernează în Africa mai la sud
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
Africa mai la sud de Sahara, iar cele estice — în sudul Chinei, pe podișurile himalayene și în Asia de Sud-Est. Zboară în stoluri mari, de regulă ziua (unii indivizi preferă să călătorească noaptea). În locurile de baștină se întorc mai târziu decât rândunicile, atunci când copacii încep deja a înverzi. În Transcaucazia apar în prima decadă a lunii aprilie, în sudul Ucrainei la mijlocul aceleiași luni, în nordul Ucrainei și în țările baltice la sfârșitul lui aprilie, iar în regiunea orașului Sankt-Petersburg — în prima jumătate
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
lăstuni de mal și să ocupe câteva găuri în povârnișurile argiloase, lărgind în prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici, lăstunii de casă preferă pereții exteriori ai clădirilor, nu cei interiori (rândunicile cuibăresc deseori în grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc pe clădiri de lemn. Cuiburile se află, de obicei
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
în prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici, lăstunii de casă preferă pereții exteriori ai clădirilor, nu cei interiori (rândunicile cuibăresc deseori în grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc pe clădiri de lemn. Cuiburile se află, de obicei, sub un anumit acoperământ (acoperiș, pervazul ferestrelor, diferite acareturi). Sunt cazuri în
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
rândul, cu adăugirile și reparațiile de rigoare. Lăstunii de casă se adună în colonii de până la câteva zeci de indivizi, uneori acest număr atinge cifra de câteva sute de perechi. În aceste colonii mai pot intra și lăstuni de mal, rândunici roșcate. Deseori pot fi observate mai multe cuiburi pe același perete, adică mai multe familii conviețuind împreună. Conviețuirea are loc fără conflicte, totuși fiecare familie păzește numai cuibul său. Cuibul reprezintă o semisferă închisă alcătuită din bulgărașe de pământ, lipită
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
părinții. Puii sunt apți de zbor la vârsta de 22-32 zile, rămânând dependenți de părinți încă o săptămână. Uneori, primii pui ajută părinții în îngrijirea puilor din ponta a doua. Deseori apar mărturii ale încrucișării lăstunilor de casă cu alte rândunici, predominant rândunicile de casă. Aceste mărturii sunt dovezi ale faptului că legătura de rudenie dintre lăstunul de casă și rândunica de casă este mai pronunțată decât se presupune, iar genurile "Delichon" și "Hirundo" ar putea fi comasate. La fel ca
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
sunt apți de zbor la vârsta de 22-32 zile, rămânând dependenți de părinți încă o săptămână. Uneori, primii pui ajută părinții în îngrijirea puilor din ponta a doua. Deseori apar mărturii ale încrucișării lăstunilor de casă cu alte rândunici, predominant rândunicile de casă. Aceste mărturii sunt dovezi ale faptului că legătura de rudenie dintre lăstunul de casă și rândunica de casă este mai pronunțată decât se presupune, iar genurile "Delichon" și "Hirundo" ar putea fi comasate. La fel ca toate rândunicile
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
pui ajută părinții în îngrijirea puilor din ponta a doua. Deseori apar mărturii ale încrucișării lăstunilor de casă cu alte rândunici, predominant rândunicile de casă. Aceste mărturii sunt dovezi ale faptului că legătura de rudenie dintre lăstunul de casă și rândunica de casă este mai pronunțată decât se presupune, iar genurile "Delichon" și "Hirundo" ar putea fi comasate. La fel ca toate rândunicile, lăstunii de casă se hrănesc cu insecte zburătoare, pe care le prind în aer. În sezonul reproductiv zboară
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
rândunicile de casă. Aceste mărturii sunt dovezi ale faptului că legătura de rudenie dintre lăstunul de casă și rândunica de casă este mai pronunțată decât se presupune, iar genurile "Delichon" și "Hirundo" ar putea fi comasate. La fel ca toate rândunicile, lăstunii de casă se hrănesc cu insecte zburătoare, pe care le prind în aer. În sezonul reproductiv zboară, de obicei, la 21 m deasupra solului, anticipând vremea rea sau rece la altitudini mai mici. Zborul la altitudine joasă nu prevestește
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
privitoare la poluarea aerului conduc la prosperarea lăstunilor. În același timp, vremea rea, folosirea pesticidelor în agricultură, neajunsul de pământ umed (necesar la construirea cuibului) și rivalitatea cu vrăbiile cauzează scăderea populației în limitele unei anumite localități. În literatura europeană rândunicile sunt evocate destul de des, însă fără specificarea speciei concrete. Sunt cunoscute câteva expresii legate de venirea primăverii care amintesc rândunicile, cum ar fi „prima rândunică”, „cu o rândunică nu se face primăvară”. Ultima expresie, devenită proverb, a apărut încă în
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
umed (necesar la construirea cuibului) și rivalitatea cu vrăbiile cauzează scăderea populației în limitele unei anumite localități. În literatura europeană rândunicile sunt evocate destul de des, însă fără specificarea speciei concrete. Sunt cunoscute câteva expresii legate de venirea primăverii care amintesc rândunicile, cum ar fi „prima rândunică”, „cu o rândunică nu se face primăvară”. Ultima expresie, devenită proverb, a apărut încă în Grecia antică, în fabula "" a lui Esop, în care un tânăr sărac își vinde ultima haină la văzul primei rândunici
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
și rivalitatea cu vrăbiile cauzează scăderea populației în limitele unei anumite localități. În literatura europeană rândunicile sunt evocate destul de des, însă fără specificarea speciei concrete. Sunt cunoscute câteva expresii legate de venirea primăverii care amintesc rândunicile, cum ar fi „prima rândunică”, „cu o rândunică nu se face primăvară”. Ultima expresie, devenită proverb, a apărut încă în Grecia antică, în fabula "" a lui Esop, în care un tânăr sărac își vinde ultima haină la văzul primei rândunici, după care timpul se răcește
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
vrăbiile cauzează scăderea populației în limitele unei anumite localități. În literatura europeană rândunicile sunt evocate destul de des, însă fără specificarea speciei concrete. Sunt cunoscute câteva expresii legate de venirea primăverii care amintesc rândunicile, cum ar fi „prima rândunică”, „cu o rândunică nu se face primăvară”. Ultima expresie, devenită proverb, a apărut încă în Grecia antică, în fabula "" a lui Esop, în care un tânăr sărac își vinde ultima haină la văzul primei rândunici, după care timpul se răcește din nou și
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
rândunicile, cum ar fi „prima rândunică”, „cu o rândunică nu se face primăvară”. Ultima expresie, devenită proverb, a apărut încă în Grecia antică, în fabula "" a lui Esop, în care un tânăr sărac își vinde ultima haină la văzul primei rândunici, după care timpul se răcește din nou și ambii îngheață de frig. Aceeași expresie o întâlnim și în Etica nicomahică a lui Aristotel: "„...pentru că, așa cum cu o rândunică nu se face primăvară, la fel o singură zi sau un scurt
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
în care un tânăr sărac își vinde ultima haină la văzul primei rândunici, după care timpul se răcește din nou și ambii îngheață de frig. Aceeași expresie o întâlnim și în Etica nicomahică a lui Aristotel: "„...pentru că, așa cum cu o rândunică nu se face primăvară, la fel o singură zi sau un scurt răstimp nu fac pe nimeni absolut fericit”". După opinia specialiștilor, William Shakespeare amintește în tragedia Macbeth anume lăstunul de casă, atunci când conducătorul de oști Banquo descrie castelul, adresându
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
în anul 1772, an ce a fost scris pe ușa de pe latura de sud. A fost reparată în 1897 și 1900. Pereții sunt din bârne groase de gorun asamblate în cununi orizontale prinse la colțuri în cheotori tip „coadă de rândunică”. Temelia este dintr-un șir de bolovani masivi. Învelitoarea din șindrilă de fag, doar la turn fiind înlocuită cu tablă cu ocazia unei reparații recente. Biserica a fost ridicată pe un teren argilos, supus alunecărilor de teren. Monumentul nu poate
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
și regional. Biserica se află într-un proces de degradare, care se poate stopa, salvând pentru posteritate valențele sale istorice, arhitecturale și culturale exemplare și îndrăznețe. este ridicată din bârne de stejar, fățuite, încheiate în cheotori bisericești în coadă de rândunică. Structura aceasta este cercuită și tencuită pe din afară și pe dinăuntru, dând impresia voită de ctitorii de la 1887 a unei biserici de zid. La colțurile fațadei de vest apar chiar două turnulețe de zid iar profilul în consolă al
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
slavonă foarte bine păstrată. De remarcat este faptul că grinda de postament de pe latura sudică este fasonată în două trepte: una de jos, ieșită în afară și alta retrasă la nivelul grinzilor ce sunt îmbinate la colțuri în coadă de rândunică, iar cele de sus se prelungesc pentru a forma niște console mici, atent rotunjite. Pictura interioară a edificiului poartă semnătura zugravului Opriș Georgie din Baia Sprie de la 1840, când s-au făcut și reparații, ceea ce presupune că s-ar fi
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]