1,102 matches
-
chiar în timpul spectacolului, nu doar după el. Se poate construi un spectacol pe loc împreună cu spectatorii, în funcție de reacțiile lor. În orice caz, discuția post-spectacol mi se pare foarte importantă la spectacolul tău. Nu știu cum au decurs discuțiile după reprezentația de la Pata Rât, dar în cazul celor din București, mi s-a părut uneori că exista riscul ca, în lipsa discuțiilor, oamenii să plece cu aceleași stereotipuri cu care vin la spectacol. La discuție, ai ocazia să lămurești niște lucruri.</i></b> Da, și
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
cazul celor din București, mi s-a părut uneori că exista riscul ca, în lipsa discuțiilor, oamenii să plece cu aceleași stereotipuri cu care vin la spectacol. La discuție, ai ocazia să lămurești niște lucruri.</i></b> Da, și la Pata Rât mi s-a părut importantă dezbaterea, pentru că ajunseseră ei între ei să discute în contradictoriu și să aibă opinii diferite. De fapt, acolo sunt două comunități - cei care locuiesc lângă groapa de gunoi de mai multă vreme și comunitatea evacuată
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
dintre cei care pun problema așa să se pună în locul unui copil rom pentru o zi, să vadă dacă le place să fie tratați cum sunt tratați copiii romi la școală. [caption id="attachment 1334" align="aligncenter" width="300"] La Pata Rât, Cluj, 3 octombrie 2013. Foto: Iulia Romana Băgărean. Sursa: https://www.facebook.com/DelDuma/photos stream[/caption] Cred că filmul Monei Nicoară și al Mirunei Coca-Cosma, Școala noastră</b></a><b><i>, e foarte relevant pentru înțelegerea tratamentului pe care îl
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
un precedent amenințător, un model de acțiune. Având acest punct de referință, autoritățile pot pune în aplicare al-ternative „soft” ale progromului - planificarea ghetoizării comunităților rome așa cum s-a încercat în foarte multe localități, printre care Piatra Neamț (2001), Cluj (cazul Pata Rât - 2010) sau Baia Mare (zidul din strada Horea - 2011). Germania, 2014: Ca țară din centrul politic și economic al Uniunii Europene, dezvoltă cea mai puternică economie din cadrul acestei coaliții, pe fondul crizei capitaliste din ultimii ani și pe costurile vecinilor din
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
proiect ROMEDIN - Educație pentru dreptate și incluziune socială (http://www.desire-ro.eu/?page id=904), au rezultat din acțiunile comune din ultimii cinci ani pentru drepturi locative și în particular pentru conștientizarea publică, că marginalizarea socio-teritorială a oamenilor din zona Pata Rât este parte din istoria și prezentul orașului Cluj, și trebuie asumată ca atare de către autorități și alți actori instituționali, precum și de populația urbei. Colajul de față este ocazie pentru noi toți să reflectăm asupra modului în care reacționăm atunci când „ĂȘTIA
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
precare se încearcă a fi depășite prin dorința de a trăi o viață de copil sau de adolescent asemenătoare cu cea a celor care nu sunt nevoiți să treacă prin astfel de experiențe. Fără să banalizăm experiența vieții în Pata Rât și dorința SĂ JUCĂM EVACUAREA, putem spune că acești copii ne-au făcut să înțelegem mai bine provocări întâlnite de noi toți în diversele situații ale vieții: cum acceptăm, vrând-nevrând, să învățăm, să trăim în condiții impuse de alții sau
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
persoane, de la primărie, poliție, jandarmerie. Cineva striga numele oamenilor de pe un tabel, și fiecare trebuia să iasă, să își scoată lucrurile, mobila. Au fost niște mașini, și tractoare, și camioane, care îi duceau pe oameni și lucrurile lor în Pata Rât. După ce oamenii au ieșit din case, noi am pus sigil pe ușă, ca să nu mai intre înapoi. Noi, agenții de pază îi plângeam de milă pe copii. Erau copii mici, bătrâni, femei gravide. Era foarte rece. Cu puțin timp după
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
fie adaptate în func ie de anumite alte tratamente administrate ( cum ar fi cele cu gemfibrozil sau rifampicin ) . Pentru lista complet , a se consulta prospectul . De ce a fost aprobat Avandamet ? Comitetul pentru produse medicamentoase de uz uman ( CHMP ) a hoț rât c beneficiile Avandamet sunt mai mari decât riscurile sale în ceea ce prive te tratarea diabetului zaharat de tip 2 . Comitetul a recomandat acordarea autoriza iei de introducere pe pia pentru Avandamet . 2/ 3 Alte informa îi despre Avandamet : Comisia European
Ro_104 () [Corola-website/Science/290864_a_292193]
-
fără lume fără lumină doar înșfăcat de ceafă și ținut deasupra prăpastiei am încă mai am în brațe trupul frumuseții pângărit de bale de priviri lascive de milă de urale pe străzi fără capăt prin smog prin case răscolite de rât îl duc pe la troițe lăsate de izbeliște îl duc și-n tot acest timp bate o ploaie urâtă de fier și-n tot acest timp bate un vânt câinos de pâslă și de smoală și-i tot mai frig și
Poezii by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
din material perisabil (lemn). Trecând prin vremuri grele și suferind degradări, biserica a fost renovată de cel puțin trei ori. Cea mai temeinică restaurare este terminată în 1726 de către administratorul - șef al districtelor Lugoj, Caransebeș și Lipova , românul ortodox Ioan Rât, care s-a bucurat de sprijinul localnicilor. Cu acest prilej îi adaugă și turnul pe latura vestică, cu temelia din cărămidă, având volutele laterale în stil baroc, original și reușit amplasate. Pe fațada acestuia s-au încastrat într-un chenar
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
Istoric, Biserica Centru 1, Biserica de lemn Centru Monument Istoric, Biserica Centru Izvor, Biserica Veche Valcinet, Biserica Nouă Valcinet, Biserica Pietroasa, Mănăstirea Pietroasa, Biserica Rotundu, Mănăstirea Baia Borsa, Biserica Baia Borsa, Schitul Vinișorul), Capelă Spital, 6 catolice (Biserică Birt, Biserica Râturi, Biserica Centru și Biserica Baia Borsa), o Biserică Adventista și o Biserică de ziua a 7-a. De cum începe postul Crăciunului, copiii și tinerii încep repetițiile pentru obiceiurile destinate nașterii Mântuitorului și Anului Nou. Copiii mici pleacă cu steaua la
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
total pentru 70 case de 7940 coroane.Așa se întemeiază comuna de coloniști maghiari reformați:Moșnița Noua. Lacurile: Prigoriu, Sărămpău, Săliște, Livezi, Costăzi, Șarta, Űberland, Zăbran, Lunca, Sălașe, Satu Bătrân, Viile, Bistra. Râuri: Timiș Pâraie:Subuleasa, Bistra, Rătul lui Ivașcu, Râtul lui Barcu, Râtul Dracului. Baltă: Cârna. Suprafața hotarului e de 3280 jughere cadastrale din care 432.1455 jughere padure. În anul 1843 , numărul ortodoilor era 1219 , a perechilor căsătorite 274 iar al elevilor 26. Parohia are materiale din anul 1779
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
case de 7940 coroane.Așa se întemeiază comuna de coloniști maghiari reformați:Moșnița Noua. Lacurile: Prigoriu, Sărămpău, Săliște, Livezi, Costăzi, Șarta, Űberland, Zăbran, Lunca, Sălașe, Satu Bătrân, Viile, Bistra. Râuri: Timiș Pâraie:Subuleasa, Bistra, Rătul lui Ivașcu, Râtul lui Barcu, Râtul Dracului. Baltă: Cârna. Suprafața hotarului e de 3280 jughere cadastrale din care 432.1455 jughere padure. În anul 1843 , numărul ortodoilor era 1219 , a perechilor căsătorite 274 iar al elevilor 26. Parohia are materiale din anul 1779. Preoți în anul
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
in centru se numește „Joseni” din centru până in capul satului spre Geoagiu de Sus se numește „Suseni”. Strada Principală ce traversează satul se suprapune pe DC 78. În partea stângă a vetrei se racordează la ulița principală următoarele: Ulița Râtului, Ulița de la Coșercaru, Ulița la Fleșeru, Ulița lui Pădureanu ce iasă la vale, Ulița lui Chiriac ce iasă la Danil, Ulița Bercului lângă Căminul Cultural - ce continuă in hotar cu Calea Gălzii, Ulița la Vaivoda care duce la Nuțu Cristea
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
părți fiind de coaste, râpe îi slab și cam sec”. Se lucrează greu, nu pot ara cu doi boi, ci doar cu patru sau cu șase. Au însă vii și găsesc de lucru, pe bani, și în satele din apropiere. Râturile sunt adesea noroite, de nu le pot cosi, otavă nu cosesc nicicând. Se arată mai mulțumiți de pomețuri, de locuri de curechiști, de legume, de pășune, de pădure. Cu ocazia acestei Conscripții făcute cu conscriptorii Baro Ladislau Kemény și Antal
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Bercea, dealul Fânațelor, dealul Urzăcarului, dealul Rujii, dealul Uricul Cucului, pășunea Marinuța, pășunea și pădurea Galișului, dealu Alb și dosul Alb, pășunea și pădurea Vârticelului, pășunea și pădurea Făjetelor, pădurea Zapodea, pădurea și dealul Boti, Valea și dosul Văii Merelor-deal, râtul Ceti, dealul Olăriște. Vecinătățile localității: Mierța, Benea, Răstolțul Mare, Răstolțul Deșert (Pusta), Sântămărie, Sânmihaiul Almașului, Chendremal, Zimbor. În anii 50 satul număra aproximativ 390-400 locuitori, români greco-catolici majoritatea, două-trei familii de țigani, cu cca 10 suflete, un polonez și două
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
220 loc. în 1966 și la 61 loc. în 1992. Satul este împărțit în următoarele zone: "Deal", "Groapă", "Devale". Terenurile aparținând acestui sat poartă următoarele denumiri: "Calea Beului", "Coasta", "Pădurice", "Ochiuri", "Rupturi", "Codona", "După Garduri", "Dâlma", "Apărat", "Lazuri", "Uric", "Recea", "Rât", "Lab", "Niergheș". Păduri: "Pădurea de după garduri", "Pădurea gropii", Pădurea Șardului", "Biher". Între satele Veța și Acățari există urme de drum roman.
Veța, Mureș () [Corola-website/Science/300598_a_301927]
-
numărul 1 - 289, unde figurează casele, curțile și grădinile cu suprafețele respective în iugăre și stânjeni); numele și prenumele proprietarilor, domiciliul, numărul casei, în extravilan de la numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru reies următoarele informații: teren arător = 1.298 iugăre, 485 stânjeni; gradină = 172 iugăre, 1181 stânjeni, fânaț = 1.023 iugăre, 1.080 stânjeni; pășune = 761 iugăre, 552 stânjeni
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
40' 60"N; Long 22° 19' 0"E; Altitudine 199 m; Nr de locuitori 257 Numere de casă 97 Case locuite 71 Toponimie, părți de hotar: La cruce, la piatră, Hodai,urmele unei construcții, există o fântână artezian, Rovina,Satescu, Râturi, la Cris, în Sălci, Zoampa, Lalascu(dealul din imaș), Târși(pădurice), Plopi(pădurea orașului Beiuș), Zăcătoare, Topili(pod), la Fântână Foarelui-faurului-, Vale-Lata, Valea Bicii. la Fântână Foarului (și nu Foarelui), Florescu, Dealul Morii, Bereag, Prunduț, Sub Ciuceti, La Vale, Omezău
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
decât un fierar și un cizmar (care a fost tatăl meu, dar care mai mult cârpea decât confecționa) și un măcelar (mosul lui Miron) care avea o măcelărie (Misărniță) lângă drumul mare vis-a-vis de imaș și drumul care merge în râturi și acolo vindea numai joia când oamenii veneau de la târg de la Beiuș. (Frentiu Titus) - 1958 În timpul lucrărilor de modernizare a drumului național Oradea - Deva în zona sub Piatră și la Cruce până la drumul de acces în sat au fost descoperite
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău, Pe Colnice, Valea Tesiului, Coastea Bisericii, Pe vii, Cireși, Pe Terasă, Corni, Cărpiniș, La Prilaze, Sub Ulmi și Pe Curte".( Petri Mor , Szilagy varmegye monographiaja) 1896: Borz
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
335 locuitori 1900: 73 case, 329 locuitori (306 români, 10 evrei, 12 unguri, 1 altă naționalitate); 295 din aceștia aveau religia greco-catolică, 11 erau ortodocși, 5 romano-catolici, 8 reformați, și 10 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Râtul morii, Pietri, Glodurele, Deal, Dos, Șes." 1906: 409 locuitori 1910: 86 case, 423 locuitori (391 români, 30 unguri și 2 de altă naționalitate); statistica arată că 379 erau greco-catolici, 14 ortodocși, 13 romano-catolici, 8 reformați, 1 unitarian și 8 izraeliți
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
maghiară a județului Sălaj scrisă de Petri Mór reiese că prima datare oficială apare în 1525 sub denumirea de "Waskapw" cea ce în traducere în limba română înseamnă "Poarta de Fier". În vremurile trecute legenda susține că la locul numit "Râtul Brebilor" existau porți de fier , care după 1 decembrie 1918 au fost distruse și aruncate intr-un lac din apropiere numit "Dâlboaca". Satul Poarta Sălajului din punct de vedere administrativ a aparținut "comitatului Dăbâca" . Înainte de 1525 satul a aparținut familiei
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
și hortiste. Eroi necunoscuți au rămas aici în țărâna hotarului, iar în curtea bisericii de lemn a fost înmormântat eroul Alexandru Todea. Un mărăciniș pe numele de Mânjele. Păduri: Pășuet, (Ptișcuța) Chișcuța?, Muncei. Pajiști și terenuri arabile: Unghiul Mare, Tabăra, Rîtul Brebilor, Pusta, Sorți, Boiște, Valea Păușei, în marginea Sorți. Fântâni: Fântâna Albă, în Ptișcuța era Fântâna Boilor, în Muncei Fântâna cea Bună, în Tabăra, Fântâna Taberei. Denumirea actuală de Poarta Sălajului a fost dată de prefectul județului Sălaj Eugen Chiș
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]