43,111 matches
-
Drăgășani, semnele vin din adânc de istorie, ca niște drumuri care se despart, se adună și iar se împrăștie în cele patru zări, dar capătul lor trebuie căutat acolo, în timpuri imemoriale, cănd dealul trebuie să se înfrățească firesc cu râul, pădurea cu muntele și șesul, într-o permanentă căutare, din care s-a născut așezarea ce mai tarziu va deveni Podgoria Voievodala a Banilor Craiovei” Bineînțeles că nu se putea să lipsească „Povetea numelui” (cap. 2) Între „legendă și adevăr
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
generația în blugi”, ea era de fapt generația îmbrăcată în ultima haină de sărbătoare a unui neam care după 1989 avea să-și răstoarne totul la vale, pe apa sâmbetei zisă democrație. Muzica și literatura au suferit neîncetat de atunci. Râul unei epopei s-a dat pe afluentul unei dezordini, abnegația față de civilizație cultură, artă și istorie a căzut sub avântul fără precedent al prădării bunurilor țării atât materiale cât și sufletești. Cenaclul „Flacăra”, condus de poetul Adrian Păunescu, deși tumultos
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona Munteniei. Nici nu se topiseră bine petecele de zăpadă de pe Transalpina, că ciobanul, adunând cele zece oi gestante, ce-i mai rămăseseră în urma inundării satului de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari din față. „Am să-mi găsesc o fomeie, iute și harnică. Am să o învăț să-mi facă balmoș și
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
rând trebuie să-și dorescă să guste toamna. M: Cum să o guste. N: Învățând să ruginească. M: Oamenii să ruginească? N: Da, să ruginească treptat, să-și descopere lumina ce le macină sufletul și s-o lase să curgă râu spre vârful frunzei. Când verdele e mângâiat de galben, când viața aleargă spre soare omul înflorește. M: Și ce vei face când vei arde? N: De această clipă mi-e teamă. Încă nu am învățat cum să ard. M: Te
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
următoarea piesă, numită “Gustând din măr” facem cunoștință cu P1, P2, cu Litră și cu Zamă. Decorul sugerează un tunel. Tunelul copilăriei, de fapt, un labirint, plin de capcane. Atmosfera e specifică peșterilor, cu lilieci, roci, gropi, fundături și un râu subteran. P1 și P2, s-au rătăcit pe aici și încearcă să găsească ieșirea. Motivul mărului ispititor este folosit de cei doi prieteni ca mreajă pentru a călători înapoi în copilărie. Și această piesă e o parabolă despre bogățiile materiale
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
avut o fiică, a divorțat, s-a afirmat profesional, apoi, neregretându-și, neapărat, desțărarea, dar neputând, cu nici un chip, și nedorind să se desprindă de duhul locului unde s-a născut și a copilărit, moare la Ullervad, pe malul unui râu, într-un spațiu pe care-l frecventa stăruitor, tocmai fiindcă îi amintea de satul său natal: “Ovidiu se ducea adesea singur pe Tidan River, la Ullervad. Avea niște poze făcute acolo. Spunea că acolo, lângă pod, se simte ca lângă
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Aceeași tu, aer ușor și foc ce arde râul oricum aș fi și chiar de te-aș trăi cu gând pierdut, dorință-arzătoare... hăul se-nalță în absent și-n azi, fără-a uimi din patru elemente-aș fi alcătuit cu grijă în tandră-mbrățișare, lumina o trimit iubirea mea
SONETUL 45 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380146_a_381475]
-
cu cei care cândva au însemnat cel mai mult pentru tine. De ce? Nu știu. Poate că asemenea celor supuși la chinuri groaznice ajungi în cele din urmă să fii nepăsător pentru că nu ar fi posibil să ți se facă un râu mai mare, poate că ai fost lovit atât de tare încât ți-a amorțit sensibilitatea, iar întâlnirea cu cei care ți-au greșit cândva nu îți mai provoacă acum nici măcar o tresărire. Poate... Sunt oameni care se exteriorizează, care vorbesc
IERTI, DAR NU UITI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380117_a_381446]
-
nu prea știam! Cu cei de la Vinalcool ne cunoșteam destul de bine, asta fiindcă ne întâlneam prin curtea brigăzii. Aici era un chioșc din acela unde dumineca veneau ceva muzicanți care cântau tinerilor pentru joc. Curtea era pavată cu pietre de râu dar avea și porțiuni cu iarbă. Avea mai multe bazine pentru strângerea apei de ploaie care era dirijată prin burlanele de pe acoperișuri, căci în zonă era criză de apă. Apa pentru bucătărie era adusă cu sacaua, un butoi de câteva
ARMĂSARUL CEZAR ŞI LUCERNA LUI BORDEIANU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380121_a_381450]
-
absurdum est” ,Un protest, dar ce folos?Mă apropii de mal,Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul.... XIII. NOAH 6, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Noah 6 Înainte râurile erau femei, iar marea era bărbatul iubit, acum lucrurile s-au inversat. Aparent nu s-a schimbat nimic. Zăpada s-a născut din oboseala norilor de a zbura. Au existat două potopuri - unul din lacrimi, al doilea din bucurii. De
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
dat o mare parte din flora continentului. Se spune că are urechile lungi pentru că Zeul l-a aruncat din ceruri pentru obrăznicia sa, i-a făcut vânt ținăndu-l de urechi.A căzut pe labele din ... Citește mai mult Noah 6Înainte râurile erau femei, iar marea era bărbatul iubit, acum lucrurile s-au inversat. Aparent nu s-a schimbat nimic. Zăpada s-a născut din oboseala norilor de a zbura. Au existat două potopuri - unul din lacrimi, al doilea din bucurii. De
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
Ar fi fost un gest ce putea fi condamnat la ceas oprit de lege și de timp. Chiar așa? Olga și-a amintit de spusele Bibliei despre viața lui Adam și al Evei când se aflau în raiul pământesc dintre râurile Tibru și Eufrat. Tot timpul s-a întrebat :”de ce pusese Dumnezeu interdicție primilor oameni, să mănânce din pomul cunoașterii binelui și răului?” A fost o interdicție reală? Sau Dumnezeu a căutat un motiv, să-i izgonească din rai, a fost
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
din pomul cunoașterii binelui și răului?” A fost o interdicție reală? Sau Dumnezeu a căutat un motiv, să-i izgonească din rai, a fost o capcană? Pănă atunci Divinitatea făcuse Universul, munții, apele, pădurile, animalele sălbatice, umpluse mările, oceanele și râurile cu viețuitoare de apă, totul era perfect. Lipsea un singur lucru, un stăpân care să beneficieze de toate aceste bogății. Pentru aceasta a făcut pe Adam, apoi pe Eva. În rai acești primi oameni, erau niște păpuși, niște copii care
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017. Text scris de Sergiu Velescu: Precum pe apă flori plutesc, Pe pietre ce le scurma, În lungul văii mă poftesc Să văd cine le-adună. Și unde râul s-odihnește Din drumul său perpetuu, E-o salcie, tronând regeste, Prelung, umbrind un spectru. Cu mâinile-i de frunze, -ntinse, Pe plapuma-nflorată, Atinge florile învinse, Cu viața mult scurtata. Ea zice-un cântec de iubire Pe-a lor
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
nu bănuiește, Ca aeru-i verzui, de diva, În mintea mea-ncolțește... Citește mai mult Text scris de Sergiu Velescu:Precum pe apă flori plutesc,Pe pietre ce le scurma,În lungul văii mă poftescSă văd cine le-adună.Și unde râul s-odihneșteDin drumul său perpetuu,E-o salcie, tronând regeste,Prelung, umbrind un spectru.Cu mâinile-i de frunze, -ntinse,Pe plapuma-nflorată,Atinge florile învinse,Cu viața mult scurtată.Ea zice-un cântec de iubirePe-a lor amărăciune... Și-
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
durerilor , Rapuns ! În noapte-am far , credința Că maine-i zi Mai bună decât azi . în locul palmelor , Întorc și celălat obraz Și sper și cred Că va veni o zi , Cu tot ce-i bun , Să se reverse că un râu Cu mir frumos mirositor . Să urce sus , Mai sus de nori . Referință Bibliografica: Am ... / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1965, Anul VI, 18 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate
AM ... de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380170_a_381499]
-
în miezul iernii, nu în luna lui mărțișor. Viscolul șuiera spulberând omătul depus pe crengile stejarilor ce străjuiau ca o perdea de protecție îngrămădirea de case a satului Dolhești din județul Neamț. Purtau omătul spre vale, aruncându-l în apa râului Ozana, ce cobora de sub Muntele Doliei, avându-și izvorul in satul Boboiești, trecând prin Popeni, Pîțîligeni, Stânca, Leghin și apoi prin comuna Vânători - Neamț, urmându-și cursul său milenar spre întâlnirea cu râul Moldova. Ozana era nepăsătoare la tot ce
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
omătul spre vale, aruncându-l în apa râului Ozana, ce cobora de sub Muntele Doliei, avându-și izvorul in satul Boboiești, trecând prin Popeni, Pîțîligeni, Stânca, Leghin și apoi prin comuna Vânători - Neamț, urmându-și cursul său milenar spre întâlnirea cu râul Moldova. Ozana era nepăsătoare la tot ce se întâmpla în acea zi dușmănoasă, ducându-și undele pe sub pojghița de gheață formată la maluri, spre întâlnirea cu sora mai mare, la fel de învolburată și sprințară, numită Moldova, nume căpătat de la ținuturile pe
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
Tine viața mea nu mi-e uitată Trăiesc ca în cer încă de pe pământ. Cluj Napoca, 2 august 2015 Ochii plini Ochii plini de dor se-ndreaptă Spre făgăduința Ta. Zi de zi se roagă-ntruna Se topesc în noaptea grea. Râu de lacrimi de iubire Și de dor și de durere... Dar sunt și de fericire Căci mă-ncred deplin în Tine. Chiar de marea stă-nainte Și Iordanul se revarsă, Tu mereu vei fi cu mine Mă vei trece Tu
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
Cum-necum, cu toate inconvenientele reciproce, Vadim și Lidia rămăseseră o familie, până când, spre deosebire de unii dintre prietenii săi, care ca și Florin, părăsiseră sau fuseseră nevoiți să părăsească unitatea, Vadim ajunse la pensie. Și parcă dintr-o dată, viața sa, asemeni unui râu care-și schimbă cursul, căpătase o notă mai domoală. Fără a renunța cu totul la vechile sale obiceiuri, se mai liniștise într-o oarecare măsură și devenise dintr-o dată preocupat de gospodărie: făcea piața, gătea, se preocupa de reamenajarea locuinței
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc, Flăcăii-i-ademenesc. Strânse-n brațe, se feresc De sărutul fecioresc, De pe buze să li-l soarbă. Scapă și-apoi fug în grabă, Înspre crâng, sub sălcii dese, Unde râul umbra-și țese. Prinse iară, se supun Jocului de-acum nebun De alint și dezmierdări, Printre mii de sărutări. Câte una, mai cuminte, Prea târziu și-aduce-aminte De-a mămucăi ei povață Și prea mult îl strânge-n brață, Pe cel
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
Damian a introdus și o altă musafiră și prietenă a cenaclului, Dna Muguraș Maria Petrescu din România, recent sosită la New York din Canada. A urmat apoi criticul literar M.N. Rusu care a spus că suntem despărțiți de Basarabia doar de râul Prut și, dacă nu comunicăm prea mult din punct de vedere european cu locuitorii acestui teritoriu, se pare că uneori comunicăm mai bine cu ei de peste ocean. M.N. Rusu a continuat spunând că ideea reunirii Basarabiei cu România se preconiza
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94093_a_95385]
-
extragere a aurului și argintului din reziduuri miniere, prin metode nepoluante, care au mai ales meritul că evită cumplitele tehnologii pe baza de cianuri. Cele pentru care, vă amintesc, Ungaria ne-a reclamat la Parlamentul European, atunci când am poluat criminal râul Tisa. Băimărenii din echipa SC Larechim-ului au descoperit însă un activator, o substanță care are meritul că, într-un mediu alcalin amoniacal, să permită o reacție cu cheltuială rezonabilă de energie. Și au mai venit cu încă o invenție privind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
și a fost fotografiat pilotând avioane militare, coborând cu un submersibil în adâncurile lacului Baikal, zburând cu planorul, co-pilotând un avion pentru stingerea incendiilor, conducând o mașină de curse, un tren și un camion, făcând rafting, înotând în apele unui râu siberian, mergând pe motocicletă sau călărind. Aparent, lui Puțin îi plac activitățile în natură, pentru că actualul șef al statului a fost surprins tranchilizând un tigru siberian, pescuind, ghidând un stol de cocori albi, cântărind și măsurând un urs polar sau
Detalii inedite din trecutul lui Vladimir Putin. Informaţii mai puţin cunoscute despre liderul rus [Corola-blog/BlogPost/94124_a_95416]
-
degete. asculți la căști melodia preferată ( care sună ca un sentiment, pentru cunoscători ) și dai frâu liber imaginației pe foaia albă, mereu la fel de onestă. Fascinant lucru imaginația, lipsită de formă sau substanță, poate crea o nouă limbă, poate făuri văi, râuri, castele, feți-frumoși și Ilene Cosânzene, poate da naștere unei noi lumi, însufleți un întreg univers. Sunt convins că mulți dintre noi vor scrie despre provocarea de a scrie acest eseu sau despre provocarea de a-ți împrăștia gândurile pe o
Premiantul Taberei „ Ştefan Naciu ” [Corola-blog/BlogPost/94185_a_95477]