1,394 matches
-
Sfanțul Altar. 183. Am moștenire și n-am îngrijit pe cei care mi-au dat-o. 184. Nu mi-am căutat sănătatea după datorie. 185. Am luat anafora și agheasma, desi mâncasem sau băusem apă după miezul nopții. 186. Am râvna nesocotita, habotnicie( post mult încât poate m-am și îmbolnăvit, milostenie fără socoteală încât suferă cei din casă etc.). 187. Nu m-am rugat totdeauna cu fața către răsărit. 188. Am dat importantă mai mare celor trupești decât celor sufletești
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
o încerce Pașadia devine mistificarea încercată de autor în propria viață. De altfel, Barbu Cioculescu aduce în discuție secvența portretului străbunicului și povestea legăturii dintre regina Marii Britanii și Bartolomeo Pergami, în contextul în care discută viața lui Mateiu Caragiale și "rîvna de a aparține aristocrației într-un moment istoric tîrziu". Dar dacă Bergami sugerează un nume nobiliar, neîndoielnic faptul se datorește uneia dintre cele mai comune prejudecăți, profund balcanică. Tot ce vine dinspre Occident, și cu precădere dinspre anumite zone ale
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
poate că nu...) undeva în sistem, un acasă în care creșteau copii, veneau bunici de la țară cu Dumnezeu (,străinul" de care Lukiana se temea), mergeau la biserică, vorbeau idiș, se-mbolnăvea mama, schimbau slujnice, făceau curat. Și, firește, poți prinde rîvna Lukianei, cea care ,vorbește", de-a le da părinților ei, oameni altminteri importanți, o vreme, ,concediul" unor daraveri de muritori. Nu insistă, și cartea (care, nu autobiografie, ci roman, e mai pîndită de ,gheara" moralei) are de cîștigat, fiindcă drumurile
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
mulțumiți: eternitatea a fost salvată. Revin asupra unei afirmații scăpate anterior de sub condei. Pomeneam de o "cultură dinamică, debarasată de spaimele identitare". Se pare că tocmai aici se ascunde călcîiul lui Ahile. M-a frapat de la începutul dezbaterii că, în rîvna cu care diverși combatanți săreau "în ajutorul" poetului, se străvedea neîncrederea în forța acestuia de a rezista de unul singur aprecierilor negative ale unuia sau altuia, fondate fie în observații analitice, fie în simple opțiuni de gust. Am avut chiar
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
orăcăinde, nu cea cu carcasă de Panzer și picioarele iutelui iepure prinse-n șenilele grațioase ale Berthei Krupp. Spre deosebire de broasca țestoasă, de toate celelalte broaște de orice fel, broasca noastră râioasă nu hibernează, nu doarme zi, noapte, vară, iarnă. Dorința/râvna de a ajunge sus, cât mai sus, pe ultima cracă, o ține trează mereu. Mai că nici nu se vede mâncând, doar orăcăie: îndemnuri și povețe, fie ele oricât de proaste, blesteme și ocări, amenințări și pedepse, câte și mai
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
plăcută, cu toată bogăția-i de detalii, de tipicuri, de analize pe text, lucrare de istorie literară, Eminesciana. O pasiune pentru coincidență, ca și în Jurnal, e mai mult decît vizibilă în cercetarea lucrurilor mici din vecinătatea marii poezii. Nu rîvna scormonitoare a căutătorului de pete, ci, la fel de degajat, de normal, stîrnire de întrebări, născocire de răspunsuri. Un dialog cu sine, din text în text, din manuscris în manuscris, făcînd dintr-o cercetare fără nimic poetic, călugărească buchiseală, o poftă implinită
Bucuria descoperirii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7464_a_8789]
-
popoare, mâluri și lest: rupe, apucă, apără, bate cu disperare oricare gest. Câtă planetă la Soare-Apune, ochiul prea lacom mă va răpune, s-ajung întâiul și să cuprind! Scad în ocoluri și în deprinderi fără pieirea unei desprinderi, cu tristă râvnă îmbătrânind. Am urmat neabătut sfatul mamei - pe care o pierdusem, atât de tânără încă, cu patru ani mai înainte - de a Ťpune strajăť gurii mele, mai ales după unele Ťincidenteť cu puterea comunistă. De aceea, refuzam pur și simplu să
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
din București, 1821-1828) și Eftimie Murgu (la Academia Mihăileană din Iași, 1834-1836). Pentru aceste fețe bisericești, filozofia nu era atît o pasiune personală, cît o datorie de îndeplinit față de cei care le stipendiaseră anii de studiu în străinătate. De aceea, rîvna lor speculativă nu depășea pragul unei pregătiri pedagogice de nivel mediu, ceea ce înseamnă că nici așteptările noastre nu trebuie să aibe pretenții neîntemeiate. Sub unghi teologic, Eufrosin Poteca este un călugăr fără vocație mistică și un profesor fără străluciri speculative
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
Vlădăreanu, Claudiu Komartin și alți autori tineri și foarte tineri sunt activi în revistele culturale și pe net, iau și dau interviuri, intră în polemici, reprezintă literatura nouă la târgurile internaționale de carte; fac și desfac poezia autohtonă, cu o râvnă ce nu trece neobservată. Bucureștii literari sunt un mediu propice pentru asemenea autopropulsări (pe deplin meritate în cazurile de față), fiindcă, orice s-ar zice, soarele afirmării personale tot din Capitală răsare. Există însă pe lângă aceste vedete metropolitane o serie
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
prezenți ca fiind Evrei simpli, în nici un caz preocupați de învățarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul). Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceștia au devenit "preaînțelepți", fiind umpluți "de lumina, râvna și toate harurile dumnezeiești"; abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieșit în toată lumea, săvârșind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând - de la oameni simpli la împărați - pe mulți la credință. Începutul a avut loc chiar în acea zi
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
Marius Nichiteanu, prima violă a Orchestrei Radio din Hamburg, contrabasistul Dorin Marc, profesor la Nürenberg, oboistul Adrian Petrescu de la Filarmonica bucureșteană, au fost invitați pentru a se ocupa de pregatirea partidelor instrumentale ale Orchestrei constituind temelia viitorului ansamblu. Am remarcat râvna, zelul stimulativ, cizelarea amanuntului semnificativ și repunerea funcțională a acestuia în ansamblu, de asemenea comunicarea eficient orientată profesional, aspecte pe care le probează o dată în plus dirijorul Cristian Mandeal. Lucrul cu cei tineri a fost stimulativ în ambele sensuri. Realizarea
Orchestra tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7000_a_8325]
-
sufletele sensibile în care s-au imprimat ecouri ale vibrațiilor pianului ei nu mai sunt de multă vreme în lumea aceasta. Trebuie să învingi apăsarea simțămintelor de zădărnicie ca să pornești în căutarea unor ipotetice mențiuni, a căror descoperire cere o rîvnă particulară și o abilitate aparte de a circula rapid prin dedalul arhivelor." (p. 15) Căsătorită cu prințul Alexandru Bibescu, Elena a adus pe lume doi băieți, Emanuel și Anton, care s-au numărat printre apropiații lui Marcel Proust. Iar dacă
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
intră în ea, pregătiți ca de sărbătoare: vajnicul economist și scriitor local Șarpe Ionuț; vînzătoarea de loz în plic a orașului; muncitoarea perfecționistă; soția respectabilă a șoferului; soldatul cel semeț și supus datoriei; baba Sofica, justițiara; Dida, rezistenta; plina de rîvnă, Evelyn. La acest ceas, orașul este o floare. Dar el trebuie să poarte un nume. Fie numele lui Slobozia.” (p. 11) Povestirile care compun „romanul mozaicat” sînt complet diferite ca tematică și chiar ca tehnică narativă, singurul element de legătură
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
sale. Oracular, de asemenea, pe cât, paradoxal, disponibil, cel puțin până la un punct, unei lecturări pe nivele diverse, implicând sau nu inițieri în alte discipline scumpe autorului, precum alchimia, simbolica, astrologia. Pentru că punctul de pornire se află în incantație, în acea râvnă bucuroasă a rostirii, pretutindeni prezentă, de la Cercuri la Elsinore (1972), la Casa a Noua (1979), la Mâinile uitate pe cer (1981), Anatomia melancoliei (1991) și ineditul ciclu Fratele meu în care poetul își definește lucrarea: "Poezia e rece/ Poezia e
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
de ochiul vigilent al Partidului, educația ,permanentă" urmează turnantele înjosirii și îndobitocirii micului cetățean: pe rând, șoim al patriei, pionier, utecist, membru de partid, cadru de nădejde, o rotiță în angrenajul socio-politic. Unii, mai mulți, fac exces în rău prin râvna înregimentării; alții, mai puțini, încearcă să amâne, să temporizeze, să întârzie cumva încolonarea. Dar cursul Istoriei mari e implacabil, aceasta vine, în cercuri concentrice răsturnate, până în dreptul fiecăruia, dându-i rația cuvenită de mizerie și suferință, luându-și tainul, variabil
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
Mihadaș țin să scriu curând așa cum se cuvine. - într-un interviu luat profesorului Al. Husar, la împlinirea vârstei de 70 de ani, ziceați ceva frumos, ca un cinstit "uvrier", apropo de cum vă petreceți timpul. Mai trageți și acum, cu aceeași râvnă, zile în șir, "ca un tâmplar la rindea"? - Da, domnule Iancu, și azi, cu peana în mână îmi caut liniștea în muncă, dând viață unor mormane de fișe adunate în cursul vremii într-o casă de fier ce-o aveam
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
poetului partinic sună ritos: "toată viața mea n-am avut decît o singură concepție, aceea de comunist, cînd am început să gîndesc politic". Într-adevăr cea mai mare parte a vieții sale, M. Beniuc a servit aparatul comunist cu o rîvnă ce l-a transformat în exemplu al unei atari deloc măgulitoare posturi. Totuși, exegetul său susține: "Contrar declarațiilor sale inflamante, Mihai Beniuc nu e un comunist convins". Cum așa? Explicația e oarecum prea șocantă, gazetărească: "Mihai Beniuc a fost atît
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
în estul Europei își păstra încă tot dramatismul. O afirmă inscripția introductivă la primul număr, nesemnată, ce ține loc de articol-program: „Caetele acestea sărace apar fără un «cuvânt de început». Pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care în libertate și râvnă probează vrerea de dăinuire a cuvântului și gândului românesc. Celor care se străduiesc să vadă în spiritualitatea românească realitate, tâlc și valoare. Acelora, mai cu osebire, care, aici și acum, inaugurează o altă prezență în vreme, aceea de a substitui
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
Uitare). Solitar „în pustiul rațiunii”, țipînd pentru a se sprijini „de zările genunii”, poetul își rememorează viața populată „de-acele spectre vagi/ cu visul lor bizar de a fi” (Piramida). Spre a mărturisi compasional: „Mi-a fost milă/ de atîta rîvnă de a fi” (ibidem). „Rîvnă” semnificînd la Ilie Constantin un efort nedus pînă la capăt, torturant însă nefinalizat, căci se cuvine să recunoaștem că repudierea materiei e sub pana sa mai mult un „vis înalt” decît o realitate moral-lirică. Avînd
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
țipînd pentru a se sprijini „de zările genunii”, poetul își rememorează viața populată „de-acele spectre vagi/ cu visul lor bizar de a fi” (Piramida). Spre a mărturisi compasional: „Mi-a fost milă/ de atîta rîvnă de a fi” (ibidem). „Rîvnă” semnificînd la Ilie Constantin un efort nedus pînă la capăt, torturant însă nefinalizat, căci se cuvine să recunoaștem că repudierea materiei e sub pana sa mai mult un „vis înalt” decît o realitate moral-lirică. Avînd rădăcini comune cu Arghezi și
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
nu poți să nu admiri pianistica de spectaculoasă desfășurare pe care o susține tânără pianista japoneză Naoko Anzai în Concertul nr. 5, în fă major de C. Saint-Saëns; este un demers painistic ce probează o temeinică implicare în cânt, o râvna demnă de cauze dintre cele mai nobile. A colaborat în acest concert cu tânărul dirijor Nicolae Moldoveanu, stabilit actualmente în Anglia. Cu același prilej am putut audia pagini simfonice rar audiate în sălile noastre de concert, creații ale compozitorilor englezi
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
la Rusalii din Cer pe Pământ. De două mii de ani, avântul neînfricat al mărturisitorilor, jertfelnicia mereu împrospătată a propovăduitorilor și sfințenia neîmpuținată a sfințitorilor se hrănesc din vistieria bogată în bunătate și har a Sfântului Duh. Toți se roagă cu râvnă în fața slăvitelor Altare, ca Duhul „să nu se stingă“ în ființa omenirii, ademenită de atâtea ori la deznădejde și necucernicie. preot HORIA ȚÂRU vă reamintim l Tarifele pentru apă potabilă și serviciile de canalizare au fost majorate cu 9,03
Agenda2004-22-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282484_a_283813]
-
Marino se întoarce mereu și, uneori, obositor, asupra acelorași obsesii. Cum se autodefinește, însă, egoscriptorul acestor rânduri? Mai întâi, ca un propașoptist sau ca un „neopașoptist”. Mircea Muthu i-ar da dreptate: „Prin cuprinderea largă, enciclopedică a inițiativelor lui, prin râvna pionieratului și himera stimulatoare a monumentalului, Marino face în literatura noastră figură de postpașoptist”2. Una dintre marile teme ale cărții este - din nou ca la Steinhardt - libertatea. Doar că aici ea nu mai e înțeleasă teologic, ca un antonim
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
Zilele baletului clasic l Pe scena Operei timișorene „Sissi la Viena“: acesta este titlul spectacolului cu care Școala de balet „Rodica Murgu“ încheie duminică, 11 iunie, de la ora 19, pe scena Operei Naționale Române din Timișoara încă un an de râvnă întru cucerirea grației, al optulea din viața școlii conduse de celebrii balerini-coregrafi Rodica Murgu și Ilie Filip, care-și va continua activitatea sub egida Fundației Culturale Artmedia. În deschiderea spectacolului, Asociația Femeilor Antreprenor va premia cu bani și obiecte zece
Agenda2006-23-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285023_a_286352]
-
altă prioritate a noii misiuni, încredințate de Dumnezeu în păstorirea Arhiepiscopiei, este promovarea culturii. „În primul rând voi acorda o atenție deosebită slujirii pe care păstorii sufletești, preoții, o desfășoară. Voi căuta să-i determin a avea cât mai multă râvnă pastorală și un dinamism entuziast. Voi avea grijă de școlile teologice și de promovarea culturii. Cultura nu va fi neglijată pentru că știm că ea are rădăcinile în cultul liturgic. În al treilea rând o atenție deosebită voi acorda asistenței sociale
Irineu Bistriţeanul este noul arhiepiscop de Alba Iulia () [Corola-journal/Journalistic/26387_a_27712]