1,122 matches
-
pe sticlă, în limita a 2,5 milioane de litri pe an. (7) Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 35 alineatul (2). SECȚIUNEA 5 Răchita Articolul 21 (1) Se acordă anual cultivatorilor de răchită un ajutor forfetar la hectar. (2) Valoarea ajutorului este de 575 euro la hectar de suprafață plantată și recoltată, în limita a 200 hectare. (3) Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 35 alineatul
jrc5331as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90500_a_91287]
-
alte vinuri (decât cele de calitate) 291. Stafide 304. Produse viticole secundare (marc, drojdie). 156. Culturi permanente în sistem protejat 157. Pepiniere: sunt incluse pepinierele viticole, exclusiv pepinierele de arbori din păduri care servesc necesităților exploatației. 158. Alte culturi permanente (răchită, papură, bambus, salcie etc.) 159. Creșterea plantațiilor tinere evaluate pe baza costului mijloacelor de producție utilizate. Este vorba numai despre plantațiile care nu au atins încă nivelul de producție deplină. Această sumă este inclusă de asemenea la "investiții" (coloana 4
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
Poseima Art. 13**,*****, 16 și 17 și art. 28 alin. (1), art. 21, art. 22 alin. (2), (3), (4)**,***** și (7), art. 27, art. 29 și art. 30 alin. (1), (2) și (4) Sectoare: carne de vită, lapte; cartofi; zahăr; răchită; ananas, tutun, cartofi de sămânță, cicoare și ceai Poseican Regulamentul (CE) nr. 1453/2001 Sectoare: carne de vită, carne de oaie și de capră, cartofi Art. 5**,*****, 9 și 14 Regulamentul (CE) nr. 1454/2001 Insulele din Marea Egee Art. 6
jrc6176as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91348_a_92135]
-
panouri, cochilii, etc.) și diverse articole din plută aglomerată 259.2 Fabricarea articolelor din frunze de palmier și a împletiturilor, cu excepția mobilierului din frunze de palmier; Prelucrarea paielor pentru confecționarea de scaune; articole din trestie; împletituri din talaș; împletituri din răchită sau alte materiale de împletit; alte împletituri 259.3 Fabricarea mobilierului din frunze de palmier 259.4 Fabricarea de perii, mături și pensule Fabricarea măturilor legate și a altor mături; perii mari, perii fine, perii cu dinți și perii industriale
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
cafea conținând cafea, indiferent de proporțiile amestecului: A - Cafea 12.03 Semințe, spori și fructe pentru însămânțat 12.05 Rădăcini de cicoare, proaspete sau uscate, chiar tăiate, neprăjite 14.01 Materii vegetale folosite în principal pentru împletituri și comercializarea acestora (răchită, trestie, bambus, ramuri de palmier, stuf, rafie, paie de cereale curățate, albite sau colorate, scoarță de tei și produse similare): B - Bambus; trestie și produsesimilare 14.05 Produse de origine vegetală, nedenumite și neincluse în altă parte: ex B Alge
jrc89as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85224_a_86011]
-
brâncă, Salicornia herbacea, Chenopodiaceae Agent de întreținere a pielii salicilamidă Salicilamidă Agent cheratolitic acid salicilic ***[PLEASE INSERT PH.EUR.NAME IN LATIN]*** Acid salicilic VI/1,3 Conservant/agent cheratolitic Salix Alba Bark Extract este un extract din scoarță de răchită albă, Salix alba, Salicaceae Agent astringent /tonic/agent de întreținere a pielii/calmant Salix Alba Flower Extract este un extract din flori de răchită albă, Salix alba, Salicaceae Agent de întreținere a pielii Salix Alba Leaf Extract este un extract
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
VI/1,3 Conservant/agent cheratolitic Salix Alba Bark Extract este un extract din scoarță de răchită albă, Salix alba, Salicaceae Agent astringent /tonic/agent de întreținere a pielii/calmant Salix Alba Flower Extract este un extract din flori de răchită albă, Salix alba, Salicaceae Agent de întreținere a pielii Salix Alba Leaf Extract este un extract din frunze de răchită albă, Salix alba, Salicacee Agent de întreținere a pielii Salix Nigra Extract este un extract din scoarță de salcie, Salix
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Salicaceae Agent astringent /tonic/agent de întreținere a pielii/calmant Salix Alba Flower Extract este un extract din flori de răchită albă, Salix alba, Salicaceae Agent de întreținere a pielii Salix Alba Leaf Extract este un extract din frunze de răchită albă, Salix alba, Salicacee Agent de întreținere a pielii Salix Nigra Extract este un extract din scoarță de salcie, Salix nigra, Salicaceae Agent de protecție a pielii Salmo Oil este uleiul nevolatil extras prin presare din somon (Salmo, Salmonidae). Conține
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
și produse din materiale nevegetale pentru împletituri, îmbinate sub formă de fâșii paralele sau țesute sub formă de foaie, fie că sunt sau nu articole finite 4601.99 (.10 + .90) kg S 20.52.15.70 Obiecte împletite din nuiele, răchită și alte obiecte din materiale vegetale 4602.10 kg S 20.52.15.90 Articole de la poziția SA 4601 (excl. cele din materiale vegetale și lufa) 4602.90 kg S NACE 21.11: Fabricarea celulozei 21.11.11.00 Pastă
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
stomatologice sau veterinare - scaunele de frizerie sau scaunele similare, scaunele pivotante) 9401.79 buc. @ S 36.11.12.10 Scaune transformabile în pat (excl. scaunele de grădină sau camping) 9401.40 buc. @ S 36.11.12.30 Scaune din trestie, răchită, bambus sau materiale similare 9401.50 buc. @ S 36.11.12.50 Scaune tapițate, cu schelete din lemn (inclusiv seturile din trei piese) (excl. scaunele pivotante) 9401.61 buc. @ S 36.11.12.90 Scaune netapițate, cu schelete din lemn
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele. Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km lateral
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
vârful Dealului Viilor să atingă 308 m. Vegetația teritoriului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, vegetația ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole. Pe lunca Oltului a existat o vegetație tipică: păduri de plută, arin, răchită, care au fost defrișate făcând loc culturilor agricole. Municipiul are în componența sa și următoarele localități: Capu Dealului, Zlătărei, Zărneni și Valea Caselor. Teritoriul municipiului este străbătut de două cursuri de apă: râul Olt în partea de est și pârâul
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
plășii Dealul-Dâmbovița din județul Dâmbovița și era formată din două cătune, ambele denumite Dragomirești, având o populație de 980 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală, iar locuitorii se ocupau cu olăritul și producerea de coșuri de răchită. Mare parte din celelalte sate actuale ale comunei se găseau la acea vreme în comuna Lucieni. În 1925, comuna era arondată plășii Voinești din același județ, și avea în compunere satele Dragomirești și Duindeni, având în total 1307 locuitori. În
Comuna Dragomirești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301168_a_302497]
-
DN68A/E673 Lugoj (TM) - Ilia (HD), iar apoi din comuna Dumbrava până în localitatea Bucovăț pe DJ694 Dumbrava (TM) - Fârdea (TM), drum pietruit. Accesul feroviar se face pe magistrala secundară de cale ferată CFR 212 Lugoj (TM) - Ilia (HD), prin intermediul haltei Răchita (comuna Dumbrava), aflată la o distanță de 6 km, sau prin intermediul gării orașului Făget, gară aflată la o distanță de 10 km. Aeroportul cel mai apropiat este Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara, aflat la o distanță de 96 km. Localități
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Timiș, la circa 15 km nord-vest de orașul Făget, în zona de tranziție de la câmpie la deal (Dealurile Lipovei). Satul este străbătut de pârâul cu același nume. Este accesibil printr-un drum comunal care îl leagă la sud de satul Răchita și mai departe de Dumbrava și DN6, iar la nord cu Bunea Mare. Din punct de vedere al numelui, satul Pădurani este un sat cu nume românesc, locuit dintotdeauna de români. Nu se cunoaște cu exactitate perioada în care a
Pădurani, Timiș () [Corola-website/Science/301386_a_302715]
-
și pârâul Valea Cetii ce se suprapune limitei teritoriale între comuna Stremț, Râmeț și Galda de Jos. Limita de nord o constituie creasta calcaroasă Vf. Prisăcii - Runcu, limita de sud este formată de o linie convențională ce urmează cursul pârâului Răchite și drumul de exploatare ce leagă pe culme satul de Geoagiu de sus. În cuprinsul teritoriului amintit, sunt răspândite gospodării, sălașe și locuințe abandonate dând așezării un aspect tipic montan, gospodăriile izolate sau grupate mai multe la un loc ocupă
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
sub peretele abrupt al acestuia, are în perimetru 7 gospodării - și aici accesul este dificil ca și în cazul trupului X - se poate utiliza drumul indicat mai sus. Trupul XIII - „Jiju” cuprinde o singură gospodărie și terenul său. Trupul XIV - „Răchite” situat pe versantul de vest al pârâului omonim, cuprinde un număr de 4 gospodării, este accesibil pe un drum de exploatare din pământ derivat din DC 76. Trupul XV - are în perimetru doar o gospodărie. Trupul XVI - este situat pe
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
tradiției locale, denumirea localității vine de la turnul unei biserici, tradiție ce se pierde în negura istoriei. Cert este că prima datare istorică a unei biserici ortodoxe provine din anul 1759, când este pomenită biserica Sfântul Nicolae, construită din împletituri de răchită și lipită cu pământ, acoperită cu paie și aflată în stare de ruinare. O a doua biserică atestată în Turnu este cea închinată Sfântului Evanghelist Luca, construită în locul celei vechi și care a fost inițial biserică comună atât pentru ortodocșii
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
al dealurilor, dovada imediată vecinătate a acestora. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Rituri; Carașeu; Arini; Câmpul de Sus; Sub Vii; La Bălți; La Gloduri; Pitioaia; Braniște; Șesuri; Furnicar; Răchiți; Sighileți; toate exprimă particulărități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii sa înceapă să-și sape propriile fântâni, existau așa-numitele fântâni obștești, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului; La Ciurgău; Fântâna Pintii
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în "Petru Vodă", iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare Izvorul Muntelui) în vatra satului Poiana Răchitei, satul rezultat din comasarea lor luând denumirea de "Poiana Teiului". Comuna a primit indicatorul de "sat european" pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare a infrastructurii: refacerea malurilor, podețelor și drumului comunal, precum și alimentarea cu apă, reabilitarea școlii din satul Dreptu
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Bărbătești existau o biserică veche și o școală primară și trăiau 654 de locuitori în satele Bărbătești, Bărbăteasca, Brânzești, Cătușea, Ciocești, Linia-Țigani, Piculești și Redești. Comuna Richitele de Jos, formată din satele Arsenești-Chelbești, Bogdanu, Dealu Scroafei, Grebenu, Mogândeneni, Pleșești și Răchitele de Jos, cu 843 de locuitori, avea trei biserici și o școală. Comuna Richitele de Sus, cu satele Dealu Scroafei, Grebenu și Richitele de Sus, avea o populație de 782 de locuitori, două biserici și o școală cu 48 de
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a dus la modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. În etajul inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Răchiți este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cișmea, Costești, Răchiți (reședința) și Roșiori. Denumirea satului de reședință vine de la răchitele bătrâne ce au crescut pe malul unui iaz ce a fost pe vremuri lângă sat. Se
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]