2,217 matches
-
noapte de veghe, apunea în dreapta. Avea aurul de o parte, argintul de alta și apa la picioare semn bun pentru călătorie. Mirosea puternic a pelin trezit din somn și bivoli negri îi traversau drumul pentru a se afunda în mâlul răcoros de pe marginea apei. După un cot al râului, zări o mogâldeață afundată în apă până la subsuori, cu glugă pe cap și umeri, ca a hamalilor. Cu grabă și fără zgomot se mișca prin vâltoare, de colo-colo. I se deslușeau doar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
deși înaltă, cu corpul de copil. Mereu mă preocupă debilitatea ei, dar nu pot să renunț să-i vorbesc de trecut și nu mă opresc decât prea târziu, dar mereu o implor să se învelească bine când seara e prea răcoroasă, să mănânce, să ia doctorii. Și acum, când îi vorbesc de moarte, totuși îi pui o haină să nu-i fie frig. Teama să nu facă vreo imprudență subzistă chiar în timpul despărțirii, cu toate că în același timp doream să i se
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
mult soare, de aceea! A murit toată mâncarea, nu mai este mâncare, da... Mocovii ăștia stau în pământ la umbră, și atunci mocovi mai sunt. Și de asta i-am luat cu mine pe nava cosmică. Și sunt și mai răcoroși, că au stat la umbră, în pământ. E prea cald aici. Am spus frumos? Acuma tu fii Căpitanul! - învârte rotița de pe asupa! 4 ani și 1 lună Povestea înțeleptului și a cărților Cum e această poveste? [Interpretează, teatral:] ...Ceilalți înțelepți
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Mountainside, urma să urce cel puțin până la 135°5 și, acolo unde se aflau blindatele, 145°6... 150°*7 Nu ar fi ucigător. Dar ofițerii vor ordona cu siguranță ca trupele să se retragă și să se grăbească spre dealurile răcoroase. Pe când se îndreptau spre motel, se făcuse mai cald. Mai erau și alte mașini care se îndreptau spre șoseaua care ajungea în munți, un șir lung. Arșița juca deasupra nisipului și a dealurilor cenușii. În aer stăruia un miros uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
abate dinspre munți, un contrabalans la cataclismul neobișnuit al temperaturii. Cu fiecare clipă, viitorul i se arăta mai strălucitor, mai promițător. Craig dădu ordinele necesare, pe când mașina se lăsa într-o vale și apoi urca din nou spre dealurile înalte, răcoroase, ademenitoare, care urmau. Sfârșit 1 Unitate de măsură egală cu 2,54 cm 2 Grade Fahrenheit - echivalent cu 37° Celsius 3 105°F - echivalent cu 40,5°C 4 120°F - echivalent cu 49°C 5 135°F - respectiv 57
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
aramă, lumini fosforescente și flăcări mocnite de jeratic. Într-un târziu, cuteză să-l atingă cu prudență. Sub degetul său tremurând, materialul necunoscut devenea ba sticlos, ba catifelat, ba unsuros, ba cerat. Era când cald și umed ca sângele, când răcoros și uscat ca piatra. Vru să strige: "Așa ceva nu există!"; dar acel ceva există, era acolo, sfidându-l ca un ochi de diavol. Brusc îi înflori o amintire, ca o izmă sălbatică. îi povestise cineva, demult, despre o astfel de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
câțiva metri, constituind armătura de boltă gotică. Butașii prinseseră rădăcini și înmugureau, înfrunzeau și înfloreau în fiecare primăvară. Coloanele, colonetele, stâlpii, capitelurile, pilaștrii, ogivele și arcadele edificiului se ornamentau cu lăstari, cârcei, frunze și flori, creând bolți naturale, înfrunzite și răcoroase, ca niște boschete enorme. Mozaicul pardoselii era el însuși o alternare savantă de gazon și mușchi. Natura nu era astfel copiată, ci perfecționată. Bătrânul fu cuprins de amețeala descoperirii și a înălțimii și să lasă supt de hăul toboganului și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
noapte de veghe, apunea în dreapta. Avea aurul de o parte, argintul de alta și apa la picioare semn bun pentru călătorie. Mirosea puternic a pelin trezit din somn și bivoli negri îi traversau drumul pentru a se afunda în mâlul răcoros de pe marginea apei. După un cot al râului, zări o mogâldeață afundată în apă până la subsuori, cu glugă pe cap și umeri, ca a hamalilor. Cu grabă și fără zgomot se mișca prin vâltoare, de colo-colo. I se deslușeau doar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și o fiziologie umană, și suferința, cu atât mai ridicolă cu cât mai atroce, că ți s-a nesocotit acest drept. Nu-i așa că un fapt josnic al rivalului povestit în fața femeii care formează obiectul litigiului vostru, este o briză răcoroasă pentru inima ta? Tu însă, cuprins subit de un spirit obiectiv de circumstanță, dar cu cele mai slabe argumente de care ești capabil, iei apărarea rivalului, ca să-i dovedești ei cât ești tu de generos și de superior celuilalt. Pesimismul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
un eveniment unic pe întreaga planetă, zvonul ar fi ajuns în sat și aș fi jignit de moarte pe negustorița din Oșlobeni, depreciindu-i comerțul pe toată Valea Cracăului. Și parfumul de cracatiță plutea pătrunzător și fără sfârșit în aerul răcoros al înserării. - S-o îngropăm! hotărî Adela într-o fulgerare genială. Am înhumat cadavrul într-un mormânt adânc, săpat cu bărdița birjarului. Deasupra mormântului am așezat un bolovan - modest monument funerar - și, împăcați în suflet de isprava făcută, am plecat
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
picătură, un strop infim de gin. Aproape deloc, dacă nu-i prea mare osteneala. Începuse să-și mai revină, chiar și în scurtul timp de când intrase în casă. Poate pentru că stătea în vecinătatea aparatului de aer condiționat și o adiere răcoroasă venea spre ea. I-am promis că o să am grijă de băutura ei și apoi am lăsat-o printre „celebritățile“ mai mici de la începutul anilor ’30 și sfârșitul anilor ’20, numeroasele chipuri din trecutul meu și al lui Seymour. Locotenentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
să-i ofere Mașei o altă slujbă. Dar după cele opt luni petrecute În compania Berthei, Mașa se simțea atât de epuizată, Încât abia aștepta să se Întoarcă În satul ei natal. * * * Aproape se luminase de ziuă. Aerul limpede și răcoros al dimineții pătrundea prin ușa grajdului, aducând de afară miros de baltă și mohor proaspăt cosit. Minusculele fracuri ale rândunelelor coborau din cuibul de sub grindă, se lăsau În jos, gata-gata să atingă spinarea osoasă a Evlampiei, treceau prin furcile caudine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
facă, să rămână ori s’o rupă la fugă...! Camera era murdară cum nu-și putuse imagina existența unei asemenea murdărie.În afară de pereți care erau negri de zoaie, plini de funingine de la o lampă ce ardea cu petrol În zilele răcoroase, dușumeaua instabilă plină de găuri, de muci, mai mult de urină pe alocuri roasă de șoareci, făcea parte din decor!! În această stupidă ipostază, cum nici măcar În clipele sale cele mai dramatice nu intuise o asemenea imagine, pierdut În imensitatea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
băutură...!” Îi sfătui pe cei doi lucrători Însetați să motiveze prezența lor meșterind ceva la liniile telefonice și apoi direct la birou, unde Înlocui chiar un aparat telefonic, spre aprecierea funcționarilor care-i invită Într-o cameră alăturată suficient de răcoroasă și unde Îl rugară pe Tony Pavone să le aducă ceva de băut, el fiind considerat de-al casei. Tony Pavone le aduse două sticle de un litru de vermut roșu nesigilate, ridicate de el direct din procesul de fabricație
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de creiere sau eliberată din tot atâtea intestine, și te ajungea - o, și Încă ce adânc! Din când În când te surprindea o plăcere aprobatoare ori Închipuită, aparent lipsită de noimă, sugerată de surul rumen al pietrei clădirilor, de colțuri răcoroase la adăpost de căldură. Fericire de la lumea Înconjurătoare! Pentru o oarecare vreme domnul Sammler rezistase la asemenea impresii fizice - fiind ademenit aproape comic de dulceața momentană și accidentală. Pentru destul de mult timp simțise că nu era exact uman. Nu Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sunt niște prostii, tinere, i-a retezat-o Irene. Alice e o proastă. Irene, te rog ! Jina a înșfăcat-o de braț și-a tras-o după ea în lungul holului. Lăsase ferestrele de la dormitor deschise, așa că acum, pe lângă aroma răcoroasă de iasomie, în cameră pătrundea și tumultul zgomotos al cascadei vecinilor. Irene și-a pus o mână în șold. L-ai citit ? Sigur că l-am citit. E un căcat. Știi că mie îmi plac scandalurile. Jegul ăla cu tentativa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
bucată lustruită de peruzea, ale cărei margini erau rotunjite de atâtea atingeri. Rară în țara mea, a explicat Helena. Pentru siguranța, da ? Indienii voștri știu. Am adus la ea pe barcă. Ia tu. Jina a întins mâna ca să atingă piatra răcoroasă, apoi și-a retras brațul. Nu, nu pot s-o iau. E mult prea prețioasă. Helena a dat din cap hotărâtă și-a îndesat peruzeaua înapoi în săculeț, după care a împins cadoul în palma Jinei. Ba da. Ia tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mea umbră. Un ton blînd și implorator se Încolăci În jurul urechii mele reci ca un șarpe flămînd. — Ce s-a Întîmplat ? Nu vă interesează asemenea femei? După părerea mea, are picioare minunate... și vara lasă impresia unei perne moi și răcoroase. De gustibus... De ce tăceți? SÎnteti uluit, nu? Asta a fost... dar n-am vrut să vă jignesc... de fapt, mi-am dat silința să vă servesc... Mi-e rușine... Nu mă pot suferi... Întotdeauna fac așa și apoi Îmi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și l-am pus mai departe, pe pervaz, ca să nu ajung prea ușor la el și să fiu tentat să-l opresc. Am deschis radioul ca să Înăbuș gălăgia ce venea de la jucătorii de la etaj și m-am strecurat În așternutul răcoros care, din cauza whiskyului pe care Îl vărsasem, mirosea și mai tare decît mine. Dintre fotografiile pe care le-am luat de la Tashiro am ales una care, chiar dacă nu era foarte semnificativă, scotea În evidență toate trăsăturile feminine ale modelului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
deal, my friend, not big deal. But hope you will understand sometime... Maybe.” În seara aceea nu a mai vorbit cu mine, nu mi-a mai povestit despre Zair, nici despre junglă, nici despre femeile cu pielea maronie și trupul răcoros pe care le-a iubit acolo. Peste două zile am plecat, mulțumindu-i pentru tot. La plecare mi-a mai dat niște cărți. „Don’t say anything, you understand?” N-am zis nimic, am plecat. După câteva luni, soția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
olfactiv. Am scăpat, prin apropierea fizică de ei, de forma senzorială a rasismului. În rest, mă convinseseră filmele de adolescență, mai ales cele cu Sidney Poitier. Poate că o să regret toată viața că nu am făcut dragoste cu un bărbat răcoros, cu pielea ca pământul fertil. Sau măcar că nu am stat în brațele unuia care să-mi placă, într-o noapte fierbinte de vară, să simt cum pulsează viu lângă mine un trup mai puțin fad ca trupurile noastre de albi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pielea ca pământul fertil. Sau măcar că nu am stat în brațele unuia care să-mi placă, într-o noapte fierbinte de vară, să simt cum pulsează viu lângă mine un trup mai puțin fad ca trupurile noastre de albi și răcoros ca pământul. Cu mexicanii a fost și mai simplu. Eram deja irațional atrasă de latino-americani, iar literatura lor era hrana mea de om viu în anii ’80. Unul dintre bărbați fusese șapte ani profesor în SUA și a plecat înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cânte părând nepăsător, „La donna è mobile”, la modă atunci. Era fericit că fusese ținta atenției tale de adolescentă. Tu l-ai visat toată noaptea. Toate s-au dus”. Fosta elevă de liceu din anul 1918 simți o adiere ușor răcoroasă, numai cât o clipă, întoarse capul nedumerită - era timpul care trecea pe lângă noi - dar nu întâlni decât prezența și zâmbetul neutru al uneia dintre mătuși, care, mai puțin sensibilă, nu sesizase nimic deosebit. Fericite firi. Veni peste câteva ore dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Atunci să vezi vânat! — Apoi, vezi, neică Marin, o să viu... Dar mâne dimineață nu prea am vreme... Mă uitam, cu sufletul strâns, într-o parte și adăugam îndată cu hotărâre: — Nu. Mâne am treabă multă, nu pot veni... Înspre zorile răcoroase, în fiecare dimineață, Corbu mă aducea ca vântul prin Iezer. Dacă era lumina stânsă la căsuța de pe mal, mă întorceam domol, gânditor, cu inima grea; dacă lumina era aprinsă, mă străbătea în suflet ca o undă de fericire. Veneam încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
este... — Da’ cât? Așa, într-un ceas ajungem? Apoi da, cam așa, într-un ceas... —Bun! oftă cu veselie doctorul. Hai înainte... Caii porniră; săteanul își puse pălăria în cap și rămase sprijinit în băț, în umbra pădurii... Acuma adieri răcoroase treceau. Ne dădurăm jos. Băiețelul în durligi vorbea cu boii. Noi pășeam în urma ambulanței, apoi rămaserăm mai în urmă. Moșneagul sta neclintit în car. Soldatul negricios îndată își duse mânile în deșerturi și se făcu covrig. Ceilalți cinci-șase oameni umblau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]