1,687 matches
-
3); urît(3); vecie(3); veșnic(3); viață (3); biserică(2); bunicul(2); cutie(2); final(2); cu flori(2); frumos(2); gata(2); iubire(2); închis(2); întunecat(2); loc(2); mare(2); mormînt(2); odihnă(2); plîns(2); răposat(2); sacru(2); sfînt(2); somn(2); straniu (2); suflet(2); supărare(2); tata(2); teamă(2); veci(2); veșnicie(2); zombi (2); acoperămînt; adîncime; alb; alee; amintiri; apartament; aripă; babă; bancă; bătrîn; bătrînețe; bătrîni; boală; bunic; casa; colivă; continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înmormîntare(5); morgă(5); rău(5); suferință(5); viață(5); bătrîn (4); moarte(4); nemișcat(4); pierdut(4); fără suflare(4); suflet(4); uitat(4); beat(3); de beat(3); cavou (3); doliu(3); necaz(3); palid(3); pămînt(3); răposat(3); fără suflet(3); supărare(3); absent(2); biserică(2); casă(2); copt(2); dispariție(2); fiori (2); inexistent (2); îngropat(2); întuneric(2); liniștit(2); mort(2); neviu(2); nimic(2); nu-i (2); obosit(2); părăsit(2); persoană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dascălul aferent) Octav: Avem și popă! Și dascăl... și cădelniță...! Părinte, binecuvîntați..., nu așa se spune groparule?, v-am ruga să slujiți un parastas... avem băuturică... mîncărică... colivă... lumînări... Preotul: Cum să nu, fiule..., asta-i datoria noastră... Cine-i răposatul? Octav: Un prieten de-al meu, părinte... Un fost prieten... Preotul: Dumnezeu să-l aibă în pază... Da de ce-a murit? Octav: De nehotărîre, părinte... Preotul: (nedumerit) Da... sînt atîtea boli...! Cum îl chema? Octav: Octav... așa îl chema
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a fost cine contează mai mult: clienții sau angajații? După multe discuții, dezbateri și cercetări, părerea mea este că personalul dumneavoastră trebuie să primeze dacă urmăriți să evoluați dincolo de propria persoană și să îi modelați pe ceilalți după chipul dumneavoastră. Răposatul W. Clement Stone a devenit unul dintre primii miliardari ai Americii motivând sute și apoi mii de oameni din vânzări și din management pentru a-l urma în transformarea Combined Insurance Company într-un gigant al industriei. Una dintre metodele-cheie
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
fiecare "stare" (popas), o femeie să verse puțină apă dintr-o oală nouă și să dea peste sicriu un "colăcel" și un ban săracilor 236. În mentalitatea poporului român, există credința că, înainte de a ajunge în împărăția cerului, sufletul celui răposat trebuie să treacă peste o mulțime de râuri și pâraie, unele mai mici, mai înguste și mai lesne de trecut, iar altele mai mari, mai late și mai adânci, peste care nimeni nu e în stare să treacă fără de ajutor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
moșiilor, exista datina de a purta o brazdă de pământ care se impunea mai mult decât o lege scrisă. 249 Un alt obicei, atestat la ucrainenii din Galiția, este punerea în sicriu a unei brazde de pământ din proprietatea celui răposat. Și la români (mai ales în Transilvania, dar și în alte regiuni), se pune, în sicriul mortului, puțin "noroi sau nisip" sau chiar otavă din ogorul său "ca să-i fie mortului calea netedă pe drumul ce-l are de făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu o basma sau cu ață roșie, numită "piedică", iar la înmormântare este păzită foarte bine și se așează în sicriu, pentru a nu fi folosită la vrăji 308. Pânza de pe trupul mortului (giulgiu, sovon sau respeti) este pusă pentru ca răposatul să aibă cu ce se apăra împotriva "focului" pe care trebuie să-l străbată până la rai 309. Lumina din ceară, având aceeași lungime cu cel decedat, numită "toiag", și așezată pe pieptul mortului, are dublă semnificație: pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tradiția românească, în ritualul înmormântării, "bradul" se așeza în pragul casei și era înfipt în pământ, la căpătâiul mortului. La slavii din sud, bradul era înlocuit cu un pom fructifer, prun, cireș sau măr. Prin intermediul pomului de înmormântare, sufletul celui răposat își continuă viața în trupul naturii.344 În trecut, mortul era așezat într-un sicriu scobit dintr-un trunchi de copac, tocmai pentru a reliefa această legătură " de sânge" dintre om și viața naturii.345 În Bucovina, la moartea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu apă proaspătă, cu câte un colac și o lumânare. În comuna Fundu Moldovei, se umblă pe la casele oamenilor ( copiii, în special băieții), pentru a lua aceste căni sau sticle cu apă, cu colac și o lumânare, de sufletul celor răposați. În orașul Câmpulung Moldovenesc, se duc căni cu apă la biserică, legate deasupra cu "strămătură" și se dau, după liturghie, cu colac și lumânare, mai ales copiilor, pentru odihna celor petrecuți din viața aceasta.376 Găocile de ouă roșii, din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
capătul cel subțire în sus, le ciocnesc de trei ori, privind mai întâi spre apus, apoi spre răsărit.393 În Banat, de Rusitori sau Rusitoare, în a cincea zi după Rusalii, se realizează "slobozirea apelor"; o fată, din neamul celui răposat, cară apă pe la casele vecinilor, până când împlinește 80 de vase, fapt consemnat în diferite bocete: "Soare, Soare, mă rog ție, / Mei să-mi dai mărturie. C-am să-i slobod apele / Și să-i dau luminile, / Să-i plătesc și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dispută: "De mine-i rău, că mă muncește lumea, mă taie cu plugul, cu sapa mă răstoarnă și mă întoarce în tot chipul, pe când tu stai liniștită, hrănindu-te tu, cea căreia nu i-ar cădea nici o hrană, din trupurile răposaților."103 În Bucovina se crede că "Pământul e viu și el are sânge și vine din sânge ca și omul", pământul "e mumă la lumea întreagă, dar nu e mamă ca mumele celelalte; el, ce naște, după ce îi crește, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dacă mor copiii nu este bine a plînge mult, c-apoi aceștia pe ceea lume vor trebui să beie lacrimile. Se crede că cineva căruia i-au murit mai înainte copii și neamuri, îi vin sufletului lui cei mai înainte răposați ca îngeri și-l primesc; dacă omul acela n-a avut rude sau copii, apoi nu-l întîmpină nimeni pe ceea lume. Cînd unui bolnav îi vin lacrimi fără să spuie ceva, el plînge în el că moare. Dacă muribundul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
voevod. Într-un alt document din octombrie 1593 este amintit Nicula fiul lui Lațco. Redau documentul mai jos: 1593(7101) Octombrie 25, București. - Din mila lui dumnezeu, İo Mihai voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului, răposatului İo Petrașco voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Nicula, fiul lui Lațco din Glogova și cu fiii săi, căți Îi va lăsa dumnezeu, ca să fie ocină din jumătate de sat din Baia și din Jiliștea de la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
domnitor al țării Romănești Între 1616- 1618 și 1627-1629) se vorbește de Lațco din Lupoaia, Oprea și Popa Radu din Peșteana. Un alt document din 1622 dat de către ,, Eu Radu Voievod domn a toată țara Ungrovlahiei(țara Românească), fiul prea bunului, răposatului Mihnea, judecă și Întărește stăpînirea postelnicului Necula din Glogova fiul și moștenitorul lui Lațco, să stăpînească netulburat ocinile din Baia și Costești precum și cele din Crainici. ” Cine Îl tulburase? ,, În zilele lui Șerban Voievod (domnitor al țării Românești Între 1602-1610
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Hristos, a zis : ,, Nevinovat sînt de sîngele dreptului acestuia. ” Localizîndu-se aceste cuvinte se zice și la noi: ,, Nevinovați suntem de moartea lui cutare...Dumnezeu să-l ierte! De asemenea este și o măsură igienică. La masa de pomenire a celui răposat participă cei care au fost la cimitir. L trei zile de la deces, se mai fac pentru sufletul mortului, parastase la cimitir. La fel la 9 zile și În fiecare sîmbătă, pînă la 6 săptămîni. La 6 săptămîni se face pomană
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
plecată jalbă jăluiesc Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte, Cu lacrimi fierbinți jă luiesc milostivirii Prea Sfinții Tale“. Ea se încheie în același stil: „robul măriei tale Răducan Titean postelnic de la Titu, județul Dâmbovița“, „roaba mării tale Ruxandra de aici, fiica răposatului Negoiță logofăt al treilea“. Întrecele două se află declarația orală transpusă în scris și stilizată ici și colo de către scrib. În ce măsură cuvintele jeluitorului trec în jalba scrisă? În ce măsură limbajul popular rămâne ? Unde începe și unde se oprește intervenția diacului ? Fidelitatea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-și înzestreze fiica, este susținut de Hera; al doilea principiu cutumiar prin care atât fratele, cât și mama au obligația de a se ocupa de măritarea fetelor; cel de-al treilea se referă la „puterea limbii de moarte“, la dorințele răposatului împărtășite familiei, în prezența martorilor și în pragul morții. Ilin ca se prevalează de acest princi piu atunci când îi cere fiului să respecte hotărârile tatălui. În schimb, arbitrul disputei, marele stolnic, se folosește de cel de-al doilea principiu, obligând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
primul rând, Zoița are la mână testamen tul soțului prin care devenise moștenitoarea de drept și de fapt a întregii averi cu misiunea de a se ocupa de cei mai mici dintre frați și de a se îngriji de sufletul răposatului. Diata poartă semnătura episcopului Dositei al Buzăului, devenit între timp mitropolit, și care n-ar avea cum să-și conteste propria autoritate. Apoi ta tăl a hotărât atât asupra diatei, cât și asupra zestrei atunci când avea mințile întregi, după cum o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fetei care se va căsători prima. Acest obicei este con si de rat o po ma nă necesară pentru a asigura viața eternă sau pentru a reduce păcatele lumești; prevederea se consemnează în testament alături de celelalte pomeni făcute pentru pomenirea răposatului. Fetele, care privesc o astfel de zestre, au obligația de a-l pomeni pe binefăcător, arătându-și recunoștința prin lumânări aprinse la mormântul acestuia și prin rugăciuni. Unii dintre boieri își justifică gestul insistând pe comemorare, „să mă pomenească“. Ale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu 1 000 de taleri, se află Sultana, fata medelnicerului An drei, fina boierului. Cu 500 de taleri sunt înzestrate o serie de fete sărace și orfane, fiicele unor mici boieri sau negustori, apropiați ai boierului, Marghioala și Eufrosina, fiicele răposatului cămăraș Mihalache, copila serdarului Neculaie, cea a pitarului Iane, a lui Hagi Ioniță, (aceasta murind între timp, banii au fost dați altei fete), și, în fine, Marghiola, fiica Elenei Drugănească. Iată înzestrate dintr-un foc numai puțin de 28 de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dar bărbatul nu cedează și logodna se des face. motive le celor patru fete sunt mult mai simple. Ele nu sunt de acord cu alegerea făcută și sub nici un chip nu vor să îl accepte pe cel propus. Maria, fiica răposatului Procopie logofăt, îl respinge pe Iordache, fost mare vistier, chiar la câteva zile de la logodnă „fără nici o pricină, decât numai că nu-l va“, spune documentul. Sora se află în aceeași situație, prefe rând călugăria decât logodna, în timp ce Maria preferă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ateste că n-a re bărbat și că nu este rudă cu cel cu care vrea să se cunune. Femeia aduce trei martori diferiți, pe „Matei vi zi tiul de la sfânta Mitropolie, pe Ivan ot Copăceni și pe Badea preoteasa răposatului popii Calinot mahalaua Flămânda“, toți trei o cunosc pe femeie ca fiind văduvă de cinci ani, că nu s-a mai căsătorit și că Ghinea, viitorul soț, nu-i este rudă. Se poate spune că zapisul de cununie dă dreptul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ochii lumii, cel puțin pentru „că s-ar fi căzut după cum ne poruncește Sfânta Pravilă să jăluiască anul acel dă’ntăi dă plin ca pe o soție a lui“. „Anul jalei“ este considerat ca o formă de respect față de sufletul răposatului, an în care riturile funerare se urmează cu strictețe de către soțul supraviețuitor ca una din în datoririle capitale; socrul observă că recăsătorirea l-a făcut pe Ion Bengescu să-și uite îndatoririle, deși păstrase întreaga zestre, deși insista se ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
reglementează statutul persoanei văduve în raport cu patrimoniul defunctului. Averea ocupă locul central și decide îndepărtarea sau păstrarea supraviețuitorului în sânul familiei. Un alt element esențial îl constituie copiii în numele cărora averea va fi divizată, rezervată sau pretinsă. Văduva pleacă din casa răposatului soț cu zestrea și darurile dinaintea nunții, plus o treime din „bucatele bărbatului“, adică „cât ar avea un copil al ei“, cu condiția de a fi avut copii, dar care au murit între timp și de a păstra doliu toată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al supărării vistierului ar fi vrajba apărută în căsnicia fiicei sale pe care încearcă s-o pună în cârca surorii lui. Cercetarea la fața locului dovedește că nu Georgică este tatăl copiilor. Luați pe ani se vede că, după urma răposatului soț, Tudorei „i a rămas cinci copii, adică o fată măritată din anul când au murit tată-său, un fecior ca de ani 20, o fată are de vârstă ...1, un fecior are de 12 ani, un fecior are de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]