2,842 matches
-
cu vânzarea lor, preț nu luam, soarta mea este pecetluită. Prea multă ură era în Damad Ali Pașa, ca să nu-i citesc șiretenia. Pe mine mă are, vroia ca să-i aibă de la mine și pe ei. Dacă o să mă pot răscumpăra de la turci cu aur... Cum este vrerea Celui de Sus. De vândut n-am pe nimeni de vândut! — Măria ta, acum cred că poți să dormi. — Crezi? Până acum fu vorba doar de mine, dar la ai mei te ai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
apuce de sfadă? Fiul lui Zeus și-al Letei, Apolon. În ciuda-i pe craiul Molimă grea răspîndise și oastea-i pornise să piară, Pentru ce Atrid cutezase pe ... Hrises să-nfrunte, Cînd cuviosul veni la corăbii, în tabăr-ahee, Ca să-și răscumpere fata cu-o mare mulțime de daruri, Cîrja de aur ținînd cu podoaba de sfinte cordele, De-nchinat lui Apolon, de-ahei se ruga deopotrivă, Dar mai cu seamă de-Atrizi, cele două mai mari căpetenii: "Voi căpetenii Atrizi, ahei cu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mă înțeleagă, el care a trecut pe unde treceam eu și cunoștea neliniștea celui amenințat cu eșecul. Eșecul ar fi însemnat, în cazul meu, întoarcerea la țară, pe capul familiei, care trudise pentru mine patru ani... Cum aveam să-i răscumpăr acei ani și ce să fac acolo în mijlocul unei lumi care ar fi rînjit: "Uite-l pe-ăsta, cheltui alde tat-său cu el degeaba atâția bani, ca să se întoarcă tot la sapă". Am revenit în odăița mea și i-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ascund prin vechiul labirint. Poate e un joc și doar mă amăgesc; și amintirile mă’neacă în absint. Vreau să le uit și-aș vrea să-mi strig iubirea ce încă o caut ca pe un răsărit. Cum să-mi răscumpăr astfel, împlinirea pe care-am avut-o, și-acuma-i doar un mit? Un bici pocnește-n liniștea eternă; visul se destramă, gonește în pustiu. E ca atunci când tristețile-s în bernă, se face lumină cu-n clinchet argintiu. Și
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
urmă, accidentele, crăpă turile, proeminențele, zigzagurile care devin munți și ape și văi, păstrate îndelung în memorie... așa recomandă artiștii Chinei vechi. Până vor apărea oameni și plante, arbori, păsări zburând într-o vibrație irepetabilă, celestă, acel palpit irepetabil care răscumpără chinul. Palpitul irepetabil, trecutul devenise doar pretext, o inducție primejdioasă, de care ne apăram prin vorbe și tăceri. Studenta îmi arăta desenele din cartea despre Cosimo și fotografia casei conspirative în care Sia și iubitul ei visaseră insurecția Utopiei. Desenele
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
biată cenușăreasă sau ca pe o rămășiță animalică!... De azi încolo va trebui să-i dăm locul de cinste în viața omenească, fiindcă oamenii nu mai vreau să moară, ci să trăiască și să lupte... Când mori luptând, moartea e răscumpărată, și când izbutești prin luptă, victoria e mai dulce... In locul ipocriziei trebuie să vie franchețea, chiar brutală! Numai ura va zdrobi minciuna care otrăvește lumea! Apostol Bologa, uluit, aproape spăimântat de înflăcărarea locotenentului, îngînă: ― Bine, Gross, credeam că ești
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
toți oamenii, convins că numai el e om adevărat... L-am văzut ieri și m-a mișcat... E aici, în spital, cu un glonte în plămâni... Să-l vezi cu ce pasiune suferă! Parcă ar fi Mântuitorul, care voiește să răscumpere păcatele omenirii întregi a doua oară... Și doctorul Meyer crede că, cel mult în zece zile, trebuie să moară, sărmanul mîntuitor! Apostol Bologa se simți deodată foarte obosit, nu mai răspunse nimic, ci, sculîndu-se, se uită împrejur, parcă n-ar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zei ațâță al desbinului foc între dînșii? Fiul Latonei și al lui Zeus, mânios pe rege, El a trimis pierzătoare boli și moarte prin gloate, Pentru că Atreidul mustrase pe preotul Chrise Când acesta veni la Achaici mândre corăbii Ca să-și răscumpere fiic-aducînd prețioasele daruri Și cu laurul nemuritorului Phoibos Apolon Incunjură toiagul de aur. Tare rugă el Și pre Achei, dar mai cu seamă pe cei doi Frați Atreizi, ce erau căpetenii ai limbilor toate. 66. DIN ODISSEIA (cca 1877) Spune
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cînd ajung la ele. 21. Așa sunteți și voi acum pentru mine. Voi îmi vedeți necazul, și vă îngroziți! 22. V-am zis eu oare: "Dați-mi ceva, cheltuiți din averile voastre pentru mine, 23. scăpați-mă din mîna vrăjmașului, răscumpărați-mă din mîna celor răi?" 24. Învățați-mă, și voi tace; făceți-mă să înțeleg în ce am păcătuit. 25. O, cît de înduplecătoare sunt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre? 26. Vreți să mă mustrați pentru tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
de seamă că mănăstirea Sfântul Sava, “săracă lipită pământului” precum erau toate mănăstirile, a sclipuit o “neînsemnată sumă de o sută de galbeni” și i-a împrumutat nepriceputului în ale afacerilor, marelui vameș Manolachi, care nu a reușit să-și răscumpere cele cinci fălci de vie ... Fiindcă tot ai amintit de Vasile Lupu voievod, “domnul cel larg în daruri”, cum l-a numit Nicolae Iorga vorbind tocmai despre mănăstirea Sfântul Atanasie de aici din Copou, mai ascultă ce a putut să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu el pentru pensia Veronicăi. Ea trebuie să-i fie asigurată. Să mă abonez la Brockhaus - Societatea Matei Basarab [... ] Immanuel Kant Să cumpăr opere de istorie și să mă fac profesor de istorie la universitate. Să mă-nsor ca să pot răscumpăra Ipoteștii - sau să-mp[rum]ut bani de la Știrbei. Avans să dea bătrânul oricât mai are. Restul să se ia de la creditul funciar. Dobânzile la credit și ratele să-ncerc a le plăti eu. Știrbei Rosetti Cabală mare. [2] Sluga * Dimitrie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lui. Doamna Ramona, deși știa că această chestiune n-are să placă soțuilui ei, totuși îi promise că o va invita la nuntă. Acum cunoscând-o, știa că doamna Angela are mustrări de conștiință și că nu dorea decât să-și răscumpere într-un fel greșeala și o anumită apropriere de Ionuț. La despărțire doamna Angela o sărută pe față, plângând. Cu ochii în lacrimi, privind în urma ei rămase și doamna Ramona, al cărui suflet sensibil și blând vibra din milă pentru
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
satură să fie manuală și artizană, pictura, complet "mentală", devine calcul sau discurs. Iar pictorul, critic de artă. Apoteoza spirituală înseamnă dispariția fizică a operei și, eventual, a artistului. Sinucidere, muțenie sau conferință. În ambele cazuri, materia salvează, iar Trupul răscumpără Cuvântul. Tentația puterii Atât de puternică era printre ei tradiția mozaică, încât, multă vreme, inventatorii Întrupării au cenzurat imaginea: până la începutul secolului al III-lea, ei s-au mărginit la un repertoriu foarte restrâns de simboluri grafice, analoge rozetelor, frunzelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
jocurile într-o societate a seriozității, este o terapie socială. Inversarea raționalității economice, alibi al utilitarului. Cum au remarcat Baudrillard și Bougnoux, arta modernă "albește" Capitalul și Calculul. Nebun nu al regelui, ci al omului de afaceri. Funcționalul dominant se răscumpără scump prin cheltuielile nemăsurate, gratuite și festive ale unei piețe a artei care n-ar mai fi prin urmare arbitrară și "nebună" decât la primul grad. Târgul de artă contemporană sau licitațiile de la Sotheby's sunt deopotrivă duminica bancherului și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și mai mult pierderile. FED a ajutat cu un împrumut AIG și a devenit acționar cu 80% (prima companie mondială de asigurări era astfel naționalizată). FED este obligată apoi să ajute Goldman Sachs și Morgan Stanley (pentru a nu fi răscumpărate de către japonezi sau englezi). Ministrul german de finanțe, Peer Steinbruck, declara sfârșitul rolului de superputere al SUA... La Londra, se lucra la un plan de salvare a City Bank. Nimeni nu vedea sau nu voia să vadă criza, în timp ce băncile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Hristos într-un om deosebit și în Dumnezeu, aparte, chiar și după negrăita și cu totul neînțeleasa unire a Cuvântului cu omul prin Întrupare. Dar ei sunt rătăciți și s-au depărtat de adevăr, tăgăduind pe Stăpânul Care i-a răscumpărat (II Pt. 2, 1)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a douăsprezecea, cap. 1, în PSB, vol. 41, p. 1173) „Iar Adevărul nu poate să iubească pe cel ce păcătuiește împotriva adevărului”. (Sf. Chiril al Alexandriei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ceartă pentru pradă. Mai exact cu două. În urma împărțelii, lui Agamemnon, căpetenia tuturor aheilor de lângă Troia, îi revenise o captivă, Criseis, fiica preotului lui Apolon, Crises, din cetatea de țărm Crise (prădată tot de Ahile). Sacerdotul Crises vine s-o răscumpere, Agamemnon refuză cu vehemență și urmează un flagel: Apolon, zeul tutelar al Crisei, dezlănțuie în tabăra ahee o molimă cumplită, care durează zece zile. În această situație, Agamemnon cedează, pentru a-l îmbuna pe zeu, și acceptă s-o restituie
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
străbate apoi întregul poem, parcă dezmințindu-i rostul. În gândul nerostit că mai bine era ca Iliada să nu fi avut loc niciodată. Ceva asemănător are loc între Ahile și Priam către sfârșitul Iliadei. Priam vine la Ahile, noaptea, să răscumpere leșul lui Hector. Bătrânul rege era acum omul supus la cele mai crâncene pătimiri din toată lumea epopeii, iar Ahile era cel care îi ucisese fii după fii și, până la urmă, pe cel mai iubit. Întâlnirea 59 lor ar fi putut
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
văzându-l pe Agamemnon: „A fost cândva cumnatul meu, cățea ce sunt!... Dar fost-a cu adevărat? Mă îndoiesc.“ Vorbește ca de un vis sau de o amintire amăgitoare. Iar, în ultimul cânt, Priam, mergând spre lăcașul lui Ahile să răscumpere leșul lui Hector, îi spune lui Hermes (care i se înfățișase sub chipul unui scutier al lui Ahile): „Așa era băiatul meu - dacă îl voi fi avut vreodată.“ Pentru ca mai apoi aceste vieți fracturate să se recompună în durata fără
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
funerare în cinstea lui Patrocles, prilej cu care „acest drag scutier al lui Ahile“ îi aduce lui Ahile platoșa lui Asteropeu, ca să i-o dăruiască lui Eumelos. Ultima oară în poem Automedon apare în seara târzie când Priam vine să răscumpere leșul lui Hector și când Ahile, „departe de tovarășii lui“, este slujit și însoțit la cină numai de Automedon și de Alchimos, cei mai apropiați de el după moartea lui Patrocles. Tot ei, în puterea nopții, deshamă caii și catârii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
asta zi de zi, timp de douăsprezece zile. Văzând asta, Zeus o cheamă pe Tetis și îi spune să ducă poruncă din parte-i lui Ahile să dea leșul lui Hector lui Priam, care va veni chiar el să-l răscumpere. Priam sosește în noaptea următoare, iar Ahile îl tratează cu mare reverență și îndurare, vorbesc îndelung, îi dă leșul, așezându-l chiar el în carul cu care venise Priam, ia din celălalt car răscumpărarea, mănâncă împreună, îl poftește pe bătrân
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ceartă pentru pradă. Mai exact cu două. În urma împărțelii, lui Agamemnon, căpetenia tuturor aheilor de lângă Troia, îi revenise o captivă, Criseis, fiica preotului lui Apolon, Crises, din cetatea de țărm Crise (prădată tot de Ahile). Sacerdotul Crises vine s-o răscumpere, Agamemnon refuză cu vehemență și urmează un flagel: Apolon, zeul tutelar al Crisei, dezlănțuie în tabăra ahee o molimă cumplită, care durează zece zile. În această situație, Agamemnon cedează, pentru a-l îmbuna pe zeu, și acceptă s-o restituie
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
străbate apoi întregul poem, parcă dezmințindu-i rostul. În gândul nerostit că mai bine era ca Iliada să nu fi avut loc niciodată. Ceva asemănător are loc între Ahile și Priam către sfârșitul Iliadei. Priam vine la Ahile, noaptea, să răscumpere leșul lui Hector. Bătrânul rege era acum omul supus la cele mai crâncene pătimiri din toată lumea epopeii, iar Ahile era cel care îi ucisese fii după fii și, până la urmă, pe cel mai iubit. Întâlnirea lor ar fi putut să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
văzându-l pe Agamemnon: „A fost cândva cumnatul meu, cățea ce sunt!... Dar fost-a cu adevărat? Mă îndoiesc.“ Vorbește ca de un vis sau de o amintire amăgitoare. Iar, în ultimul cânt, Priam, mergând spre lăcașul lui Ahile să răscumpere leșul lui Hector, îi spune lui Hermes (care i se înfățișase sub chipul unui scutier al lui Ahile): „Așa era băiatul meu - dacă îl voi fi avut vreodată.“ Pentru ca mai apoi aceste vieți fracturate să se recompună în durata fără
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
funerare în cinstea lui Patrocles, prilej cu care „acest drag scutier al lui Ahile“ îi aduce lui Ahile platoșa lui Asteropeu, ca să i-o dăruiască lui Eumelos. Ultima oară în poem Automedon apare în seara târzie când Priam vine să răscumpere leșul lui Hector și când Ahile, „departe de tovarășii lui“, este slujit și însoțit la cină numai de Automedon și de Alchimos, cei mai apropiați de el după moartea lui Patrocles. Tot ei, în puterea nopții, deshamă caii și catârii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]