1,232 matches
-
Dragoș „Puternic ca fluviile, curgând demn și imens generos ca grâul și ca ploile de mai, mi-am căutat împlinirile și le-am întâlnit într-însul, m-am vrut demn și el m-a-nvățat cum pot fi. În numele lui: răsunetul viu al țării. În cinstea lui: eu însumi - devenit rod bogat. În dragostea lui: acest prezent și viitor de aur cu care am ieșit în largul lumii!“ („Poem partidului“, Tribuna, 19 august 1971) „Bărbatul țării, lângă orice suflet Și lângă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu întreaga lor ființă programului elaborat de partid, compozitorii și muzicologii și-au consacrat energia și talentul înfăptuirii marilor deziderate ale culturii noastre contemporane. Creatorii din toate generațiile s-au alăturat pentru a da un nou avânt genurilor cu puternic răsunet social-educativ, punând accentul așa cum se sublinia ca fiind necesar în documentele de partid, pe înflorirea lucrărilor muzicale cu text, îndeosebi a operei și baletului, cântecului patriotic, cantatei, oratoriuluiă“ etc., etc. (Muzica, decembrie 1973) „Cu sentimentul demnității de a fi mesageri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a provocat o mișcare inutilă (voi atinge în curând însemnătatea ei și rezultatele sale mai îndepărtate). A fi socialist nu însemna dar mare lucru, dar ședea bine oricui; intelectualului, cu deosebire. De aceea, mult timp mișcarea n-a avut nici un răsunet. În mediul muncitoresc nu se bucura decât de un credit cu totul redus. Mijloacele de propagandă erau naive și declamatorii. La club și la întruniri, nu se vorbea decât de hoitul burghez, de prăbușirea șandramalei, de victoria muncitorimei, fără a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
modul cum acestea reacționează față de unele probleme care preocupă mintea lor. Câtă distanță astfel, de la naționalizmul lui Russo, al lui Asachi, al lui Kogălniceanu, al lui Eminescu, până la credințele politice ale unor organizațiuni naționaliste și "creștine" de azi! Ce ciudat răsunet au, azi, cuvintele pe care Eminescu le pune în gura "maestrului Ruben" din "Sermanul Dionis", cu privire la acele taine ale vieții, despre care, cu cartea lui Zoroastru deschisă înainte, straniul înțelept întreține pe discipolul său, călugărul Dan: În șir, poți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care e, prea adesea, principalul element al succesului. Ieșirea mea n-avea nici un scop disimulat, nu acoperea nici o ambiție personală, era un act de credință dar era și un act de naivitate. În scurt, cuvântul meu nu putea avea nici un răsunet.... O știam. Și totuși n-am tăcut. Că n-am tăcut, nu înseamnă nimic. De altfel în afară de cele câteva articole scrise în această chestiune, care mă denunțau opiniei publice ca pe un rătăcit sau vizionar, și de câteva atacuri la adresa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nu trebuie căutată numai În concepția greșită a poporului [român], că evreul ar fi de felul său prefăcut și șiret și deci predispus spre Înșelăciune, ci și Într-un motiv istoric, Într-o erezie a veacurilor trecute, ce mai are răsunet puternic În prezent, adică : În considerarea negoțului ca o hoție patentă” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Cu un alt prilej, același autor scria despre „prejudețele românilor contra comerciului”, ocupație „pe care o consideră ca o hoție” <endnote id="(109, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
patria lor natală. Astfel de sentimente erau și mai profunde la foștii militari, care luptaseră cu arma În mână În războiul de reîntregire a țării : „Foștii soldați [evrei] luau poziție Înaintea drapelului [românesc] și la sunetele unui imn care avea răsunet În sufletele lor” <endnote id="(451, p. 522)"/>. Parțial, concluzia mea ține de domeniul evidenței. Principalul motiv al resemnării și pasivității evreilor era legat de condițiile istorice În care a trăit acest popor În diaspora, În ultimele două milenii. Spaima
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
hotărâre l-a avut un medic român (celebrul Victor Babeș, pe atunci un tânăr de 29 de ani), care, În urma autopsierii cadavrului, a prezentat concluzii ce au exclus ideea scurgerii sângelui din corp. Evenimentele de la Tiszaeszlár au avut un puternic răsunet În Transilvania (tulburări antievreiești au avut loc la Baia Mare, Blaj, Cluj, Gheorghieni ș.a. ; <endnote id="cf. 616"/>), ca de altfel În toată Europa Centrală. Ele au lăsat urme nu numai În cultura tradițională a popoarelor creștine din zonă, ci chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în piesa lui Jean Giraudoux Ondine (tradusă de Otilia Cazimir), întruchipând “ o stranie și fantomatică fată care spală vasele”. Un succes remarcabil obține Angela Bârsan în rolul Madeleine din piesa lui Jean Cocteau Părinții teribili (1947). În urma unui turneu de răsunet făcut atunci la București actrița a fost remarcată de critica bucureșteană ( “o ingenuă dramatică deosebit de înzestrată” - scria Ioan Massoff) și i s-au făcut propuneri de transfer în capitală. Ea a rămas însă la Iași, unde se simțea bine și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
președinte de tribunal (Tribunalul Bacău), judecător cu grad de președinte de tribunal (Tribunalul Bacău), prim procuror al Parchetului Tribunalului Prahova (1938) și procuror la Curtea de Apel Cernăuți. Reputat penalist, prezent atât în completele de judecată ale unor procese de răsunet în epocă, cât și în rubricile de practică judiciară a revistelor de profil, a predat, în calitate de conferențiar universitar, începând cu anul 1948, disciplinele de Drept penal special, Criminalistică și Medicină legală, la Facultatea de Științe juridice a Universității Al. I.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
pe drumuri fără motiv... Munca în școală se desfășura cu rezultate bune și foarte bune. Se lucrează intens și pe linie culturală - excelând cercul dramatic al școlii condus de prof. Grigorina Fulger, cu spectacole de calitate la Teatrul local, cu răsunet și renume pentru școală, ba încă și cu substanțiale fonduri ce s-au realizat mai ales prin „Înșir’te mărgărite” de Victor Eftimiu. Prestigiul și renumele școlii creșteau, chiar dacă se mai întâmplau și fapte nedemne, de care am amintit. Pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Frunză, ea însăși traducătoate, mai ales din limba franceză. În coloanele prestigioasei reviste ieșene Viața românească, la conducerea căreia se afla Garabet Ibrăileanu, au apărut, sub semnătura lui Axinte Frunză, două studii care, prin conținutul lor, au produs un larg răsunet. Astfel, în Note pe marginea unei hărți, publicat în anul 1916, Axinte Frunză se situează ferm pe poziția luptei pentru făurirea statului național unitar român, pentru revenirea în cadrul fruntariilor României a teritoriilor aflate sub stăpânire străină. În cel de-al
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ale istoriei. De aceea, figura lui legendară a rămas vie în conștiința poporului român de-a lungul veacurilor. Perioada din domnia lui Ștefan cel Mare asupra căreia m-am aplecat e scurtă un an și jumătate: între "strălucita izbândă" cu răsunet european, de la Podul Înalt Vaslui și înfrângerea, "dezastrul" de la Valea Albă. Este, poate, cel mai tragic moment din istoria poporului nostru, cu atât mai tragic, cu cât trecerea de la înălțare la prăbușire a fost fulgerătoare. În acest roman istoric, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prevăd și îi urez succes pe măsura competenței pe care o demonstrează din plin! REUȘITA MANIFESTARE FESTIVALUL ARTELOR Excelenta idee de a organiza Festivalul Artelor din doi în doi ani, prin alternanță cu Festivalul Internațional George Enescu, după succesul de răsunet mondial al acestuia a prins deja contur ca eveniment cultural de succes încă de la debutul primei sale ediții, 5-12 septembrie 2004. Concertul de deschidere al manifestărilor de înalt nivel calitativ a revenit Orchestrei de Stat din Bavaria, una din cele
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
abia Joi, 3 Octombrie, adică numai cu trei zile înainte, - a fost o năvalnică izbucnire de avânt a zecilor de mii de legionari veniți din toate unghiurile țării îmbucătățite de politica dementă a lui Carol și de miopia celorlalți, cu răsunet adânc în rândurile sutelor de mii de privitori înghesuiți pe toate străzile pe unde treceau coloanele legionare. În minunate costume naționale, în cămăși verzi decolorate, ascunse prin cine știe ce unghere, călcând falnic în cadența marșurilor legionare cântate pentru întâia oară de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cu diferite secții, iar Ministrul se grăbise să-l treacă la Contencios pentru forma definitivă. Se folosea intenționat expresia „colecțiile publice din Capitală”, spre a nu atrage atenția că între acestea este și un Muzeu Național, cu activitate științifică de răsunet european (dar se știe că Tzigara a avut întotdeauna o adevărată repulsie pentru activitatea științifică). Bine înțeles că directorul acestui Muzeu național trebuia să fie Tzigara, deși într-o viață de aproape 75 de ani n-a adus nicio contribuție
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dezvoltă tema concursului, umplând lucrarea cu propriile lui versuri adaptate unui stil folcloric pe care, ca un adevărat culegător, dânsul îl cunoștea. Are prezența de spirit să dea exemplele ca fiind culese de dânsul. Acoperind întreaga tematică ideologică, lucrarea are răsunet. E premiat cu un ceas brățară marca „Pobeda” care va funcționa până la Dolhasca unde și-l sparge, sărind din tren să prindă legătura spre Fălticeni. În clasa a zecea filiala din Iași a Uniunii Scriitorilor îl strămută în capitala Moldovei
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Remarcabilă la Iași rămăsese și o altă școală, cea a artiștilor plastici. Pictori ca Adrian Podoleanu, Nicolae Popa, Constantin Radinschi, Victor Mihăilescu-Craiu, Ștefan Eugen Boușcă, Mihai Cămăruț, Dan Hatmanu, sculptorii Căileanu, Gheorghe Florea au creat opere solide, lăsând urmași cu răsunet. IAȘII ÎN 1951 II În noiembrie 1951, Labiș se mută la liceul Național din Iași (Lebeunu), repartizat în clasa a X-a B (seria A era rezervată elevilor originari din oraș). Destul de reduse ca număr, liceele ieșene nici populația școlară
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
vieții o substanță spirituală, imaterială. Intrând în domeniul Teologiei Pastorale, în anul 1915, în scopul abilitării sale la Facultatea de Teologie, Nicolae Cotlarciuc a publicat, tot la Padeborn, lucrarea Homiletische Formalstufentheorie (Trepte formale în predică) care a avut un mare răsunet în epocă, autorul considerând că vechiul sistem de predică nu mai era suficient căci îi lipsea fundamentarea psihologică. Tot în anul 1915 publică o lucrare distinctă Der Psychologische Aufban der Rede (Construcția psihologică a cuvântării), Nectarie numărându-se printre cei
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și cornierele. Puținul mărunțiș pe care îl primea îl consemna punctual mamei. A rămas pe lângă acest magazin de vechituri câțiva ani, până când i s-a întâmplat o nenorocire. Într-o zi, în spatele prăvăliei, se auzi un plesnit peste ceafă și răsunetul unei voci furioase: «Pleacă să te faci preot, că nu ești bun de nimic altceva!». Neîndoios, cu acea ocazie, Giovanni a făcut o mare greșeală. Înrăma diploma unui client. Din neatenție i-a scăpat din mână tabloul care, căzând la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a adus o înaintare imediată de mai multe zeci de kilometri, o pradă de cîteva sute de tunuri și un mare număr de prizonieri. Această victorie, care măgulea orgoliul național, ulcerat de atîtea luni de așteptare zadarnică, a avut un răsunet considerabil. Înclinația pentru teatral, înnăscută la italieni, găsea satisfacție în povestirile despre lupte, care-l arătau pe faimosul dirijor Arturo Toscanini în fruntea muzicii militare, a tuturor regimentelor, înaintînd în ritmul imnului regal și al ariilor antrenante, pe placul "bersaghierilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și guvernele devenite aliate l-au lăudat. Pentru partidul lui Averescu era vorba de un succes fără egal în politica externă, destinat să fie exploatat din plin pe terenul electoral. Pentru Italia, era nevoie să se dea cel mai mare răsunet acestei cotituri în raporturile italo-române, care desprindea în mod vizibil Bucureștiul de Paris și aducea, în sfîrșit, pe sora latină în făgașul Romei. De aceea se hotărîse ca la sfîrșitul anului, deși regele României nu-l vizitase încă pe regele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
erupția transcendenței și stoparea istoriei, abia în marginea viziunii finale a Divinității sosite pe norii aprinși, mulțimile decadente vor auzi cea din urmă trâmbiță, mai puternică decât celelalte șapte, trâmbița Judecății de Apoi: "Și va trimite pe îngerii Săi, cu răsunet de trâmbiță, și vor aduna pe cei aleși ai Lui din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor până la celelalte margini". (Matei 24.31) Ceea ce importă, în simbolistica mistică a trâmbiței, este reverberanța sunetului prin ecoul ce tranzitează tăcerea cosmică. Ca
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
importă, în simbolistica mistică a trâmbiței, este reverberanța sunetului prin ecoul ce tranzitează tăcerea cosmică. Ca instrument de suflat, trâmbița constituie poate cel mai elocvent mijloc de a pune în evidență suflarea ce mișcă, transformă în rezonanțe, în sunet și răsunet. Iar suflarea este unul dintre semnele vitale ale pulsației vieții. Spunem adesea că că ființă trăiește cât timp are suflare în ea. Suflarea îngerilor, transformată prin intermediul trâmbiței în extensii sonore, reprezintă, poate, același fel de suflare prin care Divinitatea l-
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
deschis cu priveliștea imensă a Carpaților. În perspectiva lor, poetul desfășură câmpurile și orașul Târgoviște, tratează într-un colț un detaliu cinegetic și zugrăvește întreagă geografia, înviorată de impulsia erotică, cerul cu stelele, apele adamantine, păstorii jucând în jurul focurilor, la răsunetul fluierelor câmpenești, caii nechezând, boii călcând apăsat înaintea plugurilor, taurii, mieii: Plăcute zbierări de turme Aerul îl umple tot; Tauri grei p-ale lor urme Apăsate mugiri scot. În poezia conceptuală, Văcărescu are vibrație, dignitate. Stihurile făcute sub stemă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]