1,802 matches
-
întindă o mână de ajutor, salvându-i atât mândria trecutului cât și orgoliul încăpățânării de a mai avea un viitor. IV. Familia Barbu ... Îi are ca principali autori pe tata, notar comunal, și mama, casnică, ambii proveniți din sate de răzeși tutoveni: tatăl, din Obârșeni, mai sărac și orfan de tată; mama, din Stâncășeni, fiică a lui Costachi și Frăsina Ouatu, familie de gospodari fruntași, ambele sate aparținând de vechiul județ Tutova în prezent de județul Vaslui. Casa părintească Tata era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu o mamă văduvă și singură, a optat pentru "lăsarea la vatră". Deși i-a făcut cinste, opțiunea nu trebuie să surprindă ... chemarea sângelui și a pământului erau cele două deziderate majore ale unui țăran, mai ales ale unui țăran răzeș. Culmea a fost însă că, în drum spre descazarmare, citește într-un ziar (din mâna unui coleg ce alesese rămânerea în armată) că la Curtea de Argeș se organizează pe țară o "Școală de notari comunali", cu internat și școlarizare gratuită pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ea satisfăcându-i și nostalgia vieții tihnite de la țară alături de mamă, și o carieră onorantă în lumea elitelor satului. Doi ani de muncă asiduă, cu doar vacanța de vară petrecută acasă, au hotărât o soartă nevisată pentru un fiu de răzeș sadea. Rezultatele excelente cu care a absolvit "Școala de notari" l-au recomandat chiar pentru o localitate urbană. A preferat însă Puieștii, ca fiind mai apropiat de locurile natale. Târgul Puiești (denumirea localității vine de la Dealul lui Pui din apropiere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dar mai apoi, temperamentală și cu personalitate fiind, a adoptat noua formulă de adresare de "Barbule" și i-a mai turnat cinci copii, umplând casa și ograda de larma și veselia cuviincioasă a familiei Barbu. După căsătorie, tata a redevenit răzeș veritabil și notar respectabil. Muncitor și conștiincios până la absurd, pentru a nu dezavantaja nici una din cele două atribuții, avea angajat permanent un argat pentru treburile câmpului și gospodăriei, el ocupându-se aproape exclusiv cu activitatea notarială. Nu cred ca el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
al independenței și verticalității sale, într-un cuvânt al demnității sale de membru al ceea ce cu onoare se chema "talpa țării", simbol călcat în picioare de caracatița comunistă. Mama mea merită cu prisosință imaginea de tipică reprezentantă a femeii de răzeș din al douăzecilea secol al erei noastre. În plus ... și în pofida unei oarecare predispoziții spre îngrășare ... amplificată și de multiplele stări de graviditate ... mama a fost o femeie frumoasă ... și mai avea și calitatea de a se face plăcută liantul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
satul Stâncășeni, situat exact la contactul celor două vetre răzășească și boierească căci a militat spre a fi deopotrivă și în deplină egalitate for de iluminare în înfrățire a copiilor din cele două categorii sociale și etnice, distincte până atunci: răzeși și clăcași (români+țigani). Prezența lui în sat a fost benefică pentru toți, el fiind sprijinul de zi cu zi al părinților noștri, căzuți bolnavi de bătrânețe accentuată de lipsa pământului (trecut la stat) noi ceilalți copii, stabiliți în alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mama al cărei sprijin în munca câmpului eram doar eu ... ca cel mai mare dintre băieți ... nici nu se punea problema de a aspira la mai mult. Mă perfecționasem în toate treburile câmpenești și gospodărești, încât puteam deveni un țăran răzeș fruntaș. N-a fost să fie. Venind într-o permisie de o lună de zile, era vara anului 1937, tatăl meu se întâlnește cu învățătorul din sat, Ioan Ibănescu ... acel om cu o rară conștiință profesională și animator al promovării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fete și trei băieți. La 15 august 1969 cel mai mic dintre băieți, Vasile, moare într-un accident de muncă la vârsta de 19 ani. Moartea lui aduce mare necaz familiei și boală de inimă părinților. Părinții mei erau țărani răzeși, din familii de oameni gospodari dar fără mari posibilități materiale pentru a învăța carte. Am copilărit la Tansa, casa părintească fiind așezată într-un loc frumos, la șosea, la marginea satului către gara Dagâța. Am învățat la școala din sat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu? - Tu? Un ghilimoț Dar român, cum suntem toți! Despre tănsăni și satul lor Din hrisoavele de pe vremea lui Ștefan cel Mare se vorbește de un boier (sau poate mare răzeș) cu numele de Simion Tansa, care a stăpânit întreaga vatră a vechiului sat Brudurești, de la care apoi și-a luat și numele, de Tansa. Dreptul de stăpânire asupra satului Brudurești este întărit de Ștefan cel Mare feciorilor lui Simion Tansa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Pe locurile bisericii vechi încă se pot vedea stejarii din vechiul codru. În decursul timpului actualei configurații a locurilor cu o diversitate mare de formă de relief, nu i s¬au alipit sau rupt alte teritorii. Puținele pământuri sărace ale răzeșilor lui Ștefan cel Mare, abrupte de ape, depărtarea mare de drumurile umblate și de târgurile vecine, n-au trezit interesul vânătorilor de câștiguri nemuncite. Așa se explică, poate faptul că în perioada marilor proprietari de pământuri, satele Tansa și Suhuleț
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fete și trei băieți. La 15 august 1969 cel mai mic dintre băieți, Vasile, moare într-un accident de muncă la vârsta de 19 ani. Moartea lui aduce mare necaz familiei și boală de inimă părinților. Părinții mei erau țărani răzeși, din familii de oameni gospodari dar fără mari posibilități materiale pentru a învăța carte. Am copilărit la Tansa, casa părintească fiind așezată într-un loc frumos, la șosea, la marginea satului către gara Dagâța. Am învățat la școala din sat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu? - Tu? Un ghilimoț Dar român, cum suntem toți! Despre tănsăni și satul lor Din hrisoavele de pe vremea lui Ștefan cel Mare se vorbește de un boier (sau poate mare răzeș) cu numele de Simion Tansa, care a stăpânit întreaga vatră a vechiului sat Brudurești, de la care apoi și-a luat și numele, de Tansa. Dreptul de stăpânire asupra satului Brudurești este întărit de Ștefan cel Mare feciorilor lui Simion Tansa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Pe locurile bisericii vechi încă se pot vedea stejarii din vechiul codru. În decursul timpului actualei configurații a locurilor cu o diversitate mare de formă de relief, nu i s¬au alipit sau rupt alte teritorii. Puținele pământuri sărace ale răzeșilor lui Ștefan cel Mare, abrupte de ape, depărtarea mare de drumurile umblate și de târgurile vecine, n-au trezit interesul vânătorilor de câștiguri nemuncite. Așa se explică, poate faptul că în perioada marilor proprietari de pământuri, satele Tansa și Suhuleț
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. BEJAN, VICTOR (1908-1993) INGINER CHIMIST S-a născut în satul Balașinești, județul Hotin, tatăl fiind preot și mama învățătoare. Familia sa este originară din comuna Cotigenii Mari, localitate de mazili și răzeși situată în sudul județului Soroca, la o depărtare de 36 km de capitala județului și 17 km de Nistru. Victor Bejan este primul născut din cei 7 copii ai preotului și la vârsta de 7 ani urmează școala primară în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
bibliograf. Considerată în ansamblu, opera lui contribuie la cunoașterea mai îndeaproape a sufletului poporului român din Basarabia. El și-a consacrat întreaga activitate și, în fond, întreaga viață scopului de a argumenta documentar românitatea Basarabiei. Urmaș al unei familii de răzeși și preoți, Paul Mihail s-a născut la 29 iunie 1905, în comuna Cornova din județul Orhei. Rămas orfan la vârsta de 3 ani, a crescut și a urmat școala la Mănăstirea Hârjauca, iar în 1918 a intrat elev la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra în adâncul sufletului său cele mai deosebite considerații pentru truditorii de pe ogoare. Întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
condamnabilă eroare de optică". Continuând argumentarea, Papadopol enumera reviste "demne" care "au pornit mai bucuros din sufletul - uneori - mai sănătos al provinciei": la Bârlad - Gheorghe Lazăr, Paloda literară, Făt-Frumos, Ion Creangă, Miron Costin, Florile dalbe, Graiul Nostru, Țara de Jos, Răzeșul, Scrisul nostru; la Galați - Dunărea de Jos, Dunărea, Miorița; în Cluj - Gândirea, Societatea de Mâine, Darul vremii; apoi revistele din Botoșani, Cernăuți, Chișinău, Bacău, Focșani, Buzău, Râmnicu-Sărat, Arad, Timișoara, Brașov etc. - "o întreagă floră de care va trebui să se
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și întuneca, m-am dus să văd numai cu duhul...” (M. Sadoveanu) · Date biografice: Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880 la Pașcani; tatăl său a fost avocatul Alexandru Sadoveanu, iar mama sa, Profira Ursachi, era fiica de răzeși din Verșeni. Urmează cursurile școlii primare în Pașcani, gimnaziul la Fălticeni, iar liceul la Iași; după aceea studiază dreptul la București. Debutează în revistă “Dracu” din București cu schița Domnișoara M. din Fălticeni (1897), sub semnătură Mihai din Pașcani, consfințind
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
tot e ceva. Personal am identificat o posibilă atitudine: fuga, evadarea prin lectură. Mi-a recomandat o colegă cartea, apărută postum, a unui vizionar-luptător, Grigore t. Popa, al cărui nume Îl poartă astăzi Universitatea de Medicină din Iași. Fiu de răzeși, lipsit de resurse materiale, dotat și motivat, Gr.t. Popa a avut un parcurs excepțional: bursier Rockefeller, președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, Research Fellow la Cambridge, cofondator al revistei Însemnări ieșene, decan al Facultății de Medicină
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cărora îi îndeplinim ultima dorință. Doïna Lemny Iași, decembrie 1989 Voiam să fiu pictor... Însemnări Locul nașterii mele este la Huși în 1899 la 8 aprilie nu am avut frați, nici surori. Tata se trage dintr-o familie de foști răzeși, mai pe urmă podgoreni, am trăit copilăria în lumea acestor buni și harnici cultivatori. Bunicul meu, Vasile Bălțatu, a venit cu părinții lui din altă parte a țării, nu știu de unde, tata a vorbit cândva de această venire, însă eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
o fată mătușa Irina, care m-a botezat pe mine femeie înaltă, frumoasă și foarte energică. Bunicul Vasile a fost și un bun meșter de instrumente pentru gospodăria podgoriilor: ciubere, butoaie, dejuri, teascuri și altele. În timpul iernii, acest fecior de răzeși a înzestrat lucrând multe vii și cu acele frumoase "cioveie" ieșite din mâinile lui harnice. Eu le-am cunoscut la noi și mi-am petrecut copilăria cu ele. Ca și tata, bunicul a murit pe la 75 de ani. Pe bunicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
asumă oportunitatea protejată de sinceritate la acea vreme. Din orizontul de entuziasm și dorința de afirmare În stil personal, am descins În ziua de 14 septembrie '68, Împreună cu soția, În localitatea Deleni,ceva mai Încolo de Hârlău. Frumos sat de răzeși, cu aspect economic atrăgător, cu oameni ospitalieri și cuminți, de mai mare dragul să te afli În compania lor. Delenenii se recomandă ca fiind buni gospodari și ingenioși Împletitori ai cântecului cu muncile agricole, ageri dansatori și duioși Îndrăgostiți de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pregătim cărți pentru debut editorial. Pentru prietenia noastră Îți dedicam, eu și Alină, colegilor și profesorilor tăi câteva poeme”. Copil crescut Într-o familie cu respect pentru normele moralei creștine, pentru adevăr - tatăl, fost deținut politic, dintr-o spița de răzeși din Burdusacii Tutovei, cu mulți cărturari - acest adolescent gândea liber și frumos. Din Îndrăznelile vârstei făcea parte și călirea trupului prin arte marțiale. Arte marțiale repudiate de regimul comunist. Acestea trebuiau practicate numai de trupele speciale ale Securității. La un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de joasă speță, antieducative”cu lucrările „științifice meritorii”, care îi asigură locul în panteonul hușean și național. CUVÂNTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI HUȘI Ing. Ioan Ciupilan Stimat auditoriu, Stimați oaspeți, Bine ați venit în municipiul Huși, pe care Virgil Caraivan, redactorul revistei „Răzeșul”, îl considera orășelul școlilor și bisericilor, iar ilustrul ziarist Pamfil Șeicaru îl vedea ca fiind cel mai elocvent argument pentru a sublinia toleranța religioasă la români. Ne bucurăm de prezența domniilor voastre, cunoscute personalități din mediul universitar ieșean și a cadrelor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu tătarii, când calul său epuizat de efort n-a mai rezistat. Și a poruncit atunci Domnul Ștefan ca așezarea de aici să se numească “Vadu lui Vodă“. Așa s-a născut acea mândră așezare, cu oamenii demni de urmașii răzeșilor. Familia mea pe nume Munteanu, avea una din cele mai mari gospodării, mult pământ și vite. Eram cinci frați și simțeam în permanență grija și iubirea părintească. În iunie 1940, într o după amiază au venit rușii cu bărcile și
ACOLO UNDE A POPOSIT DOMNUL “A TOATĂ MOLDOVA”. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elisabeta Năstac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1696]