5,324 matches
-
Iusupov, Moartea lui Rasputin, București, 1991 (în colaborare cu T. Ionescu). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Debuturi în poezie, CNT, 1971, 46; Andriescu, Disocieri, 146; Daniel Dimitriu, Modalități ale confesiunii, CL, 1976, 8; Dan Laurențiu, Acuratețea limbajului, LCF, 1976, 35; Poantă, Radiografii, I, 297-299; Livescu, Scene, 117-118; Ioan Holban, Viața la țară, CRC, 1985, 16; Dana Dumitriu, Toamna, la Plavalari, RL, 1985, 21; Constantin Pricop, Eseu și roman, CL, 1985, 6; Ioan Holban, Pragul realității, CRC, 1987, 3; Nicolae Manolescu, Schițe lirice
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
Poesis”, „Semnal” (Toronto), „Ultima oră” (Tel Aviv) ș.a. Semnează și Boris Marian Mehr. I se acordă Premiul Cenaclului „Nichita Stănescu” în 1985. Poezia lui M. cultivă un umor discret, reținut, asociat acidității asumate, într-un stil direct, ca într-o radiografie a trăirilor. Figura centrală din plachetele sale este profesorul, mască auctorială ce dezvoltă aserțiuni filosofice. Poemele au o structură dialogică: se deschid cu maximele expuse de profesor, urmează interpretarea în registru parodic și se încheie cu adevărurile expuse ex cathedra
MARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288025_a_289354]
-
Odată cu Caii sălbatici, prozatorul își ajustează strategia, abandonează vidul anecdotic și (în parte) aspirația spre perfecțiune stilistică în beneficiul unui existențialism susținut de un relief narativ mai viguros. Cartea este un bildungsroman, care încearcă să ofere, cum s-a remarcat, „radiografia unei generații”, fiind prezente numeroase elemente autobiografice, amendate și topite în ficțiune. Firul narativ urmărește traseele biografice ale câtorva tineri, studenți la Cluj în anii ’60, considerate retrospectiv de unul dintre protagoniști, care e și narator-raisonneur. Sunt investigate idealurile și
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
Dumitru Micu, „Incunabule”, RL, 1969, 14; Veronica Porumbacu, „Incunabule”, VR, 1969, 6; Caraion, Duelul, 85; Daniel Dimitriu, „Ceremonia faianțelor”, CL, 1972, 17; Barbu, O ist., 223-225; Al. Andriescu, „Ora magnoliilor”, CRC , 1976, 43; Caraion, Pălărierul, 168; Alexiu, Ideografii, 152-154; Poantă, Radiografii, I, 205-207; Mihai Ungheanu, „Eseu despre generația războiului”, LCF, 1979, 5; Ion Cristoiu, De la un titlu la o carte, VST, 1979, 13; Virgil Mazilescu, Spațiul vesperal, RL, 1980, 14; Lit. rom. cont., I, 348; George, Sfârșitul, III, 215-221; Cioculescu, Itinerar
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
o lucrare de confluență: mai exact, de joncțiune între cele două traiectorii ale lui M. Pe de o parte, e vorba de un studiu despre condiția literaturii române și despre problemele sincronizării ei europene, iar pe de alta, se încearcă radiografia unei conștiințe critice și a unui mod de a proiecta literatura română. G. Călinescu prilejuiește un studiu de caz: monumentala și controversata sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent pune în practică o soluție capabilă să înzestreze, în
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
Branko Țvetkoski, Adiere de molitvă, București, 1995. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, „Neîmblânzită ca o stea lactee”, LCF, 1975, 27; Piru, Poezia, II, 521; Barbu, O ist., 445; Ulici, Prima verba, I, 22; Regman, Colocvial, 35-38; Iorgulescu, Scriitori, 73-78; Poantă, Radiografii, I, 307-308; Dorcescu, Embleme, 139-143; Ștefănescu, Jurnal, 149; Tartler, Melopoetica, 29-33; Poantă, Scriitori, 115-117; Ulici, Lit. rom., I, 204-205; Gheorghe Grigurcu, Paradis, Purgatoriu, Infern, RL, 1998, 25; Dicț. scriit. rom., II, 581-582; Popa, Ist. lit., II, 567-568; Daniel Corbu, „Poemul
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
Mancaș, Teatrul, 62-63; Virgil Cuțitaru, „Călătoriile” lui Mircea Radu Iacoban, CL, 1980, 2; Ioan Holban, Viața și petrecerea moldovenilor, CRC, 1980, 47; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 76-90; Vlad Sorianu, Epică și reconstituire, ATN, 1981, 2; Ilieș Câmpeanu, Radiografia unei epoci, CNT, 1981, 24; Brădățeanu, Istoria, III, 240-243; Diaconescu, Dramaturgi, 202-207; Faifer, Dramaturgia, 65-70; Ghițulescu, O panoramă, 250-256; Cosma, Romanul, I, 212-213; Mircea Radu Iacoban, DRI, 5-13; Dicț. scriit. rom., II, 549-550; Ghițulescu, Istoria, 366-370; Micu, Ist. lit., 671-672
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
1984 (în colaborare); 42 de poeți greci contemporani, Cluj-Napoca, 1984 (în colaborare cu D. Kanellopoulos); Joseph-Maria Bochenski, Manual de înțelepciuni pentru oameni de rând, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Poantă, Modalități, 188-190; Piru, Poezia, II, 442-446; Felea, Aspecte, I, 92-95; Poantă, Radiografii, I, 250-252, II, 153-156; Iorgulescu, Scriitori, 71-73; Zaciu, Lancea, 84-88; Sângeorzan, Conversații, 106-108; Cândroveanu, Printre poeți, 135-141; Steinhardt, Critică, 106-108; Tașcu, Poezia, 141-147; Braga, Sensul, 151-155; Grigurcu, Existența, 372-376; Simion, Scriitori, IV, 384-393; Regman, Nu numai, 271-274; Emil Manu, Eonul
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
Paris (1963-1968). În perioada așa-numitului dezgheț politic românesc, inițiază două periodice: „Limite” (1969-1986) și „Ethos” (1973-1986), concepute ca punți ale solidarității intelectuale dintre exilul intern și cel extern. Aici sunt inserate texte semnificative din seria „Antologia rușinii”, făcând o radiografie lucidă a colaboraționalismului intelectual din țară și din exil. În aprilie 1983 Nicolae Ceaușescu dispune expedierea în Vest a unui agent secret, având ca misiune asasinarea lui I. Agentul se predă poliției la Frankfurt și evenimentul ajunge în primele pagini
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Cluj-Napoca, 1988; Turmele albe, zăpezile, Cluj-Napoca, 1993; Bazar sentimental, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Ion Oarcăsu, Prezențe lirice, București, 1968, 174-179; Nicolae Manolescu, Negoiță Irimie, RL, 1972, 26; Piru, Poezia, II, 211-213; Miron Scorobete, Purtătorul blazonului poeziei, CNT, 1985, 11; Poantă, Radiografii, II, 108-109; Tașcu, Poezia, 148-152; Mohy Alex., Tudor Dumitru Savu, Fănuș Neagu, M. Țoca, N. Irimie - 60, TR, 1993, 39; Miron Scorobete, Generația noastră, TR, 1995, 15; Dicț. scriit. rom., II, 635-637; Poantă, Dicț. poeți, 106-108. M.Pp.
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
contestată în ce privește modelul teoretic avansat și teza generală a unității stilistice a operelor românești din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, se impune prin bogăția informației și verva demonstrației, incitând la dezbatere. Lucrarea Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) se înscrie pe linia tentativelor postdecembriste de a restitui adevărul cu privire la controversatele raporturi dintre scriitorii români postbelici și puterea comunistă. După ce trece în revistă evenimentele politice, sociale sau culturale care au însoțit impunerea
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
de discursivitate: sub titlul revoluționar al cărții, care militează pentru o scriere eliberată de constrângeri formale, se ascunde mai degrabă o poezie tradițională. SCRIERI: Barocul literar românesc, București, 1982; Scrie cum vrei, Cluj- Napoca, 1984; Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică, Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
Romul Munteanu, Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, III, București, 1985, 85-86; Manolescu, Istoria, I, 136-137; Tudor Dumitru Savu, Obsedanta exactitate, TR, 1996, 11; Dan Mănucă, Insectarul realismului socialist, CL, 1996, 3; Andrei Grigor, O radiografie alfabetică?, CC, 1996, 8; Radu Ciobanu, Arhipelagul bolnav, „Cuvântul liber”, 1996, 1619; Doina Cetea, „Romanul «obsedantului deceniu»”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1593; Poantă, Dicț. poeți, 108-109; Doru Burlacu, „Relația epică”, VTRA, 2000, 10-11. A.C.
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
lui Ion Marin Iovescu, ARG, 1969, 6; Rusu, Utopica, 191-196; Mincu, Critice, II, 237-247; Valeriu Cristea, „Soare cu dinți”, RL, 1974, 44; Titel, Pasiunea, 29-34; S.I. Nicolaescu, „Marea vâlvătaie”, ARG, 1977, 2; Mihai Ungheanu, „Marea vâlvătaie”, LCF, 1977, 19; Poantă, Radiografii, I, 28-30; Firan, Profiluri, 421-423; Dicț. lit. rom., II, 634-635. N.Br.
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
seamă activitatea sa de traducător și de prezentator al realităților literare din unele țări slave. Traducerile și informațiile privind literatura rusă au, pe anumite segmente, un caracter sistematic. În studiile Dinamopoezia, Lirica teroarei și în alte articole, I. face o radiografie a fenomenului postrevoluționar din Rusia, iar Sufletul rus și marea, Toamna în poezia rusă sunt largi expuneri tematice, susținute de numeroase exemple. La acestea se adaugă zecile de transpuneri din scriitorii ruși, între care F.M. Dostoievski, A.P. Cehov, Al. Kuprin
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
de misiunea ce i se încredințase 46. Informații edificatoare la cele susținute de noi găsim în corespondența lui Tillos. Revenind la raportul consulului general al Franței, din 27 aprilie 1865, trebuie spus că, deși autorul lui dorește să facă o radiografie obiectivă a reformelor întreprinse după lovitura de stat, el nu găsește nimic ce ar putea fi apreciat. Nici reorganizarea administrației, nici reforma justiției și nici problema agrară n-au fost soluționate satisfăcător, „situația este mai deplorabilă ca niciodată“, iar domnitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Această dimensiune terifiantă a • Vezi Mihai Dorin, Dilemele istoriografiei, în vol. Știință și umanism, Iași, 1985. • Idem, Civilizația românilor în viziunea lui Eminescu, București, Ed. Fundației Culturale Române, 1998, p. 7-22. Vezi excelentele eseuri ale lui Martinez Estrada din vol. Radiografia pampei, București, Ed. Minerva, 1976, passim. mentalității mulțimilor este confirmată și de cercetătorii psihologiei acestora. Într-o versiune recentă, aparținând lui Etienne de la Boétie, observațiile mai vechi ale lui Dostoievski ori Gustave le Bon22 sunt confirmate. Citatul ce urmează este
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de un student la medicină, asistentă sau medic. Tehnicile de vindecare cu mîinile sînt deja folosite În medicina convențională. Unele spitale oferă În mod obișnuit pacienților ocazia de a-și echilibra cîmpurile energetice Înainte și după o intervenție chirurgicală, chimioterapie, radiografii și alte operațiuni invazive. Acest lucru diminuează din șocul produs asupra organismului, mărește viteza de vindecare și ameliorează multe dintre efectele secundare, de la durere, greață, pînă la căderea părului. În medicina viitorului, după cum prevăd, prima intervenție va fi lucrul cu
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
umflătura a Început să coboare la loc și că durerea a dispărut. Între timp, partenerul ei vorbise la telefon și găsise o clinică apropiată. S-au dus acolo și doctorița a identificat imediat un cheag de sînge, diagnostic confirmat de radiografie. Medicul s-a arătat foarte interesat să afle de la Tanya cum a funcționat ședința de bioenergie și vindecarea de la distanță care, aparent duseseră la micșorarea cheagului și la stoparea durerii. CÎnd Tanya nu s-a arătat deloc Încîntată de medicamentația
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
era foarte Întăritor deoarece, după fiecare sesiune, tatăl meu Îmi spunea că durerea s-a diminuat. După trei săptămîni el nu mai simțea nici o durere În zona inferioară a spatelui său. El și-a convins doctorul să facă Încă o radiografie a zonei respective. Vertebra L-5 era cum normală. Pur și simplu crescuse la loc În totalitate. Acest lucru nu trebuia să se Întîmple! Echipa medicală a fost atît de uimită Încît primul lucru pe care l-au făcut a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
L-5 era cum normală. Pur și simplu crescuse la loc În totalitate. Acest lucru nu trebuia să se Întîmple! Echipa medicală a fost atît de uimită Încît primul lucru pe care l-au făcut a fost să verifice dacă radiografia inițială nu era a altui pacient. Cu tipul de boală de care suferea tatăl meu ei se așteptau să vadă doar o deteriorare continuă, totuși proteza pentru spate atît de inconfortabilă a ajuns pentru totdeauna În cămară. Dacă aveți osteoporoză
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
cortegiul ei de mizerii grotești și mutilante, este surprinsă din perspectiva descrierii aproape topografice a capitalei sub stare de asediu și prin notații de finețe despre psihologia bucureștenilor, victime ale încartiruirilor forțate, conștienți însă de imperativul național al reîntregirii. O radiografie a opiniilor, de la neutralitate la filogermanism și la pactizarea servilă cu propaganda ocupantului, se realizează prin incursiunea în varii medii sociale. Scriitor cultivat, pe alocuri livresc, cu propensiuni pentru erudiția istorică (heraldica și genealogia, exploatate într-o etalare cvasiștiințifică, dar
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
aproape firesc semn al unei civilizații îndreptându-se inconștientă spre neantul disoluției valorilor sale, cu cea a lui Robinson, supraviețuitorul, nimerit însă nu în paradisul insular, ci în infernul orașelor. Expresia poetică se desface în imagini nude, directe, care transmit „radiografiile” unei lumi despuiate de iluzii, într-o călătorie închipuită până dincolo de marginile nopții. Redactat între aceste două cicluri, poemul L’Exode. Super Flumina Babylonis va fi recompus după manuscrise de un alt prieten al poetului, Claude Sernet (Mihail Cosma), și
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Ulici, Prima verba, II, 181-183; Ungureanu, Imediata, I, 166-168, II, 187-210; N. Steinhardt, Anghel Dumbrăveanu, O, 1982, 44; Nichita Stănescu, Un hidalgozaur, FLC, 1982, 48; Mircea Ivănescu, Tratat despre melancolie, T, 1983, 2; Ciocârlie, Eseuri, 81-86; Gheorghiu, Reflexe, 52-55; Poantă, Radiografii, II, 105-107; Adam J. Sorkin, O poetică fluidă și rafinată, „Concerning Poetry”, 1984, 17; Ștefan Aug. Doinaș, Monotonia și surprizele poetului, RL, 1986, 50; Marcel Pop-Corniș, Anghel Dumbrăveanu, „Mid-American Review”, 1987, 2; Cornel Ungureanu, O poveste de dragoste, O, 1988
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
Traiectorii, 132-142; Barbu, O ist., 52-56; Piru, Poezia, I, 257-163; Laurențiu, Eseuri, 94-99; Regman, Colocvial, 6-12; Iorgulescu, Al doilea rond, 242-247; Raicu, Critica, 193-197; Alexiu, Ideografii, 15-20; Ștefănescu, Preludiu, 23-26; Felea, Aspecte, I, 10-15, III, 19-22; Dimisianu, Opinii, 50-55; Poantă, Radiografii, I, 121-125; Simion, Scriitori, I, 121-135; Ciopraga, Ulysse, 147-153; Grigurcu, Poeți, 329-334; Munteanu, Jurnal, II, 161-169; Raicu, Contemporani, 79-86; Cristea, Faptul, 66-69; Tomuș, Mișcarea, 86-89; Moraru, Semnele, 24-32; Pop, Lecturi, 51-56; Marcea, Concordanțe, 267-271; Raicu, Fragmente, 206-210; Ștefănescu, Dialog, 162-169
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]