13,516 matches
-
acțiunea de raportare pune în legătură două entități lingvistice: cea responsabilă de discursul de raportare și cea care produce discursul raportat. În mod tradițional, instanța de raportare are un simplu rol de ecou, deci o poziție secundară față de enunțătorul discursului raportat; or, este ușor de observat faptul că, din punct de vedere enunțiativ, rolul principal îi revine vorbitorului-raportor, căci el produce un discurs într-o situație de enunțare precisă, care se referă la un alt discurs. Discursul de citare, lăsat în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursului raportat față de presupusul discurs originar, realitatea lingvistică fiind discursul de raportare produs de vorbitor, un discurs unic, irepetabil și dinamic. A raporta un discurs presupune existența acestuia, or numeroase situații în care avem de-a face cu un discurs raportat fac trimitere la discursuri neactualizate, de exemplu, discursurile imaginare, ipotetice etc. Propunerile de redenumire a fenomenului se fac ecoul acestor observații: discurs relatat, discurs reprezentat. Noțiunea de "discurs raportat" a fost integrată unor perspective teoretice diverse, reprezentînd un cîmp de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
numeroase situații în care avem de-a face cu un discurs raportat fac trimitere la discursuri neactualizate, de exemplu, discursurile imaginare, ipotetice etc. Propunerile de redenumire a fenomenului se fac ecoul acestor observații: discurs relatat, discurs reprezentat. Noțiunea de "discurs raportat" a fost integrată unor perspective teoretice diverse, reprezentînd un cîmp de analiză extins, mai ales în lumina studiilor pe diferite tipuri de corpusuri, interesînd deopotrivă abordările discursului literar și non-literar. Interesul analizei discursului pentru discursul raportat se manifestă atît la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reprezentat. Noțiunea de "discurs raportat" a fost integrată unor perspective teoretice diverse, reprezentînd un cîmp de analiză extins, mai ales în lumina studiilor pe diferite tipuri de corpusuri, interesînd deopotrivă abordările discursului literar și non-literar. Interesul analizei discursului pentru discursul raportat se manifestă atît la nivelul reflecției asupra fenomenului în lumina diverselor teorii care îl studiază, subordonîndu-le noțiunii intergratoare de "discurs", cît și la cel al legăturii esențiale dintre discursul raportat și genul discursiv. Ca fenomen polifonic, discursul raportat trimite la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
abordările discursului literar și non-literar. Interesul analizei discursului pentru discursul raportat se manifestă atît la nivelul reflecției asupra fenomenului în lumina diverselor teorii care îl studiază, subordonîndu-le noțiunii intergratoare de "discurs", cît și la cel al legăturii esențiale dintre discursul raportat și genul discursiv. Ca fenomen polifonic, discursul raportat trimite la caracterul eminamente eterogen al discursului. La M. Bahtin, discursul raportat reprezintă o manifestare a dialogismului, iar la E. Roulet, un caz special al acestuia, de diafonie. Pentru J. Authier- Revuz
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru discursul raportat se manifestă atît la nivelul reflecției asupra fenomenului în lumina diverselor teorii care îl studiază, subordonîndu-le noțiunii intergratoare de "discurs", cît și la cel al legăturii esențiale dintre discursul raportat și genul discursiv. Ca fenomen polifonic, discursul raportat trimite la caracterul eminamente eterogen al discursului. La M. Bahtin, discursul raportat reprezintă o manifestare a dialogismului, iar la E. Roulet, un caz special al acestuia, de diafonie. Pentru J. Authier- Revuz, discursul raportat ține, în ansamblul său, de eterogenitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lumina diverselor teorii care îl studiază, subordonîndu-le noțiunii intergratoare de "discurs", cît și la cel al legăturii esențiale dintre discursul raportat și genul discursiv. Ca fenomen polifonic, discursul raportat trimite la caracterul eminamente eterogen al discursului. La M. Bahtin, discursul raportat reprezintă o manifestare a dialogismului, iar la E. Roulet, un caz special al acestuia, de diafonie. Pentru J. Authier- Revuz, discursul raportat ține, în ansamblul său, de eterogenitatea constitutivă, iar cel raportat în stil direct, de eterogenitatea manifestă. În teoria
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
genul discursiv. Ca fenomen polifonic, discursul raportat trimite la caracterul eminamente eterogen al discursului. La M. Bahtin, discursul raportat reprezintă o manifestare a dialogismului, iar la E. Roulet, un caz special al acestuia, de diafonie. Pentru J. Authier- Revuz, discursul raportat ține, în ansamblul său, de eterogenitatea constitutivă, iar cel raportat în stil direct, de eterogenitatea manifestă. În teoria lui O. Ducrot, discursul raportat ilustrează polifonia lingvistică: discursul în stil direct este polifonic, caracterizîndu-se prin prezența a doi locutori, discursul indirect
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dialogismului, iar la E. Roulet, un caz special al acestuia, de diafonie. Pentru J. Authier- Revuz, discursul raportat ține, în ansamblul său, de eterogenitatea constitutivă, iar cel raportat în stil direct, de eterogenitatea manifestă. În teoria lui O. Ducrot, discursul raportat ilustrează polifonia lingvistică: discursul în stil direct este polifonic, caracterizîndu-se prin prezența a doi locutori, discursul indirect este monofonic. În teoria scandinavă a polifoniei, aplicabilă atît discursului literar, cît și celui non-literar, ambele tipuri de discurs raportat constituie manifestări ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
O. Ducrot, discursul raportat ilustrează polifonia lingvistică: discursul în stil direct este polifonic, caracterizîndu-se prin prezența a doi locutori, discursul indirect este monofonic. În teoria scandinavă a polifoniei, aplicabilă atît discursului literar, cît și celui non-literar, ambele tipuri de discurs raportat constituie manifestări ale polifoniei discursive, diferența situîndu-se la nivelul jocului actual/virtual: locutori actualizați în stilul direct, virtuali în stilul indirect. Discursul indirect liber este, din acest punct de vedere, o formă extrem de interesantă de manifestare a polifoniei, funcționînd ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este, din acest punct de vedere, o formă extrem de interesantă de manifestare a polifoniei, funcționînd ca exemplu de fraze fără cuvinte și verbalizînd, în textele narative, gîndurile și percepțiile atribuite punctului de vedere al unui personaj. Ca fenomen metalingvistic, discursul raportat a fost studiat din perspectiva relației discursului direct cu autonimele, teza fiind susținută de Gottlob Frege, pentru care stilul direct este echivalentul unui nume propriu, și dezvoltată ulterior de Josette Rey-Debove și de J. Authier-Revuz: discursul direct este citare, deci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursului direct cu autonimele, teza fiind susținută de Gottlob Frege, pentru care stilul direct este echivalentul unui nume propriu, și dezvoltată ulterior de Josette Rey-Debove și de J. Authier-Revuz: discursul direct este citare, deci autonim, iar discursul indirect, traducere; discursul raportat ca discurs autonim se distinge de modalitatea autonimică, văzută ca discurs reflexiv. Ca fenomen de enunțare, discursul raportat pune în termeni noi problema responsabilității enunțiative și a atribuirii discursului, a moalităților de punere la distanță a discursului citat, a corespondenței
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
propriu, și dezvoltată ulterior de Josette Rey-Debove și de J. Authier-Revuz: discursul direct este citare, deci autonim, iar discursul indirect, traducere; discursul raportat ca discurs autonim se distinge de modalitatea autonimică, văzută ca discurs reflexiv. Ca fenomen de enunțare, discursul raportat pune în termeni noi problema responsabilității enunțiative și a atribuirii discursului, a moalităților de punere la distanță a discursului citat, a corespondenței între planurile enunțării; interesează, în principal, la acest nivel, strategiile de integrare a enunțării discursului citat în spațiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
l i z a d i s c u r s u l u i, problematicii constrîngerilor de gen și celei a poziționării vorbitorului raportor față de destinatarul discursului său. Tipul de gen discursiv în care apare un fragment de discurs raportat explică în mare parte strategiile folosite de vorbitor, care acționează, în consecință, nu în totală libertate, ci răspunzînd unor constrîngeri; astfel, discursul raportat nu va fi folosit nici în același mod, nici în aceeași măsură în discursul mediatic și discursul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbitorului raportor față de destinatarul discursului său. Tipul de gen discursiv în care apare un fragment de discurs raportat explică în mare parte strategiile folosite de vorbitor, care acționează, în consecință, nu în totală libertate, ci răspunzînd unor constrîngeri; astfel, discursul raportat nu va fi folosit nici în același mod, nici în aceeași măsură în discursul mediatic și discursul literar, într-un discurs formal și unul informal, într-un discurs scris și un discurs oral. Tipurile de discurs raportat recunoscute în mod
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constrîngeri; astfel, discursul raportat nu va fi folosit nici în același mod, nici în aceeași măsură în discursul mediatic și discursul literar, într-un discurs formal și unul informal, într-un discurs scris și un discurs oral. Tipurile de discurs raportat recunoscute în mod tradițional (direct/indirect/ indirect liber) au fost astfel reevaluate, fiind înțelese ca forme independente și nu derivate una din cealaltă, între ele existînd de fapt o continuitate, ceea ce justifică și apariția formelor hibride și necesitatea includerii unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu este numai un spațiu care permite intruziunea unui discurs exterior, ci este chiar constituit prin "dezbaterea" cu alteritatea. La suprafața textuală, o serie întreagă de forme, fenomene și structuri (de la aluzie, citat, ironie, pînă la diferitele stiluri de discurs raportat) mai mult sau mai puțin marcate, permit actualizarea prezenței celuilalt în discurs. Eterogenitatea manifestă corespunde, astfel, "urmelor" alterității discursive. Introdusă de J. Authier-Revuz, în 1984, și aprofundată în lucrările ulterioare, dihotomia eterogenitate constitutivă / manifestă definește, prin urmare, jocul dintre virtualitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
astfel, "urmelor" alterității discursive. Introdusă de J. Authier-Revuz, în 1984, și aprofundată în lucrările ulterioare, dihotomia eterogenitate constitutivă / manifestă definește, prin urmare, jocul dintre virtualitatea și actualizarea alterității discursive. Ca moduri privilegiate de manifestare a eterogenității, se evidențiază fenomenul discursului raportat, cu diferitele sale stiluri (direct / indirect / indirect liber), la care se adaugă diverse modalități de citare și alte fenomene conexe: "insule textuale", "cuvinte ținute la distanță". Ca atare, discursul raportat caracterizează și definește nu doar un ansamblu limitat de fapte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
moduri privilegiate de manifestare a eterogenității, se evidențiază fenomenul discursului raportat, cu diferitele sale stiluri (direct / indirect / indirect liber), la care se adaugă diverse modalități de citare și alte fenomene conexe: "insule textuale", "cuvinte ținute la distanță". Ca atare, discursul raportat caracterizează și definește nu doar un ansamblu limitat de fapte lingvistice, ci practica discursivă în totalitatea sa. Teza eterogenității constitutive a fost exploatată din diverse puncte de vedere, regăsindu-se în analiza dialogismului textului romanesc, în polifonia enunțiativă, vizibilă nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vizibilă nu numai la nivelul textului, ci și la nivelul enunțului, în perspectiva psihanalitică a lui J. Lacan asupra subiectului, în definirea discursului însuși ca discurs de relaționare (astfel, disocierea interacțiunii discursurilor de funcționarea interdiscursivă devine imposibilă). V. dialogism, discurs raportat, ghilimele, interdiscurs, intertextualitate, polifonie. MAINGUENEAU 1991; AUTHIER-REVUZ 1995; VION 1998; ROSIER 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RB ETOS. În mod obișnuit, prin etos se înțelege caracterul comun al unui grup de indivizi care aparțin aceleiași societăți, aceasta presupunînd că acest caracter
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1975, abordează politic interdiscursul definindu-l drept orice complex cu o dominantă a formațiunilor dicursive, după care, cîțiva ani mai tîrziu, se susține procesul de materializare, respectiv de asimilare a lui de către conceptul de "dialogism", precum și de către conceptul de "discurs raportat" al unui locutor colectiv. Marie-Anne Paveau consideră aceste procese drept responsabile pentru pierderea specificului inițial al noțiunii, cel reprezentat de dimensiunile inconștientă și conflictuală, prin implicarea unui subiect care gestionează alte discursuri, și a opiniei publice sub o formă omogenă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
coduri: scolastica, poezia de curte, literatura orală, carnavalul etc. Ca atare, intertextul este reprezentat de totalitatea relațiilor pe care un text le are cu alte texte din care preia și transformă diferite elemente, integrîndu-le în propria structură. V. dialogism, discurs raportat, interdiscurs, intertextualitate, paratext. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INTERTEXTUALITATE. Termenul intertextualitate a fost propus de Julia Kristeva, în 1969, pentru a denumi aspectul interacțional și intertextual al operelor literare. Acest termen a ajuns ulterior în măsură să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realizarea diferitelor tipuri de discurs sînt variate, se poate observa că intertextualitatea este diferită de la un tip la altul, astfel încît, discursul științific, de exemplu, este diferențiat sub acest aspect de cel teologic sau de cel literar. V. dialogism, discurs raportat, eterogenitate, interdiscurs, interpretare, intertext, text. DETRIE - SBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; CUTTING 2002; WOOFFITT 2005. RN INTERVENȚIE. Prin termenul intervenție se denumește contribuția unui locutor într-un schimb, astfel încît orice conversație ia forma unei succesiuni de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interioare, ceea ce se poate face în roman prin monologul interior sau prin comentariile naratorului. De altfel, reinterpretînd modalitățile de reproducere a discursului identificate de G. Genette, într-o lucrare din 1981, Dorrit Cohn a propus, în loc de discurs repetat, denumirea monolog raportat, iar, în loc de discurs transpus, denumirea monolog narativizat (acesta avînd denumirea veche stil indirect), indicînd prin aceasta că, de fapt, în construcția epică, monologul, deși puțin relevant, nu lipsește. S-au publicat în ultimele decenii mai multe studii despre monolog, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiind orice producție verbală, dihotomia nu mai devine operatorie. De aceea, diverși autori au propus reformulări sau prelungiri ale dihotomiei lui E. Benveniste, între care o taxinomie complexă a textelor în funcție de nivelul de enunțare, în cinci mari clase: 1) textele raportate la situația de enunțare, 2) textele raportate la situația de enunț, 3) textele teoretice (care se raportează la interdiscurs), 4) textele poetice și 5) enunțurile de discurs indirect liber (care se raportează la o situație de enunțare "translatată"). Pentru D.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]