3,475 matches
-
Ungureanu, La vest, I, 173-185; Monica Spiridon, Destinul adevărurilor, LCF, 1996, 3; Roger Fol-Droi, La Torture sans fin, „Le Monde”, 1996, 16; Eric Conan, L’Enfer de Pitești, „L’Express”, 1996, 14; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 67-143; Popa, Reîntoarcerea, 200-212; Ioana Pârvulescu, Viață de boem, RL, 2000, 30; Dicț. esențial, 390-393; N. Steinhardt, Dumnezeu în care spui că nu crezi... Scrisori către Virgil Ierunca, îngr. Monica Manu, București, 2000; Daniel Cristea-Enache, Marea neînțelegere, ALA, 2001, 568; Gheorghe Grigurcu, Pro
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
a unui om conștient de rosturile lui pe pământ, pătruns de nepieritoarele adevăruri ale dreptății și păcii, - iată o vastă lucrare la săvârșirea căreia este chemată să contribuie și Biserica“32. Noua orientare a Bisericii trebuia să fie de fapt reîntoarcerea la „adevăratul apostolat“, deoarece clerul Bisericii fusese pregătit „în mentalitatea și atmosfera vremurilor de până ieri“ care constituiau o piedică în calea noilor principii misionare și pastorale: „Slujitorilor Bisericii le revine datoria de a îndepărta din sufletele oamenilor toată zgura
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lideri ai P.N.Ț., Mihail Ralea, care deținuse portofoliul muncii în anii 1938-1939 în guvernele conduse de patriarhul Miron Cristea, de Armand Călinescu, de generalul Gheorghe Argeșeanu, de Constantin Argetoianu și de Gheorghe Tătărescu, în 1944, la scurtă vreme după reîntoarcerea în gruparea din care făcuse parte până în 1938, văzându-și blocate perspectivele de a ajunge în conducere, s-a desprins din el, formând Partidul Socialist-Țărănesc. Acesta a participat, împreună cu Partidul Comunist din România, Partidul SocialDemocrat și Frontul plugarilor, la 6
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a interpreta evenimentele care aveau loc în România. Dacă Franța, Anglia și Italia erau de acord cu menținerea stărilor de lucru existente, nu același lucru îl doreau reprezentanții Austriei (Eder) și Rusiei (Offenberg), cabinetele de la Viena și Petersburg nutrind o reîntoarcere la situația anterioară anului 1859. Împărțirea Puterilor garante în două tabere a produs o suspectare reciprocă, Cuza fiind mereu acuzat că servește interesele taberei adverse. La începutul lunii noiembrie 1865, Offenberg reproșa domnitorului român „politica sa latină și rolul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a iritabilității, letargiei, balonării sau a altor semne de PMS, faceți-vă timp și relaxați-vă. Eu prefer să fiți Într-o cadă cu apă fierbinte. Scufundarea corpului În apă caldă poate fi cea mai apropriată experiență de cea a reîntoarcerii În pîntecul mamei. Vă modifică energia În așa fel Încît corpul vostru devine mai receptiv la vindecare și la exercițiile energetice care vă calmează hormonii. O dată ce ați reușit să vă relaxați puțin (muzica liniștitoare pe fundal netezește calea acestui experiment
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
și zone ale țării. Astfel sunt reproduse texte de Tudor Teodorescu-Braniște (despre Pitești), Tudor Mușatescu (Câmpulung), Gala Galaction (Turnu Măgurele), N. Carandino (Brăila), I.A. Bassarabescu (Ploiești), Cella Delavrancea (Râmnicu Vâlcea), Șerban Cioculescu (Turnu Severin). Proză publică V.Al. Munteanu (Reîntoarcerea la Platon), Alexandru Baciu (Sfârșit de vacanță), Dan Athanasiu (Ispita). Recenzii semnează Sorana Gurian (la Pânza de păianjen de Cella Serghi, Soarele negru de Ticu Archip, Cuceritorul de Elsa Triolet), Camil Baltazar (la Sorana Gurian, Întâmplări între amurg și noapte
GAZETA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287194_a_288523]
-
bate vântul (1970) și Al doilea motiv (1972), potențează virtuțile narative evidențiate în nuvele. Folosind ca pretext biografia unei familii (Manafu) sau a unui copil (Dumitru), G. întreprinde o analiză a realităților românești de după cel de-al doilea război mondial. Reîntoarcerea învinsului (1980), ca și Tren de noapte (1981) pun sub semnul întrebării capacitatea minimă a autorului de a construi. La nivel de pagină (sau chiar de pagini), există coerență, cursivitate; la nivel de întreg, totul apare însă dispersat, impresia de
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
dinspre drum, pref. Marin Bucur, București, 1965; Amintiri simple, București, 1966; Singurătatea lucrurilor, București, 1968; Partea din care bate vântul, București, 1970; Dincolo de aproape, București, 1971; Al doilea motiv, București, 1972; Hora de duminică, București, 1972; Taina pergamentului, Iași, 1974; Reîntoarcerea învinsului, București, 1980; Tren de noapte, București, 1981. Traduceri: Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei, Iași, 1999. Repere bibliografice: Adrian Anghelescu, „Geamul dinspre drum”, „Scânteia”, 1965, 6712; Toma Pavel, „Geamul dinspre drum”, LCF, 1965, 15; Nicolae Manolescu, Doi tineri debutanți
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
vede astfel transpusă În obiectivitate fără a fi, prin aceasta, sustrasă subiectivității. O astfel de operație este privilegiul exclusiv al limbii; și fără această transpunere neîncetată care, manifestă În rostire sau chiar implicită, efectuează trecerea de la subiectivitate la obiectivitate cu reîntoarcere la subiect, e imposibil să dăm socoteală de formarea conceptului și, În general, de orice gândire veritabilă. Chiar independent de comunicarea interumană, limba constituie o condiție necesară, ce guvernează gândirea individului singular la nivelul existenței sale celei mai solitare. Dar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
democrație. Pentru alții, momentul care a declanșat tranziția nu a fost decât substituirea unui eșalon cu altul, al aceluiași partid ori grupare politică. S-a glosat Între 1999 și 2004 pe marginea absenței culturii politice În România, arătându-se că reîntoarcerea la partidele politice „vechi” era un semnal prost despre lipsa unei culturi politice „noi”, care să jaloneze preferințele politice ale românilor. Oricum, tranziția politică care a Încheiat Războiul Rece fusese pregătită cu mult timp Înaintea de „gloriosul” an 1989, iar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și cosmopolitismul urban, tolerat totuși de „aristocrații” naționaliști. În a doua secvență, societatea civilă românească devine fragmentară după momentul de euforie al schimbării, când din nou o stare de spirit, și nu raționalitatea politică a cetățeanului, a fost liantul necesar. Reîntoarcerea la formele etatismului paternalist evidențiază În 1992 lipsa de valoare a proprietății, victoria statului clientelar, confuzia care exista la nivelul societății civile asupra tipului de lider politic care, mai presus de profesionalism politic, trebuia să prezinte certitudinea unor virtuți morale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dintre formele noutății culturale și politice. Căderea comunismului a adus În anii ’90, În Europa de Est, o experiență a conjugării Între cultură și politic, cu atât mai evidentă În diferențele majore Între fostele țări comuniste care aspirau la reconstrucția identității lor. Reîntoarcerea În istorie a unui continent ce părea scufundat În uitare, Mitteleuropa sau Europa Zentrale, ideea că realitățile culturale sunt structural influențate de credințe religioase ce modelează un comportament cultural și influențează un sistem politic (vezi tezele lui Huntington), revenirea la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de definițiile tari, chiar metafizice. Pe mine una mă derutează faptul că În discuțiile românești aceste definiții sunt rapid aruncate În afara contextului, nu ca niște bombe deja activate, ci mai degrabă ca niște vechituri pline de bacterii nocive. Marius Jucan: Reîntoarcerea subiectului se datorează, cred, crizei relativismului. Dar nu e vorba doar de teoreticieni ori autori ai „culturii Înalte”. Modernitatea a Însemnat - Înseamnă, mai cu seamă acum - cultură de masă. Apropo de această percepție a românului, televiziunea și mass-media oferă o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
câte am observat, există și un revers al situației. Cunosc tineri care s-au Întors dezamăgiți, dar nu de Occident, ci de incapacitatea lor de a fi români printre occidentali, ceea ce Înseamnă: cum poți fi român În această situație, de reîntoarcere, și de plecare, de neadaptare ca și de readaptare la o situație frustrantă? Cel mai adesea economică, dar nu mai puțin culturală. Sanda Cordoș: Asta e situația românului care, odată ajuns acolo, devine material imagistic pentru unele emisiuni de pe TVR
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un ocol uriaș, prin Norvegia, Anglia, Franța, Austria, în septembrie 1879 ajunge din nou în România. Peste mulți ani, episodul răpirii și evadării va fi evocat în Amintiri din trecutul depărtat (1916), care dovedește talentul autorului pentru proza memorialistică. După reîntoarcere, participă la organizarea cercurilor socialiste și la editarea primelor publicații românești de orientare socialistă: „Besarabia” (1879), „România viitoare” (1880) și, îndeosebi, revista „Contemporanul” (1881). Odată cu obținerea concesiunii restaurantului gării din Ploiești (1882), situația materială a familiei sale se îmbunătățește radical
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
ceilalți conduc la fragmentare discursivă (Întuneric). Terifiant, simbolul păsării de pradă e un avertisment ibsenian în Vulturul albastru, proza considerată emblematică pentru volum, aproape o „nuvelă teatrală”. Reactivând o traumă pe care eroina vrea s-o „uite” în trecut, cu reîntoarcerea unor prieteni de demult la „vila fără nume” aparținând soților Samarin, un vechi conflict tinde a se reface și se tranșează într-o descărcare violentă peste ani. Concentrând epicul, mișcările de tragic menuet ce leagă ori desfac lăuntric cele două
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
Leon Feraru - edite, uitate și inedite, ST, 1970, 6; Ciopraga, Lit. rom., 351-353; Micu, Început, 552, 612; Ion Pas, Scrieri, VI, București, 1973, 148-158; Scrisori - Densusianu, I, 260, II, 32-35; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 120-121; Mirodan, Dicționar, II, 268-272; Popa, Reîntoarcerea, 134-138; Dicț. scriit. rom., II, 263-264; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 128-130. S.D.
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
sub emblema Facultății de Filologie, căreia îi este prodecan. În 1987 este trimis ca lector de limba și civilizația română la Paris IV - Sorbona, din 1988 până în 1991 fiind profesor la Institutul de Limbi și Civilizații Orientale din Paris. După reîntoarcerea în țară își asumă conducerea, ca decan (1994-1995) și ca rector (1995-1997), a Școlii Superioare de Jurnalism, rămânând profesor, apoi profesor consultant, al Facultății de Limbi Străine. Prin cursurile predate, între care se evidențiază cele de istoria limbii și literaturii
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
și nici de Isidor din Sevilia, îi este atribuit lui Fulgențiu un Psalm contra vandalilor arieni (Psalmus contra Vandalos Arrianos). A fost scris probabil la Cartagina, în perioada scursă între primul și al doilea exil, sau, potrivit altor autori, după reîntoarcerea sa la Cagliari, în urma eșecului suferit în tentativa sa de a domoli încrâncenarea arienilor și de a obține revocarea exilului. Într-adevăr, din Psalm rezultă cu claritate că persecuțiile ariene continuă și că nu există nici o speranță de reconciliere. Fulgențiu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Prin natura sa, Sufletul risipit în lume tinde să se reunească cu izvorul său divin, Unul; sarcina sa este așadar aceea de a se elibera din ghearele materiei, de a reintra în sine însuși, purificându-se și pregătindu-se pentru reîntoarcere care se realizează în etape succesive, cea mai elevată dintre ele fiind filosofia, contemplarea adevărului inteligibil. De altfel, aceasta nu reprezintă unirea cu Dumnezeu care se poate realiza numai prin extaz. Mai târziu, Proclus sistematizează această concepție într-o structură
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
identică cu sine însăși și rămâne ceea ce este, deși, revărsându-se în afara sa, produce o altă entitate. Cele trei faze ale acestui proces dialectic sunt, pentru Proclus, monê, adică persistența ființei în Unu; proodos, adică purcederea care produce altceva; epistrophê, reîntoarcerea în sine. În concluzie, fiecare ființă este părtașă, pentru că propria ființare provine din alta; neîmpărțibilă, pentru este și rămâne unu; însă este și împărtășită pentru că în virtutea proodos comunică și alteia proprietatea sa. Acest principiu face posibil și guvernează universul unde
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
chiar dacă surprinde pe alocuri exaltarea unor fapte nu rareori infirmate în istorie. Ciclurile naturii, altădată proiectate în orizontul cosmic, au căpătat acum o notă de cumințenie convențională. Structurat în patru părți, Periplu (1993) reia demersul favorit al poetului - o necontenită reîntoarcere în sine sub semnul magiei orfice a corespondențelor. Conștiința scindată se proiectează însă într-o lume căreia îi lipsește exuberanța din primele poeme. SCRIERI: Dincolo de umbre, București, 1968; Discul, București, 1972; Bucuria cuvântului, Cluj-Napoca, 1974; Între pământ și cer, București
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
visul meu palid, ceresc.” Obsesia ploii, devenită laitmotiv al cărții, este vizualizată ca o revărsare fluidă care eliberează materia și dă viață corpului, binecuvântându-l; asociată în mod evident unei forțe vitalizante, ea ține de miracolul naturii și de harul reîntoarcerii la poveste. De veghe la moartea mea (1998) este un jurnal-eseu centrat pe analiza perioadei comuniste. Autorul își mărturisește adeziunea la comunism, sedus fiind de aparența generoasă a țelurilor pe care le propunea, și afirmă că și-a dat seama
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
Gheorghiu, Ora 25, București, 1991; Eliade, Împotriva, 37-39; Victor Cubleșan, „Ard malurile Nistrului”, ST, 1994, 3; Pericle Martinescu, Cei doi Virgil Gheorghiu, RL, 1995, 1; Baruțu T. Arghezi, „A 25-a oră”, ST, 1995, 1-2; Cosma, Romanul, II, 385-411; Popa, Reîntoarcerea, 187-199; Barbu Cioculescu, Tinerețile romancierului, RL, 2000, 7; Dicț. esențial, 338-339; Ungureanu, La vest, II, 10-28; Popa, Ist. lit., I, 713-722; Manolescu, Enciclopedia, 336-345. M.P.-C.
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
titlul volumului următor, Sfera gânditoare (1967), care reprezintă un moment crucial în evoluția liricii lui H. Unei sensibilități expansive ce se risipea într-o retorică entuziastă, obedientă uneori față de modelul poetic al proletcultului, i se opune acum spiritul reflexiv „al reîntoarcerii în sine”, al retragerii, „al prăbușirii în sine însuși”. Atracția lumilor subterane, a „spațiului absorbit”, motivul seminței, al germinației structurează o viziune lirică nouă; tensiunile lăuntrice ale unui imaginar bulversat sunt transferate într-un imagism extins pe spații ample, dar
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]