2,170 matches
-
față de alții prin aceste năzuințe în comunitatea internațională lucrurile se prezintă altfel sub aspectul obiectivelor, ba uneori chiar și sub aspectul formelor implementării practice a acestei politici. Astfel, în convorbirile cu regele Hussein (15 noiembrie 1982) la Paris, Mitterrand va reafirma poziții cunoscute, reformulând însă unele dintre ele într-un fel care sfidează categoric sensibilitatea israeliană. El a spus că, în răstimpul ce s-a scurs de la "recunoașterea Statului Israel de către Franța, aceasta și-a stabilit autoritatea prin războaie în teritorii
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Curții Imperiale în deplină folosință și proprietate"39. Pentru definitivarea granițelor Bucovinei se stabilea trimiterea unor comisari, de ambele părți, iar austriecilor le era impusă obligația de a nu ridica fortărețe în teritoriul cedat. Convenția austro-otomană din mai 1775 a reafirmat deteriorarea gravă a statutului juridic internațional al Principatelor Române în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, considerate, formal, atât de Poarta otomană, cât și de marile puteri europene ca fiind părți integrante ale Imperiului otoman și, ca atare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
o poziție fermă și o viziune clară, de ansamblu, fiind primul om politic român care enunță această idee a unirii tuturor provinciilor românești sub sceptrul Casei de Habsburg. Reluată mai târziu, la jumătatea secolului al XIX-lea, ideea a fost reafirmată de Ioan Maiorescu, August Treboniu Laurian, Al. G. Golescu, în condițiile în care piedicile care stăteau în calea realizării unității naționale a tuturor românilor păreau insurmontabile 71. Balș se baza pe cunoașterea unei realități a timpului, aceea că o mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Schlözer, Sulzer sau Engel. Înainte de luarea unei decizii, Înaltul Oficiu al Șambelanilor din Viena a solicitat și părerea Guberniului Galiției în privința solicitării făcute de Balș. Guvernatorul Hauer, răspunzând pe 6 noiembrie 1818 contelui Wrba, șeful oficiului, sprijinea cererea baronului bucovinean, reafirmând faptul că acesta provenea dintr-o veche familie nobilă, ce deținea unele din cele mai înalte demnități din Moldova. Totodată, Balș se distinsese în serviciul statului, apărând Bucovina atât împotriva invaziei polonezilor insurgenți, cât și împotriva epidemiei de ciumă, precum și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
acordării independenței țărilor și popoarelor coloniale, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 14 decembrie 1960, cu Rezoluția nr. 1514 (XV), s-a considerat necesar că în decretul privind aderarea la Convenție a Republicii Socialiste România să se reafirme poziția țării noastre în această problemă. CONVENȚIE 06/12/1961
DECRET nr. 959 din 3 decembrie 1966 privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia vamală relativă la carnetul A.T.A. pentru admiterea temporară a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 6 decembrie 1961. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127201_a_128530]
-
și 50, care consfințesc vechiul sistem al O.N.U. privind accesul anumitor categorii de state la tratatele multilaterale - sistem contrar principiului universalității tratatelor multilaterale generale - se consideră necesară formularea unei declarații, fără caracter de rezervă, în care să se reafirme principiul universalității convenției. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articolul 1 Se ratifica Convenția cu privire la relațiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961 Articolul 2 La depunerea instrumentului de ratificare a convenției menționate la art. 1 se
DECRET nr. 566 din 8 iulie 1968 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la relaţiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127310_a_128639]
-
sunt membre, fiind convinse că un nou acord va crea premise favorabile și un cadru adecvat pentru accelerarea dezvoltării și extinderii schimburilor comerciale dintre persoanele fizice și juridice autorizate din țările lor, au convenit următoarele: Articolul 1 Părțile contractante își reafirmă hotărârea de a extinde relațiile comerciale bilaterale în conformitate cu prevederile prezentului acord, cu obiectivele lor de dezvoltare economică și cu legile și reglementările în vigoare în țările lor. În acest scop ele vor lua măsurile corespunzătoare și vor folosi toate mijloacele
LEGE nr. 169 din 25 noiembrie 1999 pentru ratificarea Acordului comercial dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Bangladesh, semnat la Bucureşti la 15 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126134_a_127463]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Părțile, în conformitate cu legislația lor internă, stabilesc ca obiectiv principal al prezentului acord extinderea relațiilor lor economice în general și, în special, a relațiilor comerciale bilaterale. Articolul 2 Părțile reafirmă voința lor de a-si realiza schimburile comerciale în conformitate cu dispozițiile Organizației Mondiale a Comerțului (O.M.C.). Articolul 3 În conformitate cu dispozițiile Organizației Mondiale a Comerțului, în special cu cele stabilite prin Acordul general pentru tarife și comerț din 1994, în relațiile
ACORD COMERCIAL din 3 septembrie 1998 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite Mexicane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126138_a_127467]
-
Articolul 1 Părțile contractante își reafirmă hotărârea de a extinde relațiile comerciale bilaterale în conformitate cu prevederile prezentului acord, cu obiectivele lor de dezvoltare economică și cu legile și reglementările în vigoare în țările lor. În acest scop ele vor lua măsurile corespunzătoare și vor folosi toate mijloacele
ACORD COMERCIAL din 15 septembrie 1997 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Bangladesh*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126135_a_127464]
-
convenite și tipurile aeronavelor care vor fi folosite pentru aceste servicii. 2. Orice modificare ulterioară în orarele de zbor aprobate va fi, de asemenea, supusă aprobării autorităților aeronautice ale celeilalte părți contractante. Articolul 15 Securitatea aeronautică 1. Fiecare parte contractanta reafirmă că obligația sa față de cealaltă parte contractanta de a proteja securitatea aeronautică civilă împotriva actelor de intervenție ilicita constituie parte integrantă a acestui acord. Fiecare parte contractanta va acționa în mod deosebit conform prevederilor securității aeronautice cuprinse în Convenția referitoare
ACORD din 25 noiembrie 1999 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei privind serviciile aeriene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126192_a_127521]
-
convenite și tipurile aeronavelor care vor fi folosite pentru aceste servicii. 2. Orice modificare ulterioară în orarele de zbor aprobate va fi, de asemenea, supusă aprobării autorităților aeronautice ale celeilalte părți contractante. Articolul 15 Securitatea aeronautica 1. Fiecare parte contractantă reafirma ca obligația sa față de cealaltă parte contractantă de a proteja securitatea aeronautica civilă împotriva actelor de intervenție ilicită constituie parte integrantă a acestui acord. Fiecare parte contractantă va acționa în mod deosebit conform prevederilor securității aeronautice cuprinse în Convenția referitoare
ACORD din 26 octombrie 1998 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind serviciile aeriene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126197_a_127526]
-
convenite și tipurile aeronavelor care vor fi folosite pentru aceste servicii. 2. Orice modificare ulterioară în orarele de zbor aprobate va fi, de asemenea, supusă aprobării autorităților aeronautice ale celeilalte părți contractante. Articolul 15 Securitatea aeronautica 1. Fiecare parte contractantă reafirma ca obligația sa față de cealaltă parte contractantă de a proteja securitatea aeronautica civilă împotriva actelor de intervenție ilicită constituie parte integrantă a acestui acord. Fiecare parte contractantă va acționa în mod deosebit conform prevederilor securității aeronautice cuprinse în Convenția referitoare
ACORD din 26 octombrie 1998 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei privind serviciile aeriene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126210_a_127539]
-
intereselor popoarelor român și uzbek, cauzei păcii și stabilității în Europa, Asia și în lume, subliniind importanța schimbărilor istorice care au loc în ambele state, hotărâte să acționeze pentru edificarea relațiilor lor pe baza principiilor egalității, echitații și înțelegerii reciproce, reafirmând atașamentul lor față de scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și față de angajamentele asumate în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, condamnând acțiunile agresive în relațiile dintre state și convinse de necesitatea eliminării urmărilor lor politice și juridice în conformitate cu prevederile
LEGE nr. 155 din 12 octombrie 1999 pentru ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Uzbekistan, semnat la Bucureşti la 6 iunie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125629_a_126958]
-
recunoscute ale dreptului internațional, după prevederile Cartei Națiunilor Unite, ale Actului final de la Helsinki, ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europa și ale altor documente ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Articolul 2 Cele două părți contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale, precum și necesitatea soluționării tuturor problemelor internaționale prin mijloace pașnice. Ele vor acționa pentru reglementarea pașnică a diferendelor în conformitate cu Carta Națiunilor Unite și cu documentele pertinente ale Organizației pentru Securitate
LEGE nr. 155 din 12 octombrie 1999 pentru ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Uzbekistan, semnat la Bucureşti la 6 iunie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125629_a_126958]
-
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PAULA MARIA IVANESCU ACORD privind cooperarea în domeniul militar între Ministerul Apărării Naționale al României și Ministerul Apărării al Republicii Italiene Ministerul Apărării Naționale al României și Ministerul Apărării al Republicii Italiene, denumite în continuare părți, reafirmând atașamentul lor față de obiectivele și principiile Cartei Națiunilor Unite, reamintind că obiectivele și principiile Cartei de la Paris pentru o nouă Europa, precum și semnarea de către statele europene a Tratatului asupra Forțelor Armate Convenționale în Europa oferă o nouă dimensiune relațiilor dintre
LEGE nr. 134 din 29 iunie 1998 pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul militar dintre Ministerul Apărării Naţionale al României şi Ministerul Apărării al Republicii Italiene, semnat la Roma la 26 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121152_a_122481]
-
sau unor companii de transport aerian desemnate de către cealaltă parte în situația în care cealaltă parte nu întreprinde acțiunea corectivă corespunzătoare în decursul unei perioade rezonabile. Articolul 7 Securitatea aeronautică 1. În conformitate cu drepturile și obligațiile lor, menționate în dreptul internațional, părțile reafirmă că obligația lor reciprocă de a asigura securitatea aviației civile împotriva actelor ilicite constituie o parte integrantă a prezentului acord. Fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor lor în conformitate cu dreptul internațional, părțile vor acționa în special în conformitate cu prevederile Convenției referitoare
LEGE nr. 136 din 20 iulie 1999 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind tranSporturile aeriene, semnat la Washington la 15 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124899_a_126228]
-
-lea conciliu de la Lateran), vorbind despre euharistie, proclama dogma "transsubstanțierii". De acum înainte, pentru catolici, potirul comuniunii este considerat a conține în mod substanțial Sângele lui Hristos. Al XIX-lea conciliu ecumenic de la Trento (1545-1563, cu întreruperi), conciliul Contrareformei, a reafirmat în mod solemn dogma transsubstanțierii: Dacă va spune cineva că în sfântul sacrament al euharistiei rămâne substanța pâinii și a vinului împreună cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos și va nega această minunată și unică conversie a întregii substanțe
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
1967/2008, 101-102) a descris foarte sugestiv această practică: Femela își acoperă sânii și apoi se apucă să le redefinească cu un sutien. Acest mijloc de semnalizare sexuală poate fi căptușit sau se poate mări, astfel că nu numai că reafirmă forma ascunsă, ci și o mărește, imitând în acest fel umflarea sânilor care apare în timpul stimulării sexuale. În unele cazuri, femelele cu sânii lăsați ajung până la a apela la chirurgia estetică sau la injecții subcutanate cu parafină pentru a produce
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
recent (R.L. Lyman și J.L. Harpole, 2002) despre tehnica analizei variațiilor din modă. Reluând analiza de conținut a pălăriilor feminine, R. Lee Lyman și Judith L. Harpole (2002, 331) obțin rezultate care infirmă ipoteza lui Sarah P. Turnbaugh, în schimb reafirmă validitatea ipotezei lui Alfred L. Kroeber privind natura ciclică a schimbărilor modei. Figura 1.2. Boneta "Amela", boneta "Capote", bereta și boneta "Bibi" (apud Sarah P. Turnbaugh, 1978, 242) Recent, Mihaela Cornelia Peteu și Sally Helvestton Gray (2009), cercetători în cadrul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a celor care consumă fără să producă. În opinia autorului citat, moda se dezvoltă pe două niveluri. Aceasta apare, prin inovație, în cadrul clasei loisir-ului, ai cărei membri crează continuu noi articole de îmbrăcăminte, accesorii și ornamente pentru a-și reafirma poziția pe care o ocupă în cadrul ierarhiei sociale și pentru a se distinge prin "estetica pecuniară" (idem, 120). Îndeosebi regula risipei ostentative de bunuri își găsește exprimarea în vestimentație, cu toate ca și celelalte principii înrudite ale reputației pecuniare se văd exemplificate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
consuma anumite bunuri (automobile, articole vestimentare, mobilă), care înregistrează o creștere a consumului. Prin efectul Veblen autorul se referă la consumul ostentativ ca urmare a prețurilor ridicate ale unor bunuri de lux. Cinzeci de ani mai târziu, Q. Bell (1976) reafirmă teoria consumului dominant descriind competiția economică ca o forță care dictează schimbările din domeniul modei. Atât pentru clasa de sus, cât și pentru clasa de jos, consideră autorul, vestimentația este o expresie a bunăstării, care se poate manifesta sub diverse
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
doreau o excludere permanentă a comitatelor Down, Derry, Antrim, Tyrone, împreună cu nordul comitatului Fermanagh și nordul și centrul comitatului Armagh. La 19 martie 1914, liderul Partidului Conservator, Andrew Bonar Law, a rostit în Camera Comunelor un discurs prin care-și reafirmă poziția de împotrivire față de adoptarea legii autonomiei. Încă de la începutul acestei controversate probleme, acum doi ani, cînd am participat la o mare manifestație a poporului din Ulster, am simțit mai puternic și mai clar decît cei mai multi realitatea pericolelor cu care
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
ai curentului unionist cred că sînt lucruri mult mai groaznice decît vărsarea de sînge, după cum spunea zilele trecute Primul Lord al Amiralității, si sînt pregătiți să spună că sînt lucruri mult mai rele decît războiul civil." Bonar Law și-a reafirmat sprijinul pentru unioniști, spunînd că "vom ajuta rezistență Ulster-ului cu toate forțele de care dispunem". La 25 mai 1914 a fost adoptat cel de-al treilea proiect de lege referitor la autonomia Irlandei, după ce a fost rediscutat în Camera
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Dublin și Monagham, ucigînd aproape 30 de oameni. Guvernul lui Liam Cosgrave a avut însă că principala sarcină să integreze Irlanda în structurile Comunității Europene. Victoria laburiștilor în Marea Britanie în urma alegerilor din februarie 1974 i-a oferit ocazia să-și reafirme angajamentul european. În timp ce Harold Wilson, prim-ministrul laburist, cerea renegocierea condițiilor de aderare a Mării Britanii la Comunitate, Cosgrave afirmă că aderarea Irlandei este irevocabilă, chiar și în cazul în care Marea Britanie ar fi decis să se retragă, în ciuda marilor
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
să participe activ la propria lor formare. Aceasta cere flexibilitate în organizarea școlilor și cadre didactice bine pregătite. [OCDE, 1989, (http://www.oecd.org/index-fr.htm)]. Putem trage câteva concluzii asupra influenței cercetărilor pedagogice asupra politicilor educaționale. 1) Rezultatele practice reafirmă importanța unei formări profesionale inițiale aprofundate și a formării profesionale continue în scopul integrării noilor descoperiri științifice și didactice. 2) Cadrele didactice, tinere sau cu experiență, trebuie să construiască și să reconstruiască continuu repertoriul lor de strategii eficiente. 3) La
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]