5,656 matches
-
Vinovatul e dincolo de ea. - E vreun scriitor român cu adevărat nedreptățit de receptarea postumă? Cum ar putea fi el reabilitat? - Toți scriitorii sînt „nedreptățiți” de receptare, fie ea antumă sau postumă. Nici nu ne trebuie pentru asta o anchetă doveditoare. Receptările „postume” se răcesc, de regulă, cîtăva vreme, și țin cam un deceniu după moartea autorului (în caz că a avut o receptare antumă). Dar apoi se re-euforizează și nedreptățile se șterg. Firește, ritmul reinterpretărilor/reevaluărilor mai urcă și coboară, dar nu e
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
Toți scriitorii sînt „nedreptățiți” de receptare, fie ea antumă sau postumă. Nici nu ne trebuie pentru asta o anchetă doveditoare. Receptările „postume” se răcesc, de regulă, cîtăva vreme, și țin cam un deceniu după moartea autorului (în caz că a avut o receptare antumă). Dar apoi se re-euforizează și nedreptățile se șterg. Firește, ritmul reinterpretărilor/reevaluărilor mai urcă și coboară, dar nu e caz de dramă. În clipa asta (anii ăștia) cam „nedreptățiți” îmi par și Arghezi, și Sadoveanu, și Preda, și Nichita
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
pentru impunerea definivă nu doar a noii poezii, ci și a unui nou mod de a vedea și de a discuta literatura. În esență, mesajul e același ca și la Eugen Simion: diversificare a literaturii (...) și „prejudecăți restrictive” în zona receptării (...). O foarte frumoasă poezie de Petre Stoica, „Duminica veselă”, în pagina 6, un articol de un evazionism aproape demonstrativ despre iarna în deltă, de A.E.Baconsky (la rubrica „Carnetul scriitorului”), întregesc acest număr 3 al Gazetei literare, un număr
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5108_a_6433]
-
aproape o lună în urmă și am ezitat să-l propun spre publicare din mai multe motive. Cel mai important dintre ele ar fi acela că eram foarte curios să văd cum vor evolua comentariile de pe facebook, ce nivel de receptare are personajul care face, iată, atâtea valuri. Lucrurile s-au precipitat, însă, aș putea spune dramatic, în ultimele zile. Andra Ponomarenco a expus în holul Parlamentului, la invitația unei doamne senator, iar televiziunile au sărit din pantofi, pentru că așa ceva nu
Un caz de pictură virală by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5137_a_6462]
-
În acest context, cartea Danielei Magiaru, tânăr critic de teatru din Timișoara, Matei Vișniec. Mirajul cuvintelor calde, apărută la Editura Institutului Cultural Român, poate fi începutul unui comentariu critic al unei opere vii, în mișcare și în continuă modificare a receptării ei. „Matei Vișniec este numele unei povești de succes. Ca puțini alții, el definește spațiul dramaturgic al ultimelor decenii în România, simultan, impunându- se decisiv în spațiul francofon. Dramaturgul practică o scriitură captivantă, aparent excentrică, învăluitoare, ale cărei mecanisme se
Mirajul Matei Vișniec by Cristiana Gavrilă () [Corola-journal/Journalistic/5345_a_6670]
-
e să consultăm dic- ționarele, unii dintre reprezentanții ei se apropie binișor de 60 de ani, chiar dacă rămân la fel de nonconformiș ti ca în momentul debutului. Acumularea de reeditări și de ediții de autor este semnul unui început de clasicizare, cu toate că receptarea acestei generații a fost și va fi și pe mai departe - fractura postmodernă obligă - radical diferită de receptarea generațiilor anterioare. Eugen Suciu este unul dintre numele însemnate ale poeziei optzeciste. Și, totodată, o figură aparte, într-o generație ai cărei
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
la fel de nonconformiș ti ca în momentul debutului. Acumularea de reeditări și de ediții de autor este semnul unui început de clasicizare, cu toate că receptarea acestei generații a fost și va fi și pe mai departe - fractura postmodernă obligă - radical diferită de receptarea generațiilor anterioare. Eugen Suciu este unul dintre numele însemnate ale poeziei optzeciste. Și, totodată, o figură aparte, într-o generație ai cărei componenți au multe trăsături comune. Nu este bucureștean de origine, nu a studiat la Filologia din București și
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
discrepanța dintre stilul narării și atrocitatea scenelor propriuzise: „Nu avem știri noi din Europa. Dar cui îi pasă? Suntem destul de interesați de acest drag și încântător continent cât să ne ocupe toate sentimentele - și întregul suflet - și toate capacitățile de receptare. În scurtă vreme, Europa va arăta ca o femeie bătrână, fără vreun dinte și fără urmă de rațiune. Continentul nostru, în schimb, e asemeni unei fecioare înfloritoare - care n-a fost încă izbită cu securea în cap și nu i
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
personajelor, verosimilitatea sunt insuficiențele romanului. Moartea cotidiană, ultimul roman din volumul de față, este mai expresiv decât celelalte scrieri, dar mai triburar influențelor. André Gide, Mircea Eliade, Anton Holban, Mihail Sebastian sunt doar câteva nume deseori invocate de critica de receptare a lui Dinu Pillat. Este lăudabilă inițiativa unei serii de autor Dinu Pillat. Parcursul biografic de un asemenea impact asupra lumii culturale merită atenția publicului larg. Cât despre scriitorul Dinu Pillat, cred că și-a rezervat un loc pe cel
Introducere la biografie by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/5198_a_6523]
-
chiar de nici o tradiție viziunea de care vorbesc? Cred că are legături cu spiritul avangardei interbelice, măcar în punctul de pornire, lucru pe care îl susțineam și în urmă cu mulți ani și îl susțin și acum. În capitolul dedicat receptării critice a lui M. H. S. și a „târgoviștenilor” e menționată și această părere a mea care nu era doar a mea, ci, cum se consemnează, și a altor critici de întâmpinare din epocă, „derutați”, crede autoarea studiului actual, de
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
care-și plânge nefericirea "paradisului în destrămare", în care "Portarul înaripat mai ține întins/ un cotor de spadă fără de flăcări./ Nu se luptă cu nimeni,/ dar se simte învins". (Lucian Blaga). În orice caz, indiferent cum ne-am construi problema receptării cărții, cele trei cicluri ale acesteia (Ciclul Animus, Ciclul Anima, Ciclul Anima și Animus) stau, într-un fel sau altul, sub semnul fantasticului, supus el însuși unei degradări progresive, pe măsură ce cumpăna dintre civilizație și cultură se dezechilibrează în favoarea primeia. De
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
era exclusiv apanajul artelor spectacolului. Experiențele multimedia, heppeningul și acționismul, dar și mobilurile lui Calder sau mașinăriile autiste ale lui Tinguely, ca să ne rezumăm doar la cîteva exemple, introduc dramatic dimensiunea temporală, atît în oferta mesajului artistic, cît și în receptarea acestuia. A privi un spectacol, a citi o carte sau a privi o imagine plastică, e drept, secvențializată, înseamnă acum același lucru. Iar Jenö Bartos analizează calm și persuasiv aceste mutații, aceste schimbări de mentalități, de sensibilitate, de filosofie și
O radiografie a lumii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6676_a_8001]
-
Oran, părăsind Algeria pentru a se stabili în Franța, a devenit medic la Montpellier. Romanul Femeia interzisă (în original, L'Interdite), publicat în 1993, a primit o mențiune specială a juriului Femina și premiul Méditeranée des Jeunes, indicii ale unei receptări favorabile pentru două tipuri de public. A publicat alte opt romane, se bucură de succes ca scriitoare, dar nu și-a abandonat profesia de medic. Romanul se compune din alternanța a două voci, pe măsură ce posesorii lor se apropie unul de
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]
-
totodată un omagiu cu prilejul bicentenarului nașterii sale. 1 Mai multe date despre biografia și opera lui SÓowacki vezi în S. Velea, Istoria literaturii polone, t. I, București, Univers, 1986, p. 250-297; idem, Juliusz SÓowacki, în Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, București, 2001, p. 81-92; vezi, de asemenea, Olga Zaicik, Pasiunea romantică, București, Editura pentru Literatură Universală, 1965. 2 Alina Witkowska, Ryszard Przybylski, Romantyzm, Varșovia, PWN, 1998, p. 317-323.. 3 Ducatul Varșoviei (1807-1815), înființat de Napoleon, era un
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
de la lectura editorialului meu de acum trei săptămâni Cui îi e frică de Herta Müller. O lectură greșită: nimic din conținutul și tonul editorialului nu era expresia unei supărări. Cel mult a unei stupori: și anume că o discuție despre receptarea la noi a decernării Nobelului scriitoarei de limbă germană și de origine română s-a putut transforma în pamflete pline de ură și scrise într-un limbaj grobian. De ce, în aceste condiții, se simte obligată moral doamna Carmen Mușat să
Venerabilul și logica necoaptă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6728_a_8053]
-
om, o "memorie genetică" a societății în care trăiește, un cadru matricial pe care aceasta i-l impune, de cele mai multe ori discret, fără nici un fel de agresivitate manifestă. O.O. Este un pericol, pentru artist, să cadă în gustul public? Și receptarea unei forme de artă presupune în vreun fel ieșirea individului tocmai din rolul colectiv, de public? P.Ș. Sînt două filosofii, două tipuri de atitudine, care s-au exprimat în contradictoriu și de multe ori chiar cu o vehemență devastatoare
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
gură", "plămădind frazele, cercând efecte de sonoritate" 14) - într-o specie literară care merită reevaluată, adusă în sfera de atenție a cercetării. Neîndoielnic, Iorga a contribuit decisiv, încă în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, la mutația produsă în receptarea operei lui Ion Creangă și la recunoașterea ei în spațiul valorilor certe ale literaturii române. Vor trece aproape trei decenii (învolburate) până ce humuleșteanul să revină în sfera preocupărilor marelui savant, devenit între timp un istoric de autoritate europeană, invitat - după
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
și, puțin și silnică, la școala lui primară, iscodește scenele, de humor..." E. Lovinescu năzuia la "definiții" date scriitorilor, G. Călinescu închipuia ficțiuni pe seama lor, iar mai nou N. Manolescu vrea să surprindă "imaginea" unui autor, adică sinteza întregii sale receptări critice. Tehnica de a crea imagini a fost una din pasiunile scrisului artist al lui N. Iorga, inclusiv în pagina cărților sale de istorie, unde vrea mereu să învie trecutul din câteva date cronicărești sau izvodite din documente, să ofere
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
relații operă/autor s-a desfășurat, complementar sau în opoziție, sub semnul tuturor direcțiilor metodologiilor susținute de structuralism și semiotică, de existențialism și fenomenologie, de hermeneutică, psihologie și psihanaliză, de sociologie și informațional, alimentînd apoi psihanaliza textului, teoria personajului, teoria receptării, teoria imaginarului, naratologia etc. Au apărut, în consecință, dublete conceptuale contrastative sau doar paralele, înglobante sau limitative, modelatoare sau rigidizante, în orice caz de natură a dilua intensitatea inciziei în realitatea textului datorită proliferării aproape necontrolate a obiectului. Enumerarea lor
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
canavaua de neînlăturat a mentalităților - ideii că, prin ficționalizare, mistificarea poate deveni "adevăr" literar, cel puțin cîteva din dihotomiile enunțate sînt rezolvate implicit și acceptate ca atare. Cu alte cuvinte, criteriul de valorizare devine esențial și, totodată, plasează textul, prin receptare, într-o zonă de interes bine delimitată. De altfel, și avalanșa de memorii, jurnale, autobiografii etc. din ultimele două decenii a radicalizat, la rîndul ei, receptarea: dacă extrem de puține aparțin literaturii, nici indexarea istorică a unora nu este certă. Chiar
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
atare. Cu alte cuvinte, criteriul de valorizare devine esențial și, totodată, plasează textul, prin receptare, într-o zonă de interes bine delimitată. De altfel, și avalanșa de memorii, jurnale, autobiografii etc. din ultimele două decenii a radicalizat, la rîndul ei, receptarea: dacă extrem de puține aparțin literaturii, nici indexarea istorică a unora nu este certă. Chiar un Jurnal cum este cel al lui Mihail Sebastian, ne arată Marta Petreu (vz. Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian), poate mistifica prin omisiune
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
a se orienta către documentul în ultimă instanță indiferent ca și pentru literatură. Văzut ca traiect conciliator între autor, narator și personaj, "pactul autobiografic" radicalizează în ordinea unui anumit tip de lectură care, în cele din urmă, induce confuzia în receptarea operei, în orice caz o îndepărtează de nivelul său "natural". Dacă există un pact, și acesta există într-adevăr, el este unul preponderent între scriitor și scriitură, între autor și constructul său, aparținând astfel normei generale care guvernează orice act
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
vorbește despre intenționalitate și/sau despre resorturile intime ale momentului creator. "Întoarcerea autorului", despre care scria un critic literar, este doar o metaforă a vizibilității, deloc una a realității de fapt. Mai mult, știm încă de la Paul Ricoeur că teoria receptării s-a dovedit a fi, în cele din urmă, prea puțin sensibilă la "adevărul istoric" al scriitorului: datorită procesului de apropriere a textului de către cititor, acesta din urmă se distanțează de "litera" operei, o "re-elaborează" - în funcție de capacitatea sa - ca "text
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
capacitatea sa - ca "text propriu", făcînd abstracție de intenția scriitorului, ecranîndu-l uneori pînă la a-l pierde. În acest fel, cea care se obiectivează este întotdeauna opera, niciodată scriitorul, prin apariția unui nou pact, cel dintre operă și cititor - "pactul receptării". În ultimă instanță, lectura acreditată de Philippe Lejeune conduce înspre o lectură "tehnică", intrată în practica unei anumite maniere de sorginte îngust hermeneutică, prin care se argumentează, prin detalii ale operei, linii cunoscute în amănunt, de către cititorul-comentator, ale biografiei scriitorului
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
maniere de sorginte îngust hermeneutică, prin care se argumentează, prin detalii ale operei, linii cunoscute în amănunt, de către cititorul-comentator, ale biografiei scriitorului și ale contextului social-politic-moral al epocii de referință. Deci cu punerea între paranteze a șansei lecturii empatice, a receptării artistice. Cum, de pildă, în Divina Commedia eticul este preeminent, opera în cauză a putut fi raportată, nu de către puțini comentatori, la specificul unei adevărate "autobiografii morale". Dar, poate, ar trebui să vorbim de o "biografie morală", pentru a nu
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]