1,317 matches
-
nu s-ar naște niciodată ceea ce numim cunoștință, care este un întreg de reprezentații comparate și combinate. Dacă eu [î-]i atribuiesc simțului, pentru că conține diversitate în intuițiunea sa, o sinopse, atuncea acestei sinopse îi corespunde întotdeauna o sinteză, așa că receptivitatea numai combinată cu spontaneitate face cu putință cunoștințe. Aceasta este rațiunea unei triple sinteze care provine în mod necesar în orice cunoștință, și anume; aprehensiunea reprezentațiilor ca modificații ale sufletului în intuițiune, reproducția lor în imaginație și recognițiunea lor în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poată aplica și apriori, în pnvirea reprezentațiilor ce nu-s empince. Căci fără ea n-am avea apriori nici reprezentația spațiului nici acea a timpului, neputîndu-se produce acestea decât prin sinteza celor varie pe cari ni le prezintă sensibilitatea în receptivitatea ei primordială. Avem deci o sinteză pură a aprehensiunei. Despre sinteza reproducerei în imaginație E o lege numai empirică după care reprezentații ce s-au urmat sau acompaniat adesea se asoțiază în urmă laolaltă și se pun într-o legătură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceste condiții subiective n-ar avea totodată valabilitate obiectivă, constituind ele baza posibilității în genere de a cunoaște un obiect în experiență? Inteligența am definit-o mai sus în deosebite moduri: am spus că-i spontaneitatea cunoștinței (în antiteză cu receptivitatea sensibilității), am spus că-i facultatea de a cugeta, sau și facultatea noțiunilor, sau a județelor, cari explicări, privite la lumină, sânt una și aceeași în ținta lor finală. Acuma însă putem caracteriza inteligența ca o facultate a regulelor. Acest
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dintr-asta e evident că schematismul inteligenței nu țintește prin sinteza transcendentală a imaginației la nimic alta decât la unitatea tuturor celor diverse ale intuițiunei din simțul interior, și astfel indirect la unitatea apercepției, ca funcție ce corespunde simțului interior (receptivității). Așadar schemele noțiunilor intelectuale pure sânt adevăratele și singurele condiții cari li pot da acelora o referare la obiecte, prin urmare o semnificație, și categoriile nu sânt în urma-urmelor capabile de o altă întrebuințare decât de una empirică posibilă, servind
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și să priceapă și cealaltă lature, unul să fie capabil și pregătit de-a recepe principiile, cellalt materialul, productivi însă nu pot fi oamenii de-o capacitate de termin mediu decât numai într-o direcțiune. De-aceea atât izolarea în privința receptivității cât [și] apucarea pe altă direcțiune în privința productivității va produce numai neclaritate și necomplecțiune a științei. Știința cere complectitatea volumului, ca să zic așa, și îndeosebi cere de la fiecare din discipolii săi cunoștința exactă, complectă, promptă și reprezentarea în fiece moment
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Aici între noi, în această uriașă familie de esteți, totul este gratuit, în afară de biletul vostru de intrare... (p. 14). Gestul de a depune la garderobă orice i-ar putea împiedica să savureze piesa echivalează cu despuierea interioară a ființei, nuditatea receptivității estetice : spectatorii își lasă sentimentul moral într-un buzunar al pelerinei, ceea ce constituie sporul lor de eleganță față de cei de la galerie care își pot permite chiar să plângă (p. 14). S-ar zice că Petronius, sau poate chiar Doinaș, îi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și lipsit de experiență, și nu doar îl ascultă, dar îi prețuiește pe față părerea, e atât de amabil cu el, atât de bun cu el, când de fapt sunt total străini și se văd pentru prima dată. Poate că receptivitatea înflăcărată a prințului fusese influențată mai mult de rafinamentul acestei politeți. Poate că era dinainte prea dispus și chiar captivat de ideea unei impresii norocoase. În realitate însă, toți acești oameni (deși, desigur, erau „prieteni ai casei“ și între ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dintre diverse provincii romane, având un rol esențial în expansiunea culturală romană. Durabilitatea și stabilitatea Imperiului Roman, fenomen remarcabil în întreaga istorie umană, dezvăluie faptul că Roma a reușit acolo unde a dat greș Atena. Romanii au avut o mare receptivitate față de tot ce este omenesc, de aici izvorând spiritul de toleranță, compromis cu efecte benefice asupra Europei. „Fiecare provincie - spunea Nicolae Iorga - a trăit după datinile ei și a avut atâta libertate câtă era libertatea în datinile pe care le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
explică de ce aceștia au folosit-o spre cunoaștere... Există în unele surâsuri feminine o aprobare duioasă, care te îmbolnăvește. Ele se încuibă și se depun pe fondul necazurilor zilnice, exercitând un control subteran. Femeile - ca și muzica - trebuie ocolite în receptivitățile tulburi care măresc până la leșin pretextele de înduioșare. Când vorbești despre teamă, despre teama însăși, în fața unei blonde spiritualizate de paloare și care-și apleacă ochii pentru a suplini prin gest mărturisirea, surâsul ei frânt și amar ți se rostogolește
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
la paroxismul individuației, ci la un sentiment armonic de împlinire naivă, în care ființa niciodată nu ajunge la un sentiment al singurătății și al izolării. Și formal grația refuză singurătatea, căci mișcările de ondulație prin care se obiectivează exprimă o receptivitate pentru viață, un elan deschis și primitor pentru seducțiile și pitorescul existenței. Grația reprezintă o stare de iluzie în care viața își neagă și își transcende antinomiile și dialectica ei demonică, în care contradicțiile, ireparabilul, fatalitatea și iremediabilul dispar temporar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
autonom de sfera Erosului, când în realitate rădăcinile lui se adâncesc în substanța cea mai intimă a iubirii, dând naștere însă la o formă cu tendințe de emancipare din sfera eroticului. Este, în natura internă a oricărui om entuziast, o receptivitate cosmică, universală, o capacitate de a primi totul, de a se orienta, în orice direcție, dintr-un impuls și un exces interior, de a nu pierde nimic și de a participa la orice acțiune cu o vitalitate debordantă, ce se
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
esența sa, decât bănuiesc oamenii. Nu este aici explicația faptului pentru ce decădem cu toții, pentru ce ne pierdem vioiciunea pulsațiilor interioare și ne închistăm luând forme, cristalizîndu-ne în dauna productivității și dinamismului interior? Pierderea fluidității vitale și debordante îți distruge receptivitatea și posibilitatea de a îmbrățișa viața cu generozitate și elan. Entuziastul este singurul care se menține viu până la bătrânețe. Toți ceilalți, când nu sânt născuți morți, ca majoritatea oamenilor, mor înainte de vreme. Sânt atât de rari oamenii cu adevărat entuziaști
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sensul acelei iubiri tipice, originare? Entuziasmul este o iubire în care obiectul nu s-a specificat. Toate dispozițiile de iubire, în loc să se orienteze direct spre femeie sau, la femeie, spre bărbat, se revarsă în manifestări, în acțiuni generoase și în receptivitatea universală pe care nu o întîlnim în iubirea realizată în mod natural. Căci entuziastul este un deviat superior al Erosului. Paradoxul lui este de a nu iubi o femeie, de a nu-și epuiza iubirea în cultul reciproc dintre sexe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
deplasează, într-un joc indefinit, în neantul subiectiv. Neliniștea prăbușirii exterioare n-are farmecul maladiv al neliniștii, al prăbușirii interne. Căci la aceasta se adaugă satisfacția de a muri în tine, de a-ți găsi moartea în nimicul tău propriu. Receptivitatea pentru durere își are originea nu numai într-o structură temperamentală specifică, ci și în obișnuința, în frecvența și dominarea durabilă a durerii. Fiecare prilej de durere este trăit atunci cu mult mai multă intensitate, este exagerat și proiectat în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
exaltare intimă în care limitele conținuturilor sufletești răsărite din durere se dilată la infinit, în care nu există margini și forme pentru progresul durerii. Obișnuința cu durerea nu tocește sensibilitatea, nu face omul insensibil la noi dureri, ci creează o receptivitate mult mai mare și mai ascuțită. Atunci, cea mai mică depresiune se amplifică, ia proporții în conștiință, se intensifică și apasă ca o greutate insuportabilă. Și pe când bucuriile și succesele nu pot depăși un efect de moment, durerile se fixează
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
viața lucrurilor, la ritmul vieții exterioare face din oboseala continuă o stare în care te distanțezi progresiv de tot ceea ce există. Sânt extrem de chinuitoare aceste stări în care, în furtuni de durere, apare oboseala, ca un corectiv vulcanului interior. Marea receptivitate pentru durere, pe care o au unii oameni, îi duce la amestecul oboselii cu o expansiune vulcanică, a furtunilor interne cu marile depresiuni. Un vulcan a cărui lavă ar suferi cristalizări chiar în elanul, în izbucnirea ei, s-ar consolida
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
oameni care au mult de uitat sânt aceia care au suferit mult. Numai oamenii normali n-au ce uita. Într-un anumit fel, nici plăcerile nu se uită, căci și ele se însumează în personalitatea noastră, determinînd-o într-o puternică receptivitate pentru plăcere și înseninînd progresiv ființa noastră, întocmai ca și suferința, care determină receptivitatea în sensul ei. Dar pe când durerile au o pregnanță și o individualitate dincolo de însumarea și totalizarea ce se realizează în noi, plăcerile se șterg și se
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
normali n-au ce uita. Într-un anumit fel, nici plăcerile nu se uită, căci și ele se însumează în personalitatea noastră, determinînd-o într-o puternică receptivitate pentru plăcere și înseninînd progresiv ființa noastră, întocmai ca și suferința, care determină receptivitatea în sensul ei. Dar pe când durerile au o pregnanță și o individualitate dincolo de însumarea și totalizarea ce se realizează în noi, plăcerile se șterg și se topesc ca niște forme cu conturul indecis. Ne este extraordinar de greu a ne
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
moartea lui Alexandru Malin Tăcu a survenit dintr-o cauza necunoscută. Apropiații povestesc că În noaptea respectivă, ca Într-o piesă absurdă, mașina salvării a bântuit pe străzile sinistre ale orașului, navigând de la un cartier la altul. Inexplicabilă lipsa de receptivitate a cadrelor medicale nu poate fi pusă doar pe seama neglijentei sau a rutinei. Poate că tainicul telefon a funcționat de mai multe ori. Apelul s-a dovedit a fi fatal pentru soarta adolescentului care avusese curajul să ceară plecarea În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să apeleze la acest gen de intervenție pentru că elimină inconvenientele altora. Studiile indică faptul că indivizii pot fi mai deschiși în exprimarea confuziilor, a unor detalii dureroase din trecut/ prezent pe acestă cale. autonomia consiliatului față de consilier; o acceptare și receptivitate mai mare a metodei la generațiile mai tinere, familiarizate cu activități de comunicare în mediul virtual. b. Dificultăți și dezavantaje ale consilierii mediate de computer impresia de impersonalitate, riscul de a rupe prematur relația; incapacitatea de a oferi feed-back, răspuns
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
lucru. El va trebui deci, să abordeze acest subiect sui-generis, să gândească și să se exprime în singularitatea sa, fără a mai fi îndrumat direct de către profesor. Cu toate acestea, obiectivele finale ale evaluării compoziției sale se vor numi: precizie, receptivitate, sensibilitate, așa încât compoziția să fie o permanentă subiectivizare a obiectivității, profesorul urmărind tensiunea emoțională a ideilor, meditația proprie, modul în care compoziția rezultată reușește să angajeze atât ființa autorului, cât și a cititorului care-l urmărește. Eseul deci, înainte de orice
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
se respectă condițiile stabilite (climat afectiv, încredere, optimism) pe care le-am prezentat. Tranzacția Procesul de tranzacție sau negociere pentru a fi eficient trebuie să îndeplinească anumite condiții: inițiativa subiectului (atunci când subiectul vine singur la consilier și nu este trimis); receptivitatea profesională a consilierului; clarificarea de comun acord a „problemei”; identificarea unor obiective proprii subiectului; descoperirea soluțiilor optime pentru consiliat; asumarea soluțiilor de către acesta; decizia consiliatului de a pune în practică aceste soluții. Interpretarea Interpretarea se referă la căutarea motivelor și
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
unele calamități naturale produse În același interval. Pe lângă toate, lipsa banilor pentru foc era o permanentă problemă pentru mica instituție. De altfel, aspectul unei săli de clasă era cu siguranță, unul sărăcăcios, cenușiu, adesea chiar jalnic. De altfel lipsa de receptivitate a funcționarilor primăriei a dus la neînțelegeri frecvente Între autorități și Învățători, fapt ce a provocat scăderea eficienței În Învățământul ieșean. Deși existau legi, mentalitatea oamenilor cu privire la Învățătură nu era Încă favorabilă unui Învățământ solid, puternic. Abia când elevii din
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
simte competent subiectiv și eficace politic. Rolul lui în angrenajul societății civile este de a se angaja în acțiuni de influențare a politicii și de control al politicienilor. Presiunea societății civile asupra decidenților politici se consideră că duce la responsabilitatea, receptivitatea și eficiența celor din urmă. Răspunsul presupus va fi o satisfacție mai mare, dar și un activism mai crescut al societății civile, într-o serie de cercuri virtuoase precum cele imaginate de Putnam (2002). Concluzia cercetării noastre este, pe scurt
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
sistemului politic: participarea prea răspândită poate provoca instabilitate prin conflictul insolvabil dintre interese, prin competiția exacerbată pentru resurse limitate, iar guvernarea elitelor la putere devine imposibilă. Dar la fel de bine alienarea indivizilor privează sistemul politic de input și afectează funcția de receptivitate (responsiveness) a guvernului, lăsând statul pradă elitelor de putere. Calculând un indice de competență politică subiectivă autorii descoperă o activitate politică mai ridicată a competenților subiectivi. Pentru fiecare națiune, competenții politici se supun mai frecvent comunicării politice, iau parte mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]