1,479 matches
-
sau nu s-a putut construi bărăci fie din lipsă de lemnărie fie din cauză că prin durata scurtă a lucrărilor dela șantierul respectiv nu ar fi rentabilă o atfel de construcție, cazarea să se facă prin satele învecinate pe bază de rechiziție, plătite din fondul lucrărilor respective. În cazul când însă unii dintre lucrători ar avea locuința lor sau ar avea alte posibilități de a locui în apropierea șantierului, pe baza dispozițiunilor Dvs. anterioare, Inspecțiile, respectiv Secțiile, vor da autorizare celor în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau juridice, precum și asociațiunile, fundațiunile sau stabilimentele de orice fel, dublate sau nedublate, chiar dacă au obținut prelungire de exercitarea profesiunii dată de acel departament, direct sau prin Oficiul Central de Românizare sau dela Marele Stat Major, etc., pe bază de rechiziție, etc., sunt obligați să se supună procedeului de revizuire, în vederea clarificării situației lor în câmpul muncii naționale. Art. II. Sunt supuși aceleiași proceduri de revizuire evreii, fără deosebire de sex sau categorie, inclusiv cei exceptați prin diferite legi organice, liber
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
menținuți în aceeași situație până la 1 Iunie a.c. când se vor termina lucrările de verificare a tuturor evreilor din țară, de către Comisiunile instituite prin D.M. 194.920, publicat în M.O. 54 din 4 Martie 1942. În consecință, ordinele de rechiziție ale acestor evrei, care expiră la 1 Aprilie 1942, vor fi valabile până la 1 Iunie 1942, cu următoarea viză aplicată de către Comandamentele Teritoriale respective: Valabil până la 1 Iunie 1942, conform ord. M.St.M. No. 88.929/1942. În sensul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nevoile locale (primării, gări, curățat străzi, etc.) - În cazul când disponibilitățile întrec necesarul stabilit mai sus, se vor lua evreii cei mai tineri. 3. - Nu se vor lua la detașamente: a) Evreii din diferite întreprinderi și care posedă ordine de rechiziții valabile, până la data de 1 Iulie 1942. b) - Evreii care au scutiri nominale, aprobate de Marele Stat Major sau C-dt. Teritorial. c) - Meseriașii evrei calificați, ce vor fi utilizați conform ordinelor ulterioare. 4. - La data de 15 Mai 1942, Detașamentele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
străzilor, la diferite instituții, școli, spitale, cazărmi ca oameni de corvoadă), urmând ca aceștia să fie înlocuiți cu evrei între 41 și 50 de ani. Nu se vor lua la detașamente: a) - Evreii din diferite întreprinderi care posedă ordine de rechiziții valabile până la 1 Iulie cr.; b) - Evreii care au scutiri nominale aprobate numai de Marele Stat Major sau Comandamentele Teritoriale; c) - Evreii care posedă adeverințe de scutire eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor; d) - Meseriașii evrei calificați care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de către Marele Stat Major, cu ordinul Nr. 182978 din 18 Mai 1942. II. - Detașamentele se vor compune cu evrei între 18 și 50 ani inclusiv. Nu se vor lua la detașamente: a) - Evreii din diferite întreprinderi care posedă ordine de rechiziții valabile până la 1 Iulie a.c.; b) - Evreii care au scutiri nominale aprobate numai de Marele Stat Major sau Comandamentele Teritoriale; c) - Evreii care posedă adeverințe de scutire eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor; d) - Meseriașii evrei calificați ce
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
repartizați nominal de către M. St. Major sunt cei arătați în nota anexă. II. - Detașamentul se va compune cu evrei între 18 și 50 ani inclusiv. Nu se vor lua în detașament: a) Evreii din diferite întreprinderi cari posedă ordine de rechiziție valabile până la 1 Iulie 1942. b) Evreii cari au scutiri nominale aprobate numai de M. St. Major sau Comand. Teritorial. c) Evreii care posedă adeverințe de scutire eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor. d) Meseriașii evrei calificați ce
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și 50 ani. 8. Evreii rechiziționați în întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului, care au obținut scutiri de la Comisia Centrală de Revizuire, vor rămâne asupra lor numai cu carnetele de scutire eliberate de această comisie; vechile ordine de rechiziție se vor retrage și anula de către corpurile de armată (comandamentele teritoriale). 9. Taxele militare precum și taxele care reprezintă și echivalentul muncii obliga torii, se vor determina, plăti și încasa potrivit legilor, regulamentelor, și dispozițiunilor speciale. C. - SOLUȚIONAREA CERERILOR PENTRU EVREII
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în titlul B, cap. III, paragraful 2 și numai cu avizul Oficiului de Românizare cererile prevăzute în același titlu și capitol, paragraful 3. b) Fără aviz, cererile arătate la titlul B, cap. III, paragraful 4, aplicându-se pe ordinele de rechiziție următoarea viză: „prelungit repartizarea la munca obligatorie până la 31.XII.1942”. Toate cererile privitoare la repartizări de evrei prevăzute în titlul B, cap. III, paragrafele 2 și 3, vor fi însoțite de un aviz al Instituțiunilor prevăzute mai sus, în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care după ce au prestat munca obligatorie prevăzută la art. I de mai sus, vor fi reținuți sau chemați din nou pentru muncă, vor fi plătiți pe numărul de zile prestate, cu o sumă egală cu aceea prevăzută în tariful de rechiziții pentru categoria respectivă. Art. III. Prezenta decizie stabilește normele uniforme și generale referitoare la regimul de folosire și remunerare a muncii obligatorii prestată de evreii titrați universitar în cadrul muncii obligatorii sau pe lângă serviciile armatei, ea nu se referă la evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ctg. 1913. Prin urmare, evreii urmează exact soarta contingentelor din care fac parte (încep activitatea la vârsta corespunzătoare premilitarilor și o încetează odată cu eșirea din elementele armatei a ultimului contingent, din miliții). II. - Întrebuințarea evreilor rechiziționați. În baza dispozițiunilor „Legii Rechizițiilor” și a „Legii asupra organizării națiunii și teritoriului pentru timp de războiu” (Monit. Of. Nr. 96 din 27.IV.1933), evreii de orice sex, în vârstă de 14-17 ani și de 51-69 ani împliniți, pot fi obligați să presteze muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de 50 ani, se vor aproba numai de către M. St. M. e) Întrebuințarea persoanelor rechiziționate se va face în raport cu pregătirea profesională și aptitudinile acestora și numai în localitățile unde își au domiciliul. f) Vor fi retribuiți după tariful anual al rechizițiilor, ori potrivit dispozițiunilor în vigoare la epoca respectivă. III. - Lămuriri referitoare la excepțiuni. 1. Dintre membrii cultului mozaic - până la sosirea preciziunilor dela Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor - vor fi scutiți, numai rabinii. 2. Foștii ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
academice sau similare) sunt obligați să presteze, anual, 90 de zile muncă obligatorie, în care timp au drepturi de soldă, întreținere și hrană (hrană în bani) la fel ca soldații. După acest termen, vor fi retribuiți după tariful anual al rechizițiilor, conform D. M. Nr. 1305, publicată în Monit. Of. Nr. 174 din 29 Iulie 1942. În ceea ce privește uniforma, se păstrează dispozițiunile prevăzute în D. M. Nr. 23.325 din 27.I.1941, cu lămurirea că toți aceștia vor purta uniforma și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei, care sunt folosiți în cadrele detașamentelor locale sau exterioare, ori la muncă intelectuală, sunt asimilați, cu evreii cu titluri universitare: - 90 de zile pe an, cu drepturi asemănătoare soldaților. - după împlinirea acestui termen, fiind retribuiți după tariful anual al rechizițiilor. c) Evreii specialiști netritați (dentiști, practicieni și tehnicieni, subchirurgi, subingineri, conductori-arhitecți, etc.), foștii subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, meseriașii și muncitorii necalificați, au drepturi prevăzute în Instr. Generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942 (Titlul D
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obligatorie, în domeniul pregătirii lor 90 de zile pe an cu drepturile de hrană, soldă și întreținere cuvenite trupei. - Dacă, după prestarea acestei perioade, evreii titrați sunt reținuți sau chemați din nou pentru muncă, vor fi plătiți după tariful de rechiziții, pentru categoria respectivă. În prezent această decizie este abrogată de Deciziunea Nr. 6 a Președinției Consiliului de Miniștri, publicată în Monitorul Oficial Nr. 63 din 16 Martie 1943, care prevede ca toți evreii repartizați și utilizați în serviciile publice ale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nouăsprezece proiecte de lege se află în studiul Camerei - poate prea multe pentru a fi studiate - unele deja în comitetele delegate de secțiuni. Între aceste din urmă sunt: Proiect pentru reformarea seminariilor; idem pentru modificarea procedurei de urmărire; idem pentru rechiziții militare. Iar în secțiuni se studiază: Proiectul pentru abrogarea legei de recrutare din 1876 și reintroducere celei din 1874; idem asupra legei adiționale la legea organizărei puterei armate; idem pentru introducerea impozitului mobiliar; idem pentru responsabilitatea ministerială; Propunerea pentru deschiderea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce am căpătat-o a fost pripită la copt, adică crudă. [15 aprilie 1877] ["CORPURILE LEGIUITOARE... "] Corpurile legiuitoare s-au deschis la 14 curent cu toată solemnitatea de cătră M. Sa Domnitorul în persoană. Camera după aceasta a votat legea rechiziției. Senatul s-a ocupat în secții cu verificarea titlurilor. {EminescuOpIX 367} Oștirile rusești înaintează în liniște și în cea mai perfectă regulă; ori pe unde trec, respectă autoritățile și legile țărei. Nici o reclamație și nici o vexațiune nu a venit până
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceia care s-au pronunțat împotriva presupusului plan de uniune românomaghiară. Cei doi militari nu aveau nici cea mai mică îndoială că ideea aparținea românilor, iar Erdelyi acționa în numele guvernului de la București 50. Bandholtz considera că românii făceau excese în privința rechizițiilor tocmai pentru a-i face pe maghiari să accepte o „uniune personală“51. Și generalul britanic Walter H. Greenly, aflat în trecere la Budapesta în perioada 7-14 august, consemna în raportul său că ideea unei uniuni româno-maghiare „fusese discutată de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o piață româno-maghiare păreau mai competitive în peisajul deloc încurajator al Europei interbelice). Însă atunci, în toamna anului 1919, existau, din perspectivă maghiară, și destule obstacole în calea unei apropieri între România și Ungaria: impopularitatea unei colaborări cu ocupantul, nivelul rechizițiilor făcute de armata română, fidelitatea multor aristocrați unguri față de dinastia de Habsburg, în general, și față de Carol al IV-lea, în particular, chestiunea religioasă (știut fiind faptul că fiii lui Ferdinand erau ortodocși), precum și, în mod deosebit, previzibila reacție negativă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
scurt timp, printr-un uriaș efort național, Armata română a căpătat o nouă ordine de război, fiind reorganizată în Armata de operații și Corpul de observație. Au fost votate noi credite militare, s-au făcut comenzi de armament în străinătate, rechiziții și foarte multe donații și contribuții militare. Bazele cooperării româno-ruse au fost convenite în întâlnirile lui Carol I cu țarul Alexandru al II -lea și Marele Duce Nicolae din august 1877. Forțele româno-ruse au fost puse la Plevna sub comanda
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
o solidaritate organică a populației din toate provinciile românești. Formele sale de manifestare au fost diverse. Voluntari din întreg teritoriul românesc s-au înrolat și au luptat în război. S-au oferit numeroase donații și daruri. S-au făcut importante rechiziții și contribuții în alimente, furaje și vite, s-au organizat ambulanțe și spitale. În sprijinul efortului de război au acționat și comitetele de femei. 40 Nicolae Iorga sintetizând perioada confruntărilor armate afirma că: „Opinia publică din București, e foarte neliniștită
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
la cucerirea independenței au avut-o masele populare. Din rândul țărănimii s au jertfit pe front, pentru libertatea patriei mii de eroi. De asemenea, lumea satelor a asigurat frontul cu alimentele ș i materialele necesare. S-au adus astfel prin rechiziții și donații, imense contribuții mai ales în alimente, furaje și vite. Țărănimea a participat cu carele la asigurarea transporturilor necesare armatelor ruse și române până dincolo de Dunăre. În orașe au răspuns cu deosebit entuziasm la chemarea patriei luptătoare, mai ales
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Metoda era de inspirație sovietică, experimentată Încă din timpul războiului civil care a măcinat Rusia la sfârșitul primei conflagrații mondiale. Cotele au fost aplicate pentru prima dată În România În 1946, asupra unei țărănimi sărăcite de anii de război, de rechizițiile efectuate de trupele de ocupație, de seceta și foametea care au bântuit o bună parte a țării În 1946-1947. Cum era de așteptat, colectările au provocat mari nemulțumiri În rândurile țăranilor 7. Ele aveau să fie un adevărat coșmar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]