2,918 matches
-
experiența dobândită în legătură cu strategiile cele mai eficiente ce pot fi utilizate de părinți pentru a-i ajuta pe copiii să se dezvolte armonios, să aibă un comportament corespunzător și să se adapteze cât mai bine cerințelor școlii. Când și cum recompensam copilul Copiii învață mai mult din recompense decât din pedepse. Fiind atenți la ceea ce face copilul și apreciind lucrurile bune, vom evita apariția unor manifestări isterice ale celui mic. în plus, recompensele vor apropia mai mult părintele de copil. În
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
copilului și a familiei, însă este în același timp suficient de autoritar pentru a impune o disciplină riguroasă, a-1 învăța pe copil să respecte reguli și să îndeplinească eficient sarcinile care i se dau. Cât de frecvent ar trebui recompensați copiii? De ce e indicată folosirea recompensei? Ce tipuri de recompense pot fi folosite? Recompensa sau întărirea pozitivă este un eveniment plăcut care, dacă este prezentat imediat după apariția unui comportament, cauzează o creștere a frecvenței comportamentului respectiv. Câte tipuri de
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
alte cuvinte, tot ce îi aduce copilului aminte de acest eveniment neplăcut (pedeapsa) îi va provoca sentimente de ură, frică, respingere. De exemplu, dacă încercăm să-l învățăm pe copil să citească, pedepsindu-i frecvent greșelile fără a-l și recompensa, atunci părintele, camera, cărțile, activitatea de citire în general, vor deveni ceva de care copilul se va feri. Copilul va avea tendința de a evita acești stimuli. Pedeapsa tinde să stimuleze comportamentul agresiv. Experimentele pe animale arată că stimulii dureroși
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
din fața grădinii Copou, diferite Întreceri: urcarea catargului, scrimă cu floreta, alergări „de iuțeală”, finala concursului de oină antrenând și deconectând elevii participanți la aceste manifestări. Alți elevi Își puneau În valoare talentul În executarea unor dansuri deosebite (Dansul Marinarilor, Brâul), recompensate cu acordarea unor premii, pentru ca finalul să aparțină tuturor elevilor Înlănțuiți Într-o amplă Horă a Unirii . Organizarea acestui eveniment nu a fost lipsită de incidente, după cum reiese dintr-un raport Întocmit de direcțiunea Liceului Național Înaintat ministrului În data
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
efecte pozitive și deci un progres real într-o societate. Așadar, oriunde se trece de la tradițional la modern, modernizatorii au de trecut următoarele obstacole: a) obstacole economice; b) obstacole politice; c) obstacole psihologice (apud So, 1990). Depășirea obstacolelor ar fi recompensată cu „trofee ale raționalității și civilizației moderne” (apud So, 1990). Ce sunt aceste obstacole? Obstacole economice, întâlnite în drumul spre caracteristicile sistemului capitalist - raționalitate, ascetism, continuitatea producțiilor și a pieței, piețe ale forței de muncă. Depășirea lor aduce așadar recompense
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și să exerseze competențele organizatorice și comunicaționale. Abilitatea de a vorbi cu oamenii, de a convinge despre nevoia și urgența acțiunii colective, de a delega responsabilități, de a monitoriza punerea în practică a efortului comun, de a pedepsi, de a recompensa și de a întreține contactele cu oficialitățile au putut fi practicate în UTC, PCR sau în sindicatele comuniste și aplicate pentru acoperirea nevoilor vecinătăților de către viitorii lideri, la fel precum capacitatea și disponibilitatea de a munci în echipe organizate au
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
celor care dețineau o calitate ce poate fi denumită „orientare către activism” sau „aptitudini de activist”, combinate cu oportunismul pe care mobilitatea ascendentă în structurile ierarhizate puternic birocratizate îl presupune. Evident că această aptitudine a fost stimulată prin apartenență și recompensată prin promovare. Rezum, formulând ipoteza că apartenența la organizații comuniste a depins și de prezența unor calități care prezic astăzi disponibilitatea pentru implicarea în acțiuni comunitare. Promovarea în aceste organizații, pe de altă parte, a solicitat aptitudini care astăzi pot
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conducere și se manifestă în zilele noastre prin contribuția aparent altruistă la bunul comun. În final, cei care au deținut atât „activism latent”, cât și leadership, au beneficiat, celelalte condiții fiind egale, de traiectorii organizaționale mai bogate ce i-au recompensat cu funcții și continuă și astăzi să joace roluri de conducere în inițiativele comunităților. Cum apar microcontextele de mobilizare. Miezul vecinătății Potrivit datelor factuale culese în cercetare, alte trei forțe cauzale sunt în acțiune. Una dintre acestea este efectul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Între aceste extreme, teoreticienii au argumentat importanța justeței distribuției la startul și la finalul procesului productiv/distributiv sau doar în funcție de un set de criterii (considerate importante), care să ofere tuturor posibilitatea de a participa la acest proces, urmând a fi recompensați în funcție de meritele individuale. În planul măsurilor practice ale guvernelor, aceste preocupări s-au tradus simplu prin opțiunea de a lăsa mecanismele pieței - obiective și eficiente prin natura lor - să domine procesul distributiv și pe cel redistributiv, incubând, totodată, sâmburele dezvoltării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care au adoptat ca fundament pentru politicile lor de protecție socială filosofii diferite, nivelul acestui indicator este între 1 și 3% din totalul salariaților, comparabil cu cel al Republicii Cehe. De cealaltă parte, în Franța 13,4% dintre salariați sunt recompensați la nivel minimal, procent comparabil cu cel din Latvia (13,6%) și România (12,2%). Cel mai mare nivel al acestui indicator (16,9%) se înregistra în 2003 în Luxemburg (EUROSTAT, 2005). Nu e mai puțin adevărat însă că această
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
segment se menține și în anul 2000, dar nu mai poate fi urmărită și pentru anul 2003. În schimb, pentru acest ultim moment se observă creșterea gradului de concentrare a veniturilor salariale în zona salariilor mici - 30% dintre salariați fiind recompensați la jumătate din salariul mediu pe economie, în timp ce aproape 70% (cel mai mare procent după 1993) au salarii cel mult egale cu cel mediu. Tabelul 7. Distribuția salariaților după raportul dintre salariul dobândit și salariul mediu brut pe economie % din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
zona veniturilor mari), unde ponderea lor în totalul bugetului s-a dublat între 2000 și 2003. În schimb, gospodăriile aflate la baza distribuției veniturilor aproape au pierdut veniturile salariale (0,9%). Era de așteptat ca pierderea veniturilor salariale să fie recompensată prin venituri din activități pe cont propriu, eventual prin venituri din protecția socială. Deși acestea din urmă au crescut, fiind, în mare măsură, prezente în bugetele gospodăriilor sărace, ceea ce a compensat pierderea veniturilor salariale a fost consumul din resurse proprii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aceeași perioadă și independent de acesta, sociologul englez B. Bernstein produce o teorie sociolingvistică ce demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Relații invers proporționale au fost identificate și între factorii inteligenței emoționale:”înțelegerea propriilor emoții” și “reglarea emoțiilor celorlalți” cu stresul. Cu cat acești factori au scoruri ridicate persoanele sunt mai puțin stresate. Cei care lucrează la privat (dar care sunt recompensați superior bugetarilor) manifestă într-o mai mare măsură tendința de a regla emoțiile celorlalți.. Reprezentanții medicali au bune abilități de leader; manifestă entuziasm și susțin o viziune și misiune comună, preiau rolul de conducător dacă e nevoie, indiferent de poziție
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
aplicând cele descoperite în noi contexte educaționale. Strategii de învățare prin cooperare Învățarea prin cooperare desemnează o situație de învățare în care copiii lucrează în grupuri având abilități și cunoștințe eterogene și împreună realizează o sarcină, un produs. Copiii sunt recompensați pe baza performanțelor grupului. Această metodă reprezintă o formă de învățare în grup a copiilor prin interacțiuni, astfel încât aceștia să poată lucra împreună, urmând ca fiecare membru să-și îmbunătățească performanțele proprii și să contribuie la creșterea performanțelor celorlalți. Învățarea
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
se referă la interacțiunile sociale umane, dar Își are originea În studiile comportamentaliste asupra Învățării animale. Teoria se concentrează asupra pattern-urilor comportamentale pe care oamenii le dezvoltă ca răspuns la situațiile create de mediu. Unele comportamente sociale pot fi recompensate, În timp ce altele pot fi sancționate; În cursul procesului de Învățare diferențiată, oamenii pot selecta pattern-urile comportamentale optime. Teoria Învățării sociale diferă de behaviorismul pur, prin importanța pe care o acordă proceselor cognitive. Deoarece oamenii Își pot reprezenta mintal situațiile
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
o noblețe administrativă conferită de faraon conform ierarhiei menționate. Ea nu era ereditară, ci se câștiga prin fidelitate față de faraon. Noile funcții nobiliare erau marcate prin distincții onorifice precum: „rudă a regelui”, „îndrăgit de rege”, „prieten al regelui”. Aceste titluri, recompensate prin retribuții în natură și întinderi de teren, au ajuns în timpul Dinastiei a III-a să eclipseze titlurile nobiliare ereditare- cu excepția celui de faraon. S-a înființat și titlul-funcție hatia, care desemna un „principe-cancelar” ales de faraon dintre cei zece
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au inventat o scenă în care „impudicul Paris” uită de luptă în toiul acesteia, pentru o „partidă” de dezmăț cu Elena. Atare stigmatizări violente inventau nu numai gramaticii, ci și retorii și sofiștii ori de câte ori trebuiau să condamne impietatea și să recompenseze virtutea. Metoda alegoriei inventate se baza pe subtilitățile raționării analogice, ai cărei maeștri au fost dintotdeauna filosofii postsocratici. Și ea a fost asimilată, integral, de către teologii creștini (și de maeștrii Kabbalim ai religiei mozaice!). Ce a determinat obsesia morală a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paradele de 1 mai, 23 august și 7 noiembrie. Ele inițiau și adunările în care cadrele didactice își exprimau adeziunea la chemările partidului (cu ocazia plenarelor ori a congreselor) și își luau diferite angajamente. Tot sindicatele aveau rolul de a recompensa cadrele devotate cu bilete la case de odihnă ori pentru tratament. Era uimitor cum, în ședințele periodice de analiză a muncii, sindicaliștii își atribuiau toate meritele activității didactice și științifice care era desfășurată de cadrele didactice sub conducerea șefilor de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
luau naștere echipe artistice, cenacluri literare, echipe sportive, între care aveau loc întâlniri și concursuri. De asemenea, se organizau unele excursii și vacanțe: se distribuiau bilete de odihnă la munte sau la mare. Acesta era un bun prilej pentru a recompensa activiștii asociației: ei aveau gratuități și prioritate. Ca întotdeauna în România, „relațiile” aveau și ele importanță. Pentru a forma o intelectualitate de tip nou, începând cu anul 1948 s-a acordat o mare atenție selectării candidaților la admitere. Se urmărea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atât din domeniul medical, cât și din cel educațional, consideră că principalele forme de ocupații ale ființei umane sunt munca, jocul și activitățile de viață cotidiană. Activitățile de muncă includ, în general, toate formele de activități productive, indiferent dacă sunt recompensate sau nu. Prin specificul lor, contribuie la structurarea statutului și rolului persoanei în viața socială, determinând instalarea unui echilibru psihic, creșterea încrederii în sine și conștientizarea valorizării sociale ca urmare a utilității rezultatului muncii în comunitatea din care face parte
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fusese trecut la index pentru volumul de versuri Carnet de soldat (1942), carte antibolșevică, având ca temă războiul pentru recucerirea Basarabiei. S-a văzut astfel constrâns să lucreze o lungă perioadă în anonimat, fiind apoi reprimit în cadrul breslei scriitoricești și recompensat pentru cărțile sale destinate copiilor cu un premiu național. R. este autorul a peste douăzeci și cinci de volume originale și a câtorva traduceri. De la poezie la proză, de la reportaj la cărți pentru copii, de la memorialistică la istorie literară - nimic nu i-
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
la „Sf. Sava” și inspector, apoi director la Eforia Școalelor. În 1832, folosind și experiența sa apuseană, redactează un regulament al școlilor, care reprezintă cea dintâi încercare de organizare a învățământului în Țara Românească. Pentru strădania sa neobosită a fost recompensat în câteva rânduri, fiind făcut mare comis (1834), mare clucer (1841), agă (1851). A ocupat numeroase funcții administrative, iar din 1841 face parte din Obșteasca Adunare. În anul 1848 P., care fusese membru și în Comisia pentru eliberarea robilor țigani
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
care „luptă” împotriva forțelor inerțiale. În al doilea rând, actul respectiv face parte totodată din sistemul vieții personale. El are o mulțime de consecințe funcționale pentru aceasta, fie pozitive, fie negative. Pozitive: contribuția respectivei persoane fiind recunoscută, organizația o va recompensa prin stimă, apreciere, recompensă economică, promovare. Negative: rezistența la schimbare fiind mare, ea se poate manifesta prin penalizări de tot felul împotriva celui care vrea să o promoveze. Este clar că respectivul comportament se înscrie ca element în ambele sisteme
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consecințe diferite asupra orientării comportamentului însuși. În cazul predominării primului sistem (organizația, cu logica sa) ne putem aștepta ca respectiva persoană să lupte pentru schimbarea organizației chiar cu riscul unor pierderi personale (nu întotdeauna o idee nouă, mai bună este recompensată de către organizație, și invers, nu orice idee recompensată este de natură să contribuie la perfecționarea acesteia). Persoana orientată primar spre interesele personale va selecta o idee pentru care să lupte doar în condițiile în care adoptarea ei va aduce beneficii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]