3,297 matches
-
cu Dumnezeu, ci să creeze și un nou raport, de tipul „eu-noi” sau „noi-Dumnezeu”, conturându-se mai clar natura eclezială a penitenței, așa cum era prezentă în trecut, în cadrul celebrărilor penitențiale antice sau medievale. Această Formă B amintește că, de fapt, reconcilierea sacramentală este mereu un act al Bisericii, pentru că, prin acest mod de celebrare, este mai vizibil cum întreaga comunitate creștină este implicată și acționează în vederea actualizării harului reconcilierii în viața particulară a creștinului și a însăși comunității. Privită din punctul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrărilor penitențiale antice sau medievale. Această Formă B amintește că, de fapt, reconcilierea sacramentală este mereu un act al Bisericii, pentru că, prin acest mod de celebrare, este mai vizibil cum întreaga comunitate creștină este implicată și acționează în vederea actualizării harului reconcilierii în viața particulară a creștinului și a însăși comunității. Privită din punctul de vedere al procesualității dialogului, Forma B conține în sine un întreg parcurs dialogic, urmărind un mod specific de implicare, atât din partea penitentului, cât și a confesorului. Procesul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nici faptul că, în timp ce participă la această celebrare, penitentul este într-un permanent proces dialogic de tipul „eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei B, cu cele trei părți de referință (ritul inițial, celebrarea cuvântului lui Dumnezeu și ritul reconcilierii), vom observa prezența unui raport dialogic destul de amplu, în care sunt implicați practic patru „actori”: penitentul, confesorul, comunitatea și Dumnezeu. 3.2.1 Ritul inițial În această formă de celebrare, ritul inițial are scopul de a conștientiza credincioșii adunați că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Dumnezeu, cerând darul iertării asupra comunității și implorând asistența Duhului Sfânt, care să reverse lumina sa în inimile oamenilor. Se observă că dialogul nu se mai desfășoară în același mod personalizat, ca în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Aici, el trădează mai mult un aspect imperativ, realizat prin invitații, îndemnuri sau alte indicații. Se lasă impresia că preotul celebrant are mai mult rolul unui lider organizațional, care, în principal, are grijă să dirijeze întreaga
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dintre care se pot alege una sau mai multe și între care se poate interpune un psalm. Aceste lecturi au fost alese astfel încât mesajul lor să conțină chemarea la convertire și la conformare cu Cristos, sau să indice că misterul reconcilierii este în legătură strânsă cu moartea și învierea lui Cristos și cu darurile Duhului Sfânt. Ele au rolul de a ajuta penitenții să își privească sufletul în mod corespunzător, cu o conștiință corectă. Se poate alege însă și numai o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
proprie. Ulterior, penitentul va răspunde acestui mesaj prin mărturisirea păcatelor sale, prin exprimarea părerii de rău și prin formularea unei propuneri, momente ce au loc în mod individual în cea de-a treia parte a celebrării. 3.2.3 Ritul reconcilierii Înainte ca să aibă loc mărturisirea individuală, comunitatea prezentă rostește o formulă de mărturisire la nivel general. Această mărturisire este însoțită și de un gest al trupului pe care îl fac toți: îngenunchierea sau înclinarea capului. Urmează apoi o rugăciune litanică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în mod organizat, sunt invitați să fie prezenți mai mulți confesori, la care penitenții să poată apela. Începând cu acest moment, atât structura de celebrare a sacramentului cât și procesul dialogic se derulează în mod asemănător Formei A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Fac însă excepție ritul introductiv al acesteia, care deja a fost celebrat urmând un ritual aparte, și ultima parte, cu lauda lui Dumnezeu și trimiterea penitentului, care vor fi celebrare ulterior în comun. În afară de acestea, momentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-se „puterea și milostivirea lui Dumnezeu”. Celebrarea continuă cu o rugăciune, prin care preotul celebrant îl laudă pe Dumnezeu pentru darul iertării revărsat în inimile tuturor, după care se încheie cu binecuvântarea și trimiterea comunității. În Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, procesul dialogic dintre penitent și Dumnezeu se derulează în maniere diferite în momente distincte ale celebrării sacramentale: între comunitate și preotul celebrant, între penitentul singular și preotul confesor. Pe tot acest parcurs
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trecând apoi la cel intern al acestuia, pentru ca în final să se întoarcă din nou la cel extern, al comuniunii ecleziale, care acum se bucură, în integritatea sa, de o nouă viață a harului. 3.3 Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală, nu este una uzuală, care să se folosească frecvent. Ea este prevăzută de Ritualul Penitenței ca posibilitate concretă în care reconcilierea sacramentală să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se întoarcă din nou la cel extern, al comuniunii ecleziale, care acum se bucură, în integritatea sa, de o nouă viață a harului. 3.3 Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală, nu este una uzuală, care să se folosească frecvent. Ea este prevăzută de Ritualul Penitenței ca posibilitate concretă în care reconcilierea sacramentală să fie celebrată în situații excepționale. Apelul la această formă în practica
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală, nu este una uzuală, care să se folosească frecvent. Ea este prevăzută de Ritualul Penitenței ca posibilitate concretă în care reconcilierea sacramentală să fie celebrată în situații excepționale. Apelul la această formă în practica pastorală este permis doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Prima condiție se referă la împrejurările necesare. Celebrarea are loc doar în „împrejurări deosebite (...), dacă există o necesitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În același timp, ei sunt invitați să își respecte datoria de a se mărturisi cel puțin o dată pe an. Structura procesului dialogic urmărește, în prima sa parte, până la omilie, aceeași structură pe care o are și Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, după care celebrarea continuă într-o formă originală. După omilie, penitenții sunt îndemnați la căință și la însușirea propunerii de a se spovedi în mod individual, imediat ce există prima ocazie. După aceasta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a pronumelui personal la persoana a II-a: „Eu vă dezleg de păcatele voastre în numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh”. b) A doua variantă a formulei de dezlegare este cea folosită atât de Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și de Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, dar având aceeași adaptare a pronumelui pentru plural: „Eu vă dezleg de păcatele voastre...”. După primirea dezlegării, comunitatea este îndemnată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatele voastre în numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh”. b) A doua variantă a formulei de dezlegare este cea folosită atât de Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și de Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, dar având aceeași adaptare a pronumelui pentru plural: „Eu vă dezleg de păcatele voastre...”. După primirea dezlegării, comunitatea este îndemnată să aducă mulțumire lui Dumnezeu. Apoi, după un cântec sau un imn
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dorință a penitentului, de a se mărturisi în mod concret, nu există, atunci nu există nici condiția pentru ca păcatele sale să fie iertate, iar dezlegarea nu și-ar produce efectul, nici chiar în cazul Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Alți teologi, însă, comentând această explicație, afirmă că nu ar fi posibil ca să se dea dezlegare cu o condiție în viitor, pentru că, în acest caz, dezlegarea ar fi eficace doar când penitentul ar împlini condițiile viitoare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
suficientă și la un nivel subiectiv existența căinței perfecte, care conține în mod implicit și dorința de a se mărturisi. Prin aceasta, penitenții sunt iertați și reașezați în comuniune cu Dumnezeu. Urmărind derularea celor trei Forme de celebrare a sacramentului reconcilierii, pe care Ritualul Penitenței le propune, se observă că există o procesualitate dialogică evidentă în structura ritului acestui sacrament. Unii autori au numit acest aspect „itinerariu”, făcând referință atât la procesul de convertire pe care un creștin îl poate trăi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
multe etape, cât și la gradualitatea pe care o poate experimenta în cadrul procesului de creștere în credință și în comuniunea sa cu Dumnezeu, proces pe care structura Ritualului îl respectă. În acest itinerariu dialogic, în primul rând, are loc anunțul reconcilierii, care este făcut prin intermediul cuvântului lui Dumnezeu, cu care creștinul intră în contact în diferite moduri. Urmează apoi celebrarea liturgică propriu-zisă, în care Dumnezeu este prezent și acționează prin persoana confesorului, prin intermediul căruia comunică cu omul, folosindu-se de cuvinte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aprobarea celor competenți, în mod gradual, mai întâi a conferințelor episcopale, apoi a episcopului locului și, în ultimă instanță, a simplului preot confesor, cu limitele și obligațiile de rigoare. Aceasta înseamnă că există posibilitatea unei anumite creativități în derularea celebrării reconcilierii sacramentale, pentru că se dorește ca „celebrarea să fie bogată și frumoasă (...), păstrând structura esențială și în mod integral formula dezlegării (...) după normele stabilite de către conferințele episcopale”. Însă, indiferent de aceste schimbări sau adaptări, rămâne evident faptul că „sacramentul reconcilierii are
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrării reconcilierii sacramentale, pentru că se dorește ca „celebrarea să fie bogată și frumoasă (...), păstrând structura esențială și în mod integral formula dezlegării (...) după normele stabilite de către conferințele episcopale”. Însă, indiferent de aceste schimbări sau adaptări, rămâne evident faptul că „sacramentul reconcilierii are semnificație într-un dialog în care cuvântul iertării răspunde celui de mărturisire”. La acest lucru contribuie mult confesorul, care este chemat să rămână un instrument al lui Dumnezeu, folosindu-se în acest sens, în relația și în dialogul său
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în dialogul său cu penitentul, de diferite modele. 4. Paradigme ale dialogului penitent-confesor Pentru că, în general, persoana umană, în relaționarea sa cu celălalt, se folosește, conștient sau mai puțin conștient, de anumite modele, acest lucru se întâmplă și în sacramentul reconcilierii. Între confesor și penitent se conturează un anumit raport, iar în funcție de acest raport, se naște dialogul. Această raportare reciprocă nu schimbă rolul confesorului și nici pe cel al penitentului, ci doar accentuează anumite aspecte ale relației și implicit ale dialogului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
corespunzătoare modelului ales, fără a eluda însă rolul esențial nici al confesorului și nici al penitentului. Alți autori spirituali scot în evidență și alte modele de relaționare a confesorului cu penitentul la fel de semnificative. Catehismul Bisericii Catolice spune că, în sacramentul reconcilierii, „preotul împlinește slujirea Bunului Păstor care caută oaia pierdută, a Bunului Samaritean care oblojește rănile, a Tatălui care îl așteaptă pe Fiul risipitor și îl primește când se întoarce, a dreptului judecător care nu caută la fața omului și a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
anumite împrejurări în mod frecvent, dau naștere unor paradigme, la care confesorul poate apela în mod intenționat în dialogul său cu penitentul. Folosindu-se de acestea, el vrea să îi faciliteze penitentului înțelegerea mesajului evanghelic, să îl ajute în primirea reconcilierii sacramentale și să îi indice mai ușor o cale de sfințire. De multe ori, aceste paradigme se impregnează adânc în viața confesorului, modelându-i personalitatea, fapt ce poate fi în favoarea celebrării sacramentului reconcilierii, cu condiția de a nu schimba esența
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mesajului evanghelic, să îl ajute în primirea reconcilierii sacramentale și să îi indice mai ușor o cale de sfințire. De multe ori, aceste paradigme se impregnează adânc în viața confesorului, modelându-i personalitatea, fapt ce poate fi în favoarea celebrării sacramentului reconcilierii, cu condiția de a nu schimba esența acestuia. Însă, pentru că este greu ca toate aceste aspecte să iasă în evidență într-un mod echilibrat și într-un singur moment al celebrării reconcilierii sacramentale, atunci se întâmplă, sau se dorește în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
personalitatea, fapt ce poate fi în favoarea celebrării sacramentului reconcilierii, cu condiția de a nu schimba esența acestuia. Însă, pentru că este greu ca toate aceste aspecte să iasă în evidență într-un mod echilibrat și într-un singur moment al celebrării reconcilierii sacramentale, atunci se întâmplă, sau se dorește în mod intenționat, ca celebrarea concretă a acestui sacrament să sublinieze, în funcție de context, mai mult una din ele, păstrându-le și pe celelalte, dar eventual într-un plan secundar. Din acest motiv, întreaga
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
motiv, întreaga celebrare sacramentală îmbrățișează în mod mai accentuat o imagine paradigmatică, favorizând, în același timp, aprofundarea dimensiunii corespunzătoare acesteia. Înainte de a aplica mai mult un model sau altul, confesorii și penitenții trebuie să fie pe deplin conștienți că sacramentul reconcilierii este o liturgie, care conține o proclamare eficace a cuvântului lui Dumnezeu. Indiferent de paradigma accentuată, „acest sacrament trebuie să fie celebrat în așa fel încât să focalizeze atenția în mod exclusiv asupra lui Dumnezeu, care proclamă o veste bună
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]