12,341 matches
-
a întemeiat Editura Minerva, ca editură cu misiunea de a publica în ediții și studii, literatura română clasică și folclorul. Conducători ai editurii erau doi cărturari, regretatul Aurel Martin și dl Teodor Vârgolici. Aici, chiar de la început, am devenit șeful redacției de istorie literară și folcloristică, (adus fiind de la Editura Meridiane) și micul nostru colectiv (doamnele Rodica Rotaru, Maria Simionescu, Gabriela Omăt, d-nii Iordan Datcu, Grigore Pătrașcu) s-a sudat instantaneu, uniți prin comunitatea țelului și a strădaniilor. Redacția a pornit
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
devenit șeful redacției de istorie literară și folcloristică, (adus fiind de la Editura Meridiane) și micul nostru colectiv (doamnele Rodica Rotaru, Maria Simionescu, Gabriela Omăt, d-nii Iordan Datcu, Grigore Pătrașcu) s-a sudat instantaneu, uniți prin comunitatea țelului și a strădaniilor. Redacția a pornit la drum, întemeindu-și cîteva colecții ("Momente și Sinteze", "Universitas", "Confluențe", "Documente literare", "Memorialistică" și ediții libere), repede devenite de prestigiu, apreciate și stimate de istoricii literari. Aici statistica e de rigoare. Și aș aminti după un catalog
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
atît de stimulativă a exegezelor istoriografice, ca și a instrumentelor de lucru de care ducem, cronic, atîta lipsă. Dar acestea, are dreptate confratele Iordan Datcu, nu sînt decît un compartiment al activității de anvergură al Editurii Minerva. Temelia o crea redacția de clasici români, publicați în impecabilele condiții filologice și adnotări savante în colecțiile "Opere" și "Scriitori români". Opera scriitorilor de raftul al doilea era publicată în colecția "Restitutio", "Scrieri" iar colecțiile de rentabilizare economică a activității editurii erau vestita "Biblioteca
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
Lectura operei, 1986, Ion Heliade Rădulescu: o biografie a omului și a operei, 1986, Introducere în opera lui Petre Ispirescu, 1987, Textul și realitatea, 1988, Clasicii noștri, 1996, Paris: oameni și locuri, 1999. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani, redacția noastră îi dorește lui Mircea Anghelescu multă sănătate și noi succese literare Scriitorul care, indiferent de motiv, alege sau este obligat să aleagă calea exilului, ca și acela care ajunge un autoexilat în propria țară se confruntă, deopotrivă, cu dificultățile
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
Nagel de la universitatea din Leyda care s-a făcut "avocatul diavolului" vorbind în favoarea terorismului. El atacă prisosul de "respectabilitate" arătat de cetățeni autorităților Statului fără să caute să afle dacă acestea sunt îndrituite să combată terorismul fără nici o ezitare, subliniază redacția ceea ce Nagel vede în acțiunea statului un exces antidemocratic. Domnul Nagel nu mestecă prea mult cuvintele; nu se joacă, o spune direct. Nu ni se întâmplă oare și nouă să dăm dreptate "justițiarilor" și să ne pară rău când Statul
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
și respectiv 2000. Caete de dor (așa se scria cuvîntul mai demult: Caete) nu e cea dintîi revistă a exilului nostru (parizian și nu numai). În noiembrie 1948, apărea la Paris Luceafărul, cu sprijinul bănesc al generalului Rădescu. Secretar de redacție fiind, V. Ierunca a obținut colaborarea unor Al. Busuioceanu, M. Villara, Horia Stamatu și a altora pe care el însuși, după cum recunoaște astăzi, nu i-ar fi publicat, de n-ar fi fost "marea generozitate a lui M. Eliade". În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
de la începutul anilor '90 aceste diferențe - în sens negativ pentru activitățile pe C -, și le-am verificat atât prin introspecție, ca autor și ca lector-evaluator de texte (referate din stagiile de doctorantură, teze de doctorat, articole de revistă publicate sub redacția mea etc.); sau prin observarea dificultăților și performanțelor negative ale autorilor (doctoranzi etc.) care lucrau exclusiv pe C, iar nu pe pagini imprimate, și care trebuiau să-și corecteze textele în conformitate cu observațiile primite. De asemenea, le-am confirmat prin chestionarea
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
dreptate d-na Marta Petreu că expresia din titlul articolului nostru pare să aparțină, mai degrabă, "limbii de lemn a comunismului autohton" decît lui Emil Cioran. Ultimul număr din revista clujeană APOSTROF (1 din 2001) debutează cu o scrisoare adresată redacției de către dl. Ion Deaconescu și continuă cu o replică a d-nei Marta Petreu. Dl. Deaconescu a publicat la Editura Europa, anul trecut, o carte de convorbiri cu Emil Cioran, intitulată Dacă m-aș fi aruncat în Sena..., în legătură cu care revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
18 februarie, douăzeci și cinci de ani de la moartea lui Mircea Grigorescu, gazetar aproape necunoscut generațiilor noi, dar pe care cei mai în vîrstă, ca mine, l-au prins în plină activitate. Mircea Grigorescu și-a sfîrșit cariera ca secretar general de redacție al României literare, între 1971 și 1976, după ce a trecut pe la Contemporanul și Lumea, fără drept de semnătură o vreme, "pitit" de ochii autorităților, ca și Ștefan Popa (alias Șt. Aug. Doinaș), în funcții fără importanță. Cînd l-am cunoscut
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
poveștile despre gazetari și politicieni de altă dată. Multe le va fi luat cu el în cavoul familial de la Belu, la cîțiva pași în stînga capelei de pe aleea centrală. Nu știu să fi scris mare lucru. Ca secretar general de redacție, Mircea Grigorescu făcea de toate. Era absolut neobosit. Ținea rubrici întregi, săptămînal (el a reintrodus în presa postbelică rubrica de bridge), sau completa paginile acolo unde lenea colaboratorilor lăsa goluri. Nu conta subiectul. Putea improviza despre orice. Se așeza la
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
palmier din vreo oază, cu mașina lui de scris pe genunchi. în ziua cînd a murit, abia ne despărțisem, eu rămînînd pe Bulavardul Kiseleff, la Uniunea Scriitorilor (în clădirea sediului central de astăzi al PDSR), iar el, ducîndu-se acasă. Mașina redacției l-a lăsat în Piața Amzei și s-a întors după mine (deși redevenisem colaborator extern, mai profitam de ea). Stam să plec și mă pomenesc cu Vasile Băran, colegul nostru de redacție, foarte tulburat, strigînd că a murit Mircea
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
al PDSR), iar el, ducîndu-se acasă. Mașina redacției l-a lăsat în Piața Amzei și s-a întors după mine (deși redevenisem colaborator extern, mai profitam de ea). Stam să plec și mă pomenesc cu Vasile Băran, colegul nostru de redacție, foarte tulburat, strigînd că a murit Mircea Grigorescu. N-am crezut la început. Prea nu trecuseră decît cîteva zeci de minute de cînd ne spusesem la revedere, în poarta Uniunii. Era, din nefericire adevărat. Făcuse, probabil, un stop cardiac în timp ce
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
să se ghicească unele presiuni ideologice ale momentului (1940-1941!) asupra opiniilor sale, cîteva note ale acestei contribuții. Niciodată, de atunci, chestiunea n-a fost reluată. Ancheta din Vatra reprezenta ocazia ideală. N-a fost să fie. De vină nu e redacția, de vină sînt colaboratorii. Nici scriitorii români din Israel nu vin cu observații mult mai consistente. Am reținut totuși cîte ceva din lunga intervenție a lui Leon Volovici și din aceea foarte scurtă a lui Al. Mirodan. Îi trimitem pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
sînt alăturate pasaje din corespondența privată și de afaceri a lui Vladimir Ilici dintre 1895-1922. Portretul astfel realizat e mai convingător decît o mulțime de studii în ce privește cruzimea, fanatismul, psihologia acestui personaj nefast. * Cu un simț al valorii devenit marca redacției sînt alese și textele din capitolul "Biblioteca L.I.". Îl găsim aici pe Julio Cortázar, cu un text inedit la noi, Jurnalul unei povestiri, în buna traducere a Luminiței Voina-Răuț, pe Radu Aldulescu, semnînd un fragment din noul său roman Proorocii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
din 1955-1958. Dar, pînă la acea mișcare de macaz și sinuciderea lui Roller, istoricii adevărați, sprijiniți de forurile de partid, hotărăsc elaborarea unui tratat de istoria României în mai multe volume (fiecare cu cîte un responsabil și un colectiv de redacție) care demonstrează, implicit și explicit, sfîrșitul aberațiilor din manualul unic al lui Roller. De altfel, se decide ca manualul de istorie pentru licee să fie elaborat de Ministerul Învățămîntului, unde ministru era omul de bine acad. Ilie Murgulescu. Iar, cum
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
altfel, cum din păcate se tot întîmplă, orice insultă se poate ascunde în spatele ideii de polemică. * ADEVĂRUL titrează: Curtea Supremă de Justiție a mărit pedeapsa ziaristului Ion Cristoiu de opt ori însoțind articolul pe această temă cu o notă a redacției pe care o cităm: "În condițiile în care sute de procese de calomnie și insultă gravă, de pildă cele în care este chemat în instanță C.V. Tudor, nu sînt soluționate, Hotărîrea CSJ în cazul Ion Cristoiu apare ca disproporționată și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
montat scenariul cu boala poetului care, de fapt, ar fi fost perfect sănătos, determinînd, prin diagnosticul propus (și însușit - mirare! - de mari somități medicale ale timpului) asasinarea pacientului. Toate acestea sînt fragmente ale unui scenariu stupid pus la cale în redacția fostei reviste Luceafărul. Dreptate are dl Pericle Martinescu: "Numele lui Maiorescu în literatura noastră rămîne pentru totdeauna legat de acest volum de versuri din creația eminesciană", neuitînd să menționeze și numeroasele erori de tipar. Autorul nostru nu ignoră nici motivele
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
și prostia, de pildă cel superior inteligent, mai eficient și oricum mult mai hazos, după gustul Cronicarului, practicat de grupul Divertis.) * Întorcîndu-ne la Almanahul 2001 al Academiei Cațavencu, cele mai reușite pagini ni s-au părut cele datorate scriitorilor din redacție, Ștefan Agopian, Tudor Octavian și, parțial, Cornel Ivanciuc (acesta din urmă indecis între reportajul senzațional și proză și de aceea prolix). Despre ei, știam din bibliografie ce pot. Surpriza a fost secțiunea ultimă din cuprins - o selecție din textele trimise
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
Se vede asta și din revista lor, ANTITEZE, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Neamț, Consiliul local și Primăria Piatra Neamț și concepută de Adrian Alui Gheorghe și Lucian Strohi - directori-editori, Cristian Livescu - redactor șef, Emil Nicolae - secretar general de redacție, Vasile Spiridon, Vasile Baghiu, Dorin Ploscaru, Mihai Merticaru, Vladimir Tescanu, Nicolae Sava - redactori. În nr. 8-9-10, de 142 de pagini frumos machetate de Dana Mîndru, cu excepția cîtorva fragmente de roman cam plicticoase, fiindcă "nu se țin" așa, fără cap și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
cărți. Circulau pe seama lui anecdote care îl puneau într-o lumină pe care și-ar fi dorit-o mulți. La Contemporanul, unde l-am cunoscut, își cîștigase un teritoriu al lui, de care nu se mai atingea nimeni. Toată lumea din redacție știa că e contra, ceea ce nu-l scutea de atacuri piezișe, pe care le para, încercînd să le micșoreze importanța. Nu știu cum se descurca atunci cînd aceste atacuri ajungeau sus. Ori de cîte ori l-am întrebat despre asta, îmi răspundea
Ulici al meu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16603_a_17928]
-
ceva... sub un veritabil scriitor? * Ultimul meu articol din acest Cotidian depășit se intitula Uraganul Băsescu și a apărut pe data de 5 noiembrie 2004, cu trei săptămâni înainte de alegeri. Era, clar, altă proorocire!... Tot așteptând o explicație, sperând că redacția se molipsise de la boieria lui Ion Rațiu, mai aveam gata scris un articol, pe care nu mi l-a mai solicitat nimeni și pe care îl ofer cu plăcere cititorilor fideli ai României literare contemporană (ca purtări) cu I. L. Caragiale
Niște moftangii, mon șer! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11863_a_13188]
-
ne-a legat de mai mulți ani - și ne va asocia, cred, pentru totdeauna într-un trecut comun, un prețios bun afectiv - a fost revista "Adevărul literar și artistic". Draga mea revistă, devenită "victimă colaterală" în războiul dintre patronat și redacție... De peste opt ani de zile scriu săptămânal la ALIA. }in minte, parcă a fost ieri, cum am citit, cu mâinile tremurând de emoție, prima mea cronică din paginile revistei, la un volum de Nicolae Breban. Era pe 2 februarie 1997
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
la discreție. Inițial, Ana Maria Tinu a dat credit total echipei de conducere a Adevărului, plantînd-o atît în Consiliul Director, cît și la cîrma afacerii. De-abia după doi ani s-a dumirit ea că în această dublă ipostază conducerea redacției are prea multă putere. E clar că la început Ana Maria Tinu a folosit această soluție din două motive: s-a trezit de pe o zi pe alta cu ziarul pe mînă, ceea ce a făcut-o să le dea puterea colaboratorilor
Adevărul fără CTPopescu și CTP fără Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11893_a_13218]
-
o dată în plus cele mai interesante cărți apărute în ultimul timp care au avut pe copertă numele a doi poeți: Mircea Ivănescu și Rodica Braga - Commentarius perpetuus 2 (Editura Imago), Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu - Confort 2 îmbunătățit (Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate) și Robert Șerban cu Dan Mircea Cipariu - Timișoara în trei prieteni (Editura Brumar). Și pentru că am menționat deja Editura Brumar, îmi exprim din nou admirația pentru munca timișorenilor Adrian Bodnaru și Dan Ursachi, fără îndoială, artizanii celor
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
care s-a autosesizat că articolul Matusalem votează din Cotidianul e o ofensă la adresa pensionarilor, a vîrstnicilor din România. Responsabilul de număr, Alex Leo Șerban ne dezvăluie în introducere că rareori o temă a stîrnit atîtea discuții contradictorii în plenul redacției, colegii lui dorind cu toții să-și expună punctele de vedere. Firește, în bună tradiție dilematică, părerile sînt împărțite. "Cazul Mihăieș" prilejuiește deci o sănătoasă dezbatere nu doar a pamfletului exasperat de felul cum au votat la 12 decembrie peste 75
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]