14,572 matches
-
debitorul redevențelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant un sediu permanent de care este legat efectiv dreptul său bunul generator al redevențelor și care suporta sarcina plății acestor redevențe atunci aceste redevențe sînt considerate că provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent. 6. Dacă, datorită relațiilor speciale existente între debitor și creditor sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor plătite, ținînd cont de prestarea pentru care sînt
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
care suporta sarcina plății acestor redevențe atunci aceste redevențe sînt considerate că provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent. 6. Dacă, datorită relațiilor speciale existente între debitor și creditor sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor plătite, ținînd cont de prestarea pentru care sînt plătite (folosirea, concesionarea folosirii sau informații), excede suma asupra căreia s-ar fi convenit de debitor și creditor în lipsa unor asemenea relații, dispozițiile prezentului articol se aplică numai la această ultimă suma
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
lucreze în cadrul unei investiții, ca și al cheltuielilor relative la conducere; ... d) al capitalului investit sau al produsului lichidării sau înstrăinării totale sau parțiale a investiții; ... e) al fondurilor pentru rambursarea împrumuturilor destinate investițiilor și al dobînzilor aferente; ... f) al redevențelor și drepturilor de autor. ... 2. Fiecare parte contractanta va acorda, după îndeplinirea obligațiilor legale care revin investitorilor, autorizațiile necesare pentru a asigura fără întîrziere executarea transferurilor menționate la paragraful 1 al prezentului articol. Articolul 7 1. Transferurile de valută conform
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
60% la 29%; - pădurile după defrișare își vor reduce suprafața de la 17,7% la 5,6%; - zonele carstice cresc ca suprafață de la 12% la 64,3%. Aceasta este amprenta unui proces tehnologic care va permite statului român să impună o redevență de 2-4% (simbolică față de importanța și magnitudinea investiției) din care, pe termen infinit, va suporta financiar gestionarea platformei industriale plină de riscuri de mediu, depozite cu materiale toxice, halde de steril și un iaz de decantare în care s-au
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
mondiale, sistemul PSA se aplica industriei extracției de petrol din România. Recent, anii 2000, Guvernul României a aplicat PSA la concesiunile din Platoul continental al Mării Negre pentru eventualele zăcăminte de gaze naturale și petrol, înțelegere transformată ulterior în concesiune și redevență, la cote simbolice. Indiferent de forma negociată pentru un contract de exploatare a unor resurse minerale, trebuie să se ia în considerare și costurile acumulărilor entropice: finanțarea perioadei postînchidere a exploatării și acoperirea daunelor în cazul unor accidente majore. Revenind
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
în caseta 29 poate fi îmbogățit continuu, reținându-se o expresie folosită anterior, după care atragerea investitorilor dintr-un spațiu concurențial global devine o „artă”. Caseta 29. Modalități de stimulare a investițiilor Reduceri, scutiri de taxe și impozite Scăderea prețului terenului Redevențe acceptabile Acces la rețele de utilități din zonă Adaptarea profilului școlilor din zonă la nevoile investitorului Acordarea de teren gratuit personalului străin ce dorește să-și construiască o locuință și să rămână în zonă Realizarea drumurilor de acces pentru interesul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
resurse neregenerabile; modificări ireversibile aduse mediului; alternative la resursele care se epuizează (de tipul biocom bustibililor și gazelor de șist în locul petrolului); și perturbarea economiei rurale, redistribuirea geografică a locuitorilor. Nu trebuie uitate veniturile încasate de beneficiari în urma unei investiții: redevențe, cotă-parte din producție sau beneficii, taxe și impozite, infrastructuri care rămân funcționale și după închiderea investiției. Înainte ca decidenții să opteze pentru un anumit scenariu (decizie care nu este ușor de luat), trebuie făcute următoarele precizări: - există și un scenariu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
resurse minerale situate într-o zonă economică slab dezvoltată; - crearea pe perioada realizării infrastructurii de producție a circa 2.000 de locuri de muncă, iar pe timpul exploatării a 250-500 de locuri de muncă directe (inclusiv pentru salariații străini); - obținerea unei redevențe de 4% din valoarea producției, estimată (prețuri 2002) la un total de 40 de milioane de dolari; - obținerea unui venit evaluat la circa trei milioane de dolari din concesionarea terenului; - externalități pozitive: modernizarea infrastructurii de transport, realizarea de obiective sociale
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
obligație de autoconsum, această vânătoare rămâne martora unui univers non-monetar. Totuși, puritatea ei e pusă în cauză, și aceasta în două moduri: • prin prezența străinilor în sat; dacă unul dintre ei prinde un animal oarecare, îl păstrează în întregime; nicio redevență nu este prevăzută în cazul său; • prin faptul (și acesta este mai important) că unii își iau cu ei arma. În timpul vânătorii la care am asistat, a avut loc un fel de scandal: un vânător a răpus cu o singură
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
categorie. În realitate, nouă persoane dețin câte o armă de foc. Produsul acestei vânători individuale este vândut, însă conflictul rămâne deschis. În cadrul autosubzistenței, animalul ucis nu aparține vânătorului în mod individual; acesta din urmă trebuie să satisfacă o serie de redevențe, și ce îi rămâne va fi împărțit cu rudele. În prezent, compromisul cel mai frecvent admis este următorul: animalul este împărțit în două. O jumătate este destinată redevențelor: o coapsă (cea pe care s-a prăbușit animalul) merge la grupul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în mod individual; acesta din urmă trebuie să satisfacă o serie de redevențe, și ce îi rămâne va fi împărțit cu rudele. În prezent, compromisul cel mai frecvent admis este următorul: animalul este împărțit în două. O jumătate este destinată redevențelor: o coapsă (cea pe care s-a prăbușit animalul) merge la grupul de rudenie proprietar al terenului; un membru superior, la rudele din partea mamei (unchi materni); jumătate din spate, la rudele paterne (tatăl și frații lui). Beneficiarii nu pot vinde
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
magazinului Mailboxes Etc. din orașul său. Bill se întâlnea adesea cu acesta și, pe măsură ce proprietarul francizei a început să aibă încredere în Bill, i-a împărtășit informații financiare importante. Proprietarul i-a arătat lui Bill raportul lunar privind taxele de redevență, iar acesta a analizat datele financiare, inclusiv veniturile, costurile medii și variabile, precum și costurile salariale. De îndată ce și-a dat seama că veniturile pe care le-ar obține în calitate de proprietar de franciză Mailboxes Etc. ar fi mulțumitoare, Bill a cumpărat cel
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
întreprinderilor cu capital străin din țara noastră. Pe lângă profitul repatriat înregistrat, întreprinderile cu investiții străine directe mai pot genera scurgeri de profit prin alte modalități, mai mult sau mai puțin urmărite sau identificate, cum ar fi: prețurile de transfer, plata redevențelor, prestarea de servicii (management, consultanță, credite intragrup), care de regulă sunt hotărâte de firma mamă. Cifrele macroeconomice referitoare la raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit variază de la un an la altul, dar și de la o filială la alta, în funcție de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și beneficiarul finanțării (utilizatorul echipamentului achiziționat prin sistemul de leasing). Societatea de leasing aprovizionează de la furnizor echipamentul solicitat de utilizator și îl cedează acestuia din urmă pentru o anumită perioadă de timp. În schimb, utilizatorul îi achită societății de leasing redevențe lunare. În acest mod, utilizatorul poate realiza investiții, chiar și atunci când nu dispune de fondurile necesare. La finalul contractului de leasing, utilizatorul îi poate returna societății finanțatoare bunul și poate închiria un altul care îi satisface mai bine cerințele. Acest
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
materialului în leasing. Așadar, în cazul leasingului financiar, bunul finanțat este evidențiat în contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finanțării). Utilizatorul va înregistra amortizarea aferentă imobilizării corporale intrate în patrimoniu, amortizare care este deductibilă din punct de vedere fiscal, potrivit legislației în vigoare. Redevența lunară este compusă din cota-parte din valoarea de intrare a imobilizării corporale și din dobânda de leasing. Pentru utilizator, dobânda de leasing este o cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal. În alte țări, spre exemplu în Franța și în
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziție al energiei și apei consumate, costul de achiziție al animalelor și păsărilor și costul mărfurilor vândute; ~ cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți: întreținere și reparații, redevențe, locații de gestiune și chirii, studii și cercetări, inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare, cheltuielile cu alte servicii executate de terți (colaboratori, comisioane, onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate, transportul de bunuri și personal, deplasări, detașări și transferări, poștă
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
unor obligații financiare). În structura veniturilor științele economice identifică: 1) venituri propriu-zise (curente); 2) câștiguri din orice altă sursă. 1) Veniturile propriu-zise sunt generate de activitatea curentă a întreprinderii și se pot regăsi sub formă de: comisioane, vânzări, dobânzi, dividende, redevențe și chirii. 2) Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot să nu apară în cursul activităților obișnuite ale entității, cum ar fi: sume rezultate din cesionarea unor active pe termen lung; câștiguri constatate sau nerealizate, cum sunt veniturile rezultate
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
consumabile, costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate, costul de achiziție al materialelor nestocate; contravaloarea energiei, apei consumate sau a combustibilului; valoarea animalelor și păsărilor, costul mărfurilor vândute și al ambalajelor; cheltuieli cu lucrările și serviciile prestate de terți (redevențe, chirii, locații de gestiune), cheltuieli cu alte servicii executate de terți (reclamă, protocol, cheltuieli poștale și bancare etc.); cheltuieli cu personalul (salarii și venituri asimilate); ajustarea valorii imobilizărilor corporale și necorporale; ajustarea valorii activelor circulante; alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
agenției, deoarece acest lucru ar pune la îndoială capacitatea Parlamentului de a exercita un control politic extern obiectiv asupra activităților agenției (CEC, 2002, p. 9). Majoritatea agențiilor sunt finanțate din bugetul UE, precum și, în unele cazuri, din perceperea directă de redevențe sau alte plăți. Regulamentul financiar general conține anumite dispoziții esențiale privind în special organigrama agențiilor, aplicarea regulamentului privind cadrul financiar pentru agenții, consolidarea conturilor acestora cu cele ale Comisiei și descărcarea de gestiune acordată de Parlamentul European. În plus, regulamentul
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziție al energiei și apei consumate, costul de achiziție al animalelor și păsărilor și costul mărfurilor vândute; − cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți: întreținere și reparații, redevențe, locații de gestiune și chirii, studii și cercetări, inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare, cheltuielile cu alte servicii executate de terți (colaboratori, comisioane, onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate, transportul de bunuri și personal, deplasări, detașări și transferări, poștă
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
model de afaceri, incluzând operațiuni de marketing, vânzare, inventariere, contabilitate și de personal și precum și piața produsului sau serviciului respectiv 217. Din punct de vedere juridic, franciza reprezintă operațiunea în baza căreia un comerciant conferă unui alt comerciant, în schimbul unei redevențe, dreptul de exploatare a unei sume de drepturi de proprietate industrială, incluzând marca, know-how218 și modelul organizatoric al afacerii în vedere exploatării eficiente a drepturilor transferate, cu obligația beneficiarului de a păstra nealterată calitatea produsului sau serviciului aferent și omogenitatea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
să fie titularul drepturilor de proprietate intelectuală și/sau industrială; c) să asigure beneficiarilor săi o pregătire inițială, precum și asistență comercială Francizantul este un comerciant independent în raport cu francizorul. În schimbul selectării lui în vederea acordării francizei el este obligat să plătească o redevență și să suporte cheltuielile necesare pentru menținerea afacerii la standardele impuse de francizor. Eventualul insucces al afacerii, eventuala insolvență îl va afecta doar pe francizat și nu se va răsfrânge asupra francizorului. Beneficiarul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: a) să
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acestă etapă francizorul are obligație de a furniza viitorului beneficiar informații care îi permit acestuia să părți cipe, în deplină cunoștință de cauză, la derularea contractului de franciză cum ar fi: • experiența dobândită și transferabilă; • condițiile financiare ale contractului, respectiv redevența inițială sau taxa de intrare în rețea, redevențele periodice, redevențele din publicitate, determinarea tarifelor privind prestările de servicii și tarifele privind produsele, serviciile și tehnologiile, în cazul clauzei obligațiilor contractuale de cumpărare; • elementele care permit beneficiarului să facă calculul rezultatului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
viitorului beneficiar informații care îi permit acestuia să părți cipe, în deplină cunoștință de cauză, la derularea contractului de franciză cum ar fi: • experiența dobândită și transferabilă; • condițiile financiare ale contractului, respectiv redevența inițială sau taxa de intrare în rețea, redevențele periodice, redevențele din publicitate, determinarea tarifelor privind prestările de servicii și tarifele privind produsele, serviciile și tehnologiile, în cazul clauzei obligațiilor contractuale de cumpărare; • elementele care permit beneficiarului să facă calculul rezultatului previzionat și să-și întocmească planul financiar; • obiectivele
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
informații care îi permit acestuia să părți cipe, în deplină cunoștință de cauză, la derularea contractului de franciză cum ar fi: • experiența dobândită și transferabilă; • condițiile financiare ale contractului, respectiv redevența inițială sau taxa de intrare în rețea, redevențele periodice, redevențele din publicitate, determinarea tarifelor privind prestările de servicii și tarifele privind produsele, serviciile și tehnologiile, în cazul clauzei obligațiilor contractuale de cumpărare; • elementele care permit beneficiarului să facă calculul rezultatului previzionat și să-și întocmească planul financiar; • obiectivele și aria
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]