4,550 matches
-
până când și-a mai revenit fizic. Cum acțiunea avea să se termine în scurtă vreme la Gherla, nu a mai avut de-a face cu aceasta. Spre sfârșitul lui 1955, a fost transferat la Aiud, unde avea să cunoască și „reeducarea” din 1962-1964. După eliberare a emigrat în Australia 1. Virgil Bordeianutc "Virgil Bordeianu" Născut pe 15 iunie 1926 în comuna Boroaia din județul Suceava, Bordeianu a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru activitate legionară 2. Alăturat mișcării lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Cobîlaș în declarație. Cobîlaș știa că Bogdanovici își începuse tatonările la începutul lui noiembrie 1948, la camera 9 de la etajul II. Imediat după mutarea sa în această cameră, Cobîlaș a fost abordat de Bogdanovici, care i-ar fi explicat că „reeducarea” începută de el urmărește să redea deținuții vieții sociale și că dorește să facă ceea ce a făcut profesorul Rogojeanu la Aiud în 1945. Practic, el urmărea doar eliberarea deținuților politici din închisoare. Cobîlaș i s-a împotrivit lui Bogdanovici, spunându
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fapt căzând victimă celui de-al doilea mare val de teroare comunistă. Condamnat la 20 de ani de detenție ca recidivist, într-un lot cu alți membri ai familiei, a trecut pe la Periprava, Salcia și Aiud, unde a participat la reeducare. S-a eliberat cu decretul din 1964. A fost urmărit de Securitate și s-a încercat racolarea lui după prima perioadă de detenție, dar a fost lăsat în pace după cea de-a doua. După 1989, a fost printre inițiatorii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dumitrescu, Vasile Pătrașcu, Dinu Mateescu, George Chivulescu, Nicolae Chivulescu, Nicolae Ioniță, Dan Dumitrescu, Blăgescu, Mărculescu și Stănescu. Spre sfârșitul verii a fost adus în cameră și Alexandru Mărtinuș, împreună cu două paturi metalice suprapuse. Mărtinuș a ținut un prim discurs despre „reeducare”, dar fără să stârnească reacții. Țurcanu a apărut și el pentru a-și ține discursul de dinaintea bătăilor: „Reeducarea, de altfel, e o problemă de conștiință. Dacă vreți, o faceți, dacă nu, nu. Demascarea, în schimb, vreți, nu vreți, va trebui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sfârșitul verii a fost adus în cameră și Alexandru Mărtinuș, împreună cu două paturi metalice suprapuse. Mărtinuș a ținut un prim discurs despre „reeducare”, dar fără să stârnească reacții. Țurcanu a apărut și el pentru a-și ține discursul de dinaintea bătăilor: „Reeducarea, de altfel, e o problemă de conștiință. Dacă vreți, o faceți, dacă nu, nu. Demascarea, în schimb, vreți, nu vreți, va trebui să o faceți. Vă obligăm noi!”1, ceea ce însemna că urmau să fie obligați să dea informații din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fără să mai fie torturat. Totuși, a fost amenințat, bătut și izolat de către administrație, pentru diverse motive. Restul detenției, până la eliberarea din 31 august 1964, și l-a petrecut în Galați și Aiud, unde s-a aflat inclusiv pe durata reeducării. Gheorghiu a fost cercetat pentru al doilea proces al deținuților, în care a fost martor al lui Iosif V. Iosif. După eliberare a întâmpinat aceleași probleme ca mai toți foștii deținuți politici: nu a reușit să termine facultatea, a lucrat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
camera 1-subsol, unde a întâlnit diverși cunoscuți: Constantin Oprișan, Florică Dumitrescu, Alexandru Mărtinuș. Agresiunea a început în cameră în primele zile ale lui decembrie 1950, când au sosit Țurcanu și alții, care, împreună cu Mărtinuș, le-au ținut faimosul discursul despre „reeducare” și comunism celor circa patruzeci de deținuți. În cameră mai erau Nicolae Chivulescu, Florică Dumitrescu și Vasile Pătrașcu. Dacă Hoinic nu dă detalii despre ceea ce e urmat, Ioan Muntean l-a văzut ținut zile și nopți de-a rândul în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în fabrică, având rol de „agent acoperit”, cu obligația de a întocmi note informative despre discuțiile dintre deținuți. A fost eliberat pe 23 iulie 1953 din penitenciarul Craiova 1. După 1989 s-a implicat în organizarea Simpozionului Internațional „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”. Constantin P. Ionescu 2tc "Constantin P. Ionescu2" Născut în comuna Trușești, județul Botoșani, la 7 iunie 1927, a fost arestat ca elev și încarcerat la Suceava. Condamnat la 8 ani de închisoare, a fost transferat la Gherla pe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Anghel Avram și Ion Precup. În momentul arestării era student la Facultatea de Textile. Pe când se afla la Jilava în așteptarea procesului, în toamna lui 1949, s-a întâlnit cu un prieten care trecuse prin Suceava și cunoscuse încercările de „reeducare” de acolo. Acesta l-a pus la curent cu personajele și acțiunile din închisoare, rămânând extrem de surprins când l-a văzut pe Eugen Țurcanu în celulă, întrucât știa că acesta era de luni bune în Pitești. Itul l-a abordat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aicea e iadul! Să nu vorbești nimic, nimănui! Cere-te la mine la raport! Ești ca un mort! Cere vizită medicală!”. După vizita medicală, Miulescu i-a relatat lui Itul discuția avută cu Dumitrescu: Mi-a spus că se face reeducare și că e moarte de om. Să tăcem, să nu vorbim nimic de afară și de trucuri folosite la anchete pentru a salva pe cineva. „Aveți grijă, mare grijă, să tăceți! Ceea ce știi tu singur și nu știe altul îți
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
adevăr și câtă invenție se află în vorbele lui Livinschi, însă pare curios faptul că s-a confesat unei victime. Pe de altă parte, fratele lui Mihai Livinschi, Anton, era și el închis, acționând la Târgșor tot în sensul unei „reeducări”. Totuși, după informațiile care erau cunoscute de către agresorii săi, Davidescu și-a dat seama că Livinschi îl trădase. Între decembrie 1949 și 19 ianuarie 1950, la camera 4-spital a participat la torturarea mai multor victime, printre care Alexandru Bogdanovici, Ion
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Maxim: „Măi, Maxime, tu... tu puteai să fii mort la data aceasta..., dar eu...” 3. Livinschi afirmă că au fost 700 de deținuți bătuți la Pitești și la Gherla. Într-un proces-verbal despre Pitești, el inventează un scenariu în care „reeducarea” ar fi fost o acțiune de spionaj legionar, stabilită de un comandament din București, cu scopul de a centraliza informații și a le trimite lui Horia Sima, care ar fi fost finanțat de americani - în fapt, varianta care convenea Securității
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
stângă. Procesul său a avut loc într-una din celulele încăpătoare din penitenciarul Suceava, Lucinescu fiind considerat șeful unui lot de 47 de oameni. Înainte de proces, târziu, în toamna lui 1948, Alexandru Bogdanovici, care încerca să inițieze o mișcare de „reeducare”, l-a chemat pe Lucinescu la o discuție privată și i-a spus că trebuie să se facă ceva pentru salvarea vieților celor închiși, explicându-i că, dacă simulează o reeducare, ar putea fi eliberați de comuniști. Lucinescu l-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Alexandru Bogdanovici, care încerca să inițieze o mișcare de „reeducare”, l-a chemat pe Lucinescu la o discuție privată și i-a spus că trebuie să se facă ceva pentru salvarea vieților celor închiși, explicându-i că, dacă simulează o reeducare, ar putea fi eliberați de comuniști. Lucinescu l-a refuzat însă ferm, spunând că aceștia nu sunt naivi, iar prețul care trebuia plătit pentru eliberare era prea mare. Supărat pentru că grupul din jurul lui Bogdanovici începuse să intoneze cântece comuniste într-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de răspundere în domeniul activității sale (de nivelul doi, totuși, din cauza cazierului). Cu toate acestea, șicanările din partea Securității au fost continue și în cazul său. Virgil Maxim 3tc "Virgil Maxim3" Arestat încă din 1942, Virgil Maxim a cunoscut încercarea de „reeducare” la Târgșor, iar mai târziu a trecut prin sistemul criminal de la Gherla. Primele semne ale unor întâlniri publice în cadrul închisorii sunt menționate la începutul verii lui 1948 și aveau ca protagoniști un grup de elevi buzoieni neafiliați politic. Ședințele se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe un afiș, dar și verbal, de către șeful camerei. Pe la sfârșitul lui iulie 1948, Maxim a fost invitat și el să țină o prelegere, alegând să vorbească despre datoria de a se supune autorității, însă s-a declarat împotriva unei „reeducări” și a schimbării convingerilor. Reacția sa a fost condamnată de directorul și subdirectorul închisorii, iar ședințele s-au suspendat. Dacă în primele luni regimul era destul de permisiv, deținuții având dreptul la pachet și la vorbitor lunar, încet-încet, acestea au fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
condamnată de directorul și subdirectorul închisorii, iar ședințele s-au suspendat. Dacă în primele luni regimul era destul de permisiv, deținuții având dreptul la pachet și la vorbitor lunar, încet-încet, acestea au fost permise numai celor care erau de acord cu „reeducarea”. În iarna lui 1948-1949 elevii au fost scoși la muncă în atelierul de țesătorie, iar Maxim a îndeplinit rolul de îndrumător pentru elevi, intrând astfel în contact cu toată lumea și încercând să păstreze un tonus sănătos printre ei. Virgil Maxim
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost „piteștean”, Justin Ștefan Paven, iar după o grevă a foamei din cauza condițiilor proaste impuse de comandantul Gheorghe Crăciun, a fost transferat disciplinar la Gherla. Prin vara lui 1959 a fost mutat înapoi în Aiud, unde a trecut și prin reeducare. A fost eliberat din închisoare pe 31 iulie 1964, destinul său fiind fracturat și în liberate: și-a luat bacalaureatul la 48 de ani, în 1970, și a putut lucra doar ca suplinitor și șef de formație. Eugen Măgirescutc "Eugen
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
când deținuții au fost obligați să se închine unui falus sculptat în săpun. La Gherla, unde a ajuns prin august 1951, Țurcanu i-a repartizat un rol de „agent descoperit”, obligându-l să acționeze deschis împotriva celor care nu acceptau „reeducarea”. Muntean a lucrat o perioadă la cabinetul medical, iar în vara lui 1955 a fost transferat la Aiud, unde a trecut și prin reeducare. Vichente („Tibi”) Murărescutc "Vichente („Tibi”) Murărescu" Murărescu a făcut parte din filiala timișoreană a organizației anticomuniste
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
repartizat un rol de „agent descoperit”, obligându-l să acționeze deschis împotriva celor care nu acceptau „reeducarea”. Muntean a lucrat o perioadă la cabinetul medical, iar în vara lui 1955 a fost transferat la Aiud, unde a trecut și prin reeducare. Vichente („Tibi”) Murărescutc "Vichente („Tibi”) Murărescu" Murărescu a făcut parte din filiala timișoreană a organizației anticomuniste conduse de Titus Leonida și avea o condamnare de 7 ani de detenție. A fost torturat într-o cameră cu Grigore Dumitrescu de către Mihai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
începe primele tatonări pentru pornirea acțiunii. Prin martie 1949, directorul Dumitrescu i-a întrebat dacă vor cărți de literatură marxistă și le-a adus câteva volume, probabil într-o încercare de a vedea care era atitudinea celor din cameră față de „reeducare”. Imediat după sosirea sucevenilor, în aprilie 1949, contactele dintre aceștia și camera lui Pătrășcanu s-au stabilit prin Gheorghe Soroiu, care mergea zilnic la cei cinci moldoveni. După o săptămână, Soroiu i-a spus lui Pătrășcanu că aceștia sunt dintre
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în aprilie 1949, contactele dintre aceștia și camera lui Pătrășcanu s-au stabilit prin Gheorghe Soroiu, care mergea zilnic la cei cinci moldoveni. După o săptămână, Soroiu i-a spus lui Pătrășcanu că aceștia sunt dintre cei care au făcut „reeducare” la Suceava și se arată ferm antilegionari: Pătrășcanu l-a sfătuit pe Soroiu să nu mai meargă pe la suceveni, dar Soroiu nu l-a ascultat și a avut numeroase discuții în contradictoriu cu ei. Aflând de la Soroiu că Țurcanu era
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
celula moldovenilor și a vorbit cu Onișor și Gebac, observând că acesta din urmă nu prea vorbește când este întrebat de Bogdanovici. Pe la începutul lui iunie 1949, Soroiu le-a transmis colegilor de la 1-corecție că sucevenii sunt deciși să facă „reeducare” și că vor să discute cu ei modalitatea. De asemenea, le-a spus că a doua zi Gebac va veni și va citi o scrisoare din partea lui Țurcanu. Sfătuindu-se cu ceilalți, Pătrășcanu a hotărât să simuleze că dorm atunci când
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Sobolevschi, Coriolan Gherman, Aristotel Popescu, Aurel Tacu, Blaga, Gheorghe Soroiu, Ghițulescu, Paul Dumitrescu, Beșchea, Murărescu, iar în cameră au fost întâmpinați de Țurcanu, Gheorghe Bâgu și Gebac. Două zile mai târziu, Gheorghe Bâgu și apoi Țurcanu au început discuțiile despre „reeducare”, iar pe 6 decembrie a avut loc prima bătaie generală, Pătrășcanu fiind torturat și el. Un alt participant la evenimente, Maximilan Sobolevschi, spune că, în timpul agresiunii 1, el i-a dat câteva palme lui Pătrășcanu, până ce acestuia i-au căzut
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a născut la 23 noiembrie 1923 în București, a fost arestat ca student la Medicină și condamnat la 4 ani de închisoare. Aristotel Popescu pretinde că încă din timpul cercetărilor din 1948 unii anchetatori le spuneau că studenții vor face „reeducare”, ba chiar unii avocați îi amenințau că, în ciuda pedepselor mari, se vor confrunta cu „reeducarea” în penitenciare 1. După o perioadă petrecută în Jilava, a ajuns la Pitești la începutul lui 1949, unde a fost contactat rapid de grupul lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]