5,631 matches
-
exterioară care poate fi reflectată sau este vorba doar de o iluzie, deci dacă e posibil un demers care să reflecte o așa-zisă realitate obiectivă sau trebuie să ne adaptăm din start cu ideea că noi nu reflectăm decât reflectările noastre asupra realității. Problema nu e deloc nouă, sună neokantian, dar ea mi-a fost suscitată de textul tău. Și aș accentua faptul că nu o văd ca o problemă kantiană, ci mai degrabă ca o problemă metodologică. Fiindcă dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu e deloc nouă, sună neokantian, dar ea mi-a fost suscitată de textul tău. Și aș accentua faptul că nu o văd ca o problemă kantiană, ci mai degrabă ca o problemă metodologică. Fiindcă dacă reflecția nu este o reflectare a unei imagini obiective, ci a unor reflectări colective, atunci apare imediat paradoxul lui Heisenberg, și anume acela că atunci când Încearcă să reflecteze o realitate - sigur că la Heisenberg e vorba de una cuantică - fie obiectivă, fie subiectivă, observatorul riscă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mi-a fost suscitată de textul tău. Și aș accentua faptul că nu o văd ca o problemă kantiană, ci mai degrabă ca o problemă metodologică. Fiindcă dacă reflecția nu este o reflectare a unei imagini obiective, ci a unor reflectări colective, atunci apare imediat paradoxul lui Heisenberg, și anume acela că atunci când Încearcă să reflecteze o realitate - sigur că la Heisenberg e vorba de una cuantică - fie obiectivă, fie subiectivă, observatorul riscă, prin instrumentele sale, prin intruziunea sa epistemică, prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nici o problemă, pentru că, În acest caz, observatorul nu ar trebui decât să-și regleze instrumentul, până când Îl face destul de exact Încât să corespundă perfect realității. Dar dacă această realitate obiectivă este doar un deziderat, un model, și ceea ce reflectăm sunt reflectările noastre, atunci mica mea problemă, micul paradox pe care Îl văd este În ce măsură reflecția istoricului, la rândul ei, nu riscă să modifice perspectiva pe care Își propune să o reflecte la un mod obiectiv (deși devine greu să spun obiectiv
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este simplu, dar merită Încercat. Așadar, nu am un răspuns, dar manifest prudență În fața termenului realitate obiectivă - nu știu ce e aceea. Prin excelență Însă, faptele acestea care pot fi numite - cu o metaforă, iarăși, nu știu cât de izbutită - locurile memoriei țin de reflectarea subiectivă, eventual de o intersubiectivitate, de anumite repere pe care le luăm din discursul public al celorlalți. Și cu asta vreau să accentuez puțin asupra cuvântului „public”, pentru că individualul nu-mi este limpede ce loc ar avea În constituirea locurilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sandei, se poate spune că acel mic grup de intelectuali din anii ’40 reflectau asupra contextului istoric, intuind, prin conceptul de criză, marile schimbări dramatice ce aveau să urmeze. Dezbaterea pe marginea ideii de criză era așadar o formă de reflectare, de oglindire anticipată, asupra unor transformări care aveau să devină rapid foarte dure, ducând până la o distrugere a individului, a societății, a fibrei Înseși a culturii și civilizației noastre. Marius Jucan, În schimb, se apleacă asupra unei crize istorice complementare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
granițelor, difuzarea moștenirii interbelice (inclusiv reluarea unor articole din seriile interbelice ale revistei), editarea scriitorilor interziși și a materialelor respinse de cenzura comunistă, o intensă campanie de traduceri, astfel încât revista să contribuie direct la conturarea momentului cultural, nu doar la reflectarea lui. La rubrica „Pagini din literatura exilului”, devenită „Recuperări”, semnează Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Norman Manea, Ion Negoițescu, Virgil Ierunca, Matei Călinescu, Ștefan Baciu. Reapare rubrica „Remember”, inițiată în 1980 pentru republicarea unor articole din seriile interbelice semnate de autori
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
precisă în producția poetică a lui Venantius. Văzute în ansamblu, Miscellanea sunt utile și pentru cunoașterea ambianței istorice, nu numai a celei intelectuale, din Franța secolului al șaselea, chiar dacă ar fi simplist să considerăm poezia lui Venantius doar ca o reflectare a istoriei francilor. Să spunem mai degrabă că, la el, versificarea fluentă și îngrijită, disponibilă în orice ocazie, este predominantă în raport cu profunzimea sentimentelor și cu angajamentul poetic deplin; printre calitățile sale se numără capacitatea descriptivă grație căreia Venantius depășește o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
XVII-lea; Doru Mihăescu - o versiune românească din secolul al XVII-lea a lui Herodot; Corneliu Dima-Drăgan - relațiile culturale dintre cronicarul sârb Gheorghe Brancovici și stolnicul Constantin Cantacuzino; Al. Zub - modernitatea istoriografiei românești din secolul al XVIII-lea; Florin Curta - reflectarea imaginii împăratului Iulian Apostatul la Gheorghe Șincai); cărți populare (Mircea Popa - rolul cărților populare în menținerea tradiției bizantine în cultura română); cărți bisericești (Ion Radu Mircea - activitatea lui Gavriil Uric; Cătălina Velculescu - versiunile slavone și românești ale proloagelor); scrieri de
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
personalității și o marcă a Eului, are o mai mare trecere În societate. Profesioniștii În marketing au Înțeles de mult legătura strânsă Între personalitate și proprietate și au obișnuit câteva generații de consumatori cu ideea că ceea ce suntem este o reflectare directă a ceea ce avem. Al meu versus al tău Metamorfoza În modul de a gândi despre natura proprietății a urmărit schimbările multiple care au transformat un continent de la o economie feudală la o economie de piață și de la o domnie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1.2. Natura și geneza valorilortc "1.2. Natura și geneza valorilor" În abordarea axiologicului se desprind îndeobște trei mari clase de teorii: cele care consideră izvorul și natura valorilor în subiect (psihologism); cele care afirmă că valorile sunt o reflectare a proprietăților obiective (realism naiv); concepțiile care văd în axiologic un domeniu aparte, ce nu ține nici de lucruri și nici de oameni, valorile fiind obiective și transcendentale (idealism obiectiv, imanentism). Respectiva tipologizare se referă la etape istorice ale cunoașterii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Slavici (apreciat pentru „finețea umoristica”), B.P. Hașdeu, Aron Cotruș și o secțiune privind relațiile culturale italo-române. Mai multe pagini privesc istoria românilor, de la sigiliul Romei asupra Daciei la Ștefan cel Mare și chestiunile privind Transilvania și Banatul, în fine, până la reflectarea în presa din Milano a domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Așa cum remarcă Mircea Anghelescu, L. „și-a format treptat, prin mijlocirea literaturii, dar și prin repetate călătorii în România, o imagine de ansamblu asupra poporului și a spiritului sau, asupra
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
Unii autori, printre care Robert Goyer și Carl Weaver, sugerează căi specifice pentru lărgirea capacității de ascultare; câteva dintre cele exprimate de acesta din urmă ni se par capabile de a genera o serie de exerciții în activitatea didactică: 1) reflectarea la mesajul vorbitorului și asigurarea că toate cuvintele au același înțeles și pentru receptor, și pentru emițător (se poate cere unor elevi/studenți să asculte același mesaj transmis de profesor și apoi să încerce să îl prezinte pe rând în fața
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ceilalți elevi/studenți; - Chestionator - pentru a optimiza înțelegerea proprie și a celorlalți prin articularea unor întrebări de profunzime; - Evaluator și analizator reflectiv - pentru a judeca rezolvările de probleme proprii sau ale celorlalți, în raport cu scopurile și criteriile de calitate propuse; pentru reflectarea critică a propriilor percepții, atitudini, scopuri și acțiuni; - Expert și multijucător - pentru a obține expertiză în domenii specifice; pentru a transfera cunoștințele și abilitățile proprii altor elevi/studenți. De altfel, trebuie spus că jucarea anumitor roluri în clasă și, de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupului” (Forsyth, 1983, p. 341). În practică, putem deosebi câteva simptome ale gândirii de grup: - iluzia invulnerabilității, caracterizată de un optimism excesiv; - raționalizarea, în sensul petrecerii unui timp excesiv în a explica și justifica propriul comportament, mai degrabă decât în reflectarea și regândirea problemelor; astfel, fiecare decizie, chiar greșită, devine justificabilă; - încrederea necondiționată în moralitatea grupului, depășind moralitatea individuală; - privirea oponenților din punct de vedere stereotip (ca slabi, răi și imposibil de abordat); - presiunea spre conformitate - disidențele de orice fel sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că sunt urmărite: - enunțarea problemei în două cuvinte; - spargerea/divizarea problemei în două atribute separate; - împărțirea fiecărui atribut astfel obținut în altele două; - continuarea acestei acțiuni de divizare în câte două acțiuni, până în momentul în care s-au produs destule; - reflectarea cu atenție asupra acestor atribute, cursantul gândindu-se cum poate să le îmbunătățească; și - reasamblarea acestor atribute. Vă propunem o metodă deosebit de utilă în sporirea creativității, motivației pentru învățare, dar și a învățării înseși. Am denumit-o „puzzle-ul problemei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fapt granițele criticii literare. Îi are în vedere mai întâi pe fondatorii metodei hermeneutice în spațiul cultural românesc (Mircea Eliade și Adrian Marino) și articulează celelalte studii într-un „lanț” prin care tinde să constituie un model cognitiv de anvergură, reflectare a unei paradigme imaginative în gândirea contemporană. Cu volumul Cultura: modele, repere, perspective (2002) S. se orientează spre domeniul vast al culturii în general, cu o mare cuprindere în discutarea unei problematici complexe și de interes în actualitate, de la definiția
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
precisă în producția poetică a lui Venantius. Luate în ansamblu, Miscellanea sînt utile și pentru cunoașterea ambianței istorice, nu numai a celei intelectuale, din Franța secolului al VI-lea, chiar dacă ar fi simplist să considerăm poezia lui Venantius doar o reflectare a istoriei francilor. Să spunem mai degrabă că, la el, versificarea fluentă și îngrijită, disponibilă în orice ocazie, este predominantă în raport cu profunzimea sentimentelor și cu angajamentul poetic deplin; printre calitățile sale se numără capacitatea descriptivă, grație căreia Venantius depășește monotonia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care intenția principală este Învățarea este jocul, Învățare care pregătește copilul pentru muncă și viață. Jocul este forma de manifestare a copilului care Îi satisface În cel mai Înalt grad nevoia de activitate. Prin joc se dezvoltă procese psihice de reflectare mijlocită a realității: percepțiile, reprezentările, memoria, imaginația, gândirea, limbajul. Dacă copilul mânuiește În procesul jocului obiecte, materiale i se dezvoltă percepțiile de mărime, culoare, greutate, distanță etc. În strânsă legătură cu procesele de cunoaștere, prin joc se dezvoltă și limbajul
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
bine le este mult mai ușor să Își vadă copiii ca fiind oameni. Abilitățile lor de rezolvare a problemelor sunt mai ascuțite și sunt mai puțin tentați să considere comportamentul copiilor lor ca pe un afront personal sau ca o reflectare a faptului că sunt părinți „buni” sau „răi”. Cadrele didactice trebuie să-i facă pe părinți să Înțeleagă că au multe idei pentru a relaționa cu copiii lor În mod pozitiv și că pot să Îi aprecieze mai mult. Ei
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
povestea experienței lui”. Dimensiunea experimentală a scriiturii este însă aici mai pronunțată: păstrând trama erotică, autorul recurge cu mai mult aplomb la tertipurile optzecismului. Descărcând cotidianul în ficțiune, S. îl bruiază, totodată, prin diverse artificii autoreferențiale, creând un dispozitiv de reflectare reciprocă a textului în lume și a lumii în text și sugerând astfel ipoteza unui continuum „texistențial”. Coloana vertebrală a narațiunii romanești - intriga amoroasă - rămâne neschimbată în Vară târzie (1985), un text „despre iubiri în vremuri de pace și război
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
tușele prin intervenție directă. Deadline (2003) este un roman autobiografic ale cărui nuclee sunt copilăria petrecută în Colentina, munca în redacții și experiența de navetist. În fond, cartea însăși este o „navetă” între trecut și prezent, construindu-se după principiul reflectărilor concomitente, pe care prozatorul îl utilizase încă din primele sale scrieri. SCRIERI: Carapacea, București, 1979; Nopți de trecere, București, 1984; Vară târzie (despre iubiri în vremuri de pace și război), București, 1985; Provizoriu, Sud (Libertate supravegheată), Pitești, 2000; Viața ca
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
prez XIX vek (1982), Intelectuali din Balcani în România. Sec. XVII-XX (1984), Bălgarskite ucilișta v Rumănia prez XIX vek (1858-1877) (1999). Se adaugă numeroase studii despre intelectualii din sud-estul european, relevând rolul universităților germane, ideile politice în societățile balcanice și reflectarea lor în literaturile moderne română și bulgară, evoluția genurilor și speciilor în aceste literaturi, trăsături ale relațiilor româno-bulgare ș.a. SCRIERI: Cei trei „A”, București, 1975; Enigma din trenul de noapte, București, 1977; Relații literare româno-bulgare în perioada 1878-1918, București, 1980
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
conotat exclusiv ideologic. Dar de la intenție la realizare distanța e considerabilă, totul rămânând la nivelul unor pledoarii în favoarea unui spirit romantic naiv-revoluționar al primelor cadre de partid postbelice. În romanul de debut, La marginea orașului, textul nu depășește dimensiunea propagandistică: reflectarea rolului Partidului Muncitoresc în schimbarea existenței locuitorilor dintr-un cartier sărac, perspectivă prezentă și în povestirile din culegerea Accident banal. Conflictul din Anotimpul posibil se desfășoară în toamna anului 1944, când aveau loc întrunirile Frontului Plugarilor, iar sarcina protagonistului, activistul
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
la integritatea averii rămase (căci rudele soțului defunct încercau să scape de ea sau să-i ia bunurile stăpânite cândva împreună cu bărbatul 30), să-și crească și să-și educe copiii (asupra cărora căpătau o putere care era, de fapt, „reflectarea puterii pe care o exercita bărbatul asupra lor”31) în conformitate cu preceptele Bisericii (legea era foarte aspră cu mamele ce-și îndemnau fetele să se prostitueze: „Hotria ce se face cu voia părinților este mai rea și mai cu rușine și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]