1,273 matches
-
și ca rezultat al aceluiași ingenios GRRIM despre GRIMM a apărut la Presses Universitaires Blaise Pascal volumul Fortune des Contes de Grimm en France de Christiane Connan-Pintado și Catherine Tauveron, care explorează cu grație dar și cu rigoare numeroase reeditări, reformulări și rescrieri pe care poveștile celebrilor frați le-au prilejuit de două secole încoace. Iată în cîteva rînduri cum se văd „poveștile pentru copii și de spus acasă” (traducerea literală a titlului original, propusă de aceeași Viorica S. Constantinescu) la
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
poveștilor celor doi frați în Franța, prin intermediul diverselor traduceri și culegeri, pentru a se opri apoi la numeroasele tipuri de rescrieri pentru copii, care au ca punct de plecare texte din acest corpus. Cu o mare finețe, cercetătoarele scrutează tipologia reformulărilor, identificând „ficțiuni transfuge”, „deturnări parodice”, „reapropieri” etc., analizînd mai apoi relecturile iconografice, transpozițiile teatrale dar și interferențele Perrault/Grimm din ultimele decenii. Autoarele încearcă, de asemenea, cu un ochi proaspăt dar sintetic, să găsească rațiunile simbolice, stilistice, pedagogice sau sociopolitice
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
dar și interferențele Perrault/Grimm din ultimele decenii. Autoarele încearcă, de asemenea, cu un ochi proaspăt dar sintetic, să găsească rațiunile simbolice, stilistice, pedagogice sau sociopolitice care au condus la selecția din ediția mare a anumitor povești ca obiect de reformulare și rescriere. Aceste rațiuni se regăsesc, în mare măsură, și în selecția de povești oferită decenii de-a rîndul de traducătorii și editorii români cititorului de toate vîrstele, în funcție de format, colecție, ilustrație. Începînd cu anii ’50 și pînă la începutul
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
doi frați o duc bine la noi, în ciuda unor vremelnice vrăji și că unul cîte unul cercurile care le ferecaseră în cuvinte întortocheate și poze sucite se sparg, unul cîte unul, deschizîndu-le drumul către noi pățanii, care pot fi minunate reformulări, rescrieri, reeditări, reconfigurări, retraduceri... ca „pe vremea cînd dorințele oamenilor se împlineau îndată ce și le puneau”, cum spune prima poveste din cartea fraților Grimm.
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
frazele autorului, chiar dacă ipoteza lui Radu Pavel Gheo cum că frazele alambicate ale traducerii, în locul șirurilor clare ale originalului, pot influența vreun tînăr prozator, care trăiește, așa, cu un model fals, e cam hazardată. Nici furculisioanele, omisiunile, depărtarea nepermisă, prin reformulare, de contururile unei idei. Nici lipsa de cuprindere a întregului, de care se indignează, în primul rînd, Radu Pavel Gheo scriind despre "elefantul tradus". Asemeni celor trei orbi care capătă fiecare altă părere despre uriașul pe care-l pipăie, tot
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
două întruchipări. În prima dintre acestea apare, pur și simplu, ca țintă a Securității. În cea de-a doua se simte un „altcineva”, o „stranie ființă” despre care afirmă că „nu sunt sigur cînd și dacă voi scăpa vreodată”; în reformularea mea - ar fi ca și cum Dorin Tudoran, în actuala deplinătate a cărnii, oaselor, sufletului și minții sale, nu s-ar putea desprinde de „Tudorache” (numele său de cod DUI - Dosar de Urmărire Informativă) - fătul ce se zbate în coșmarurile sale, necurățat
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Brahms opuneau (și din această cauză) poziția "conservatoare" a acestuia celei "inovatoare" a lui Wagner, iată că deceniile viitoare vor aduce necesara schimbare de optică. Nimeni altul decât Arnold Schönberg va reabilita pe "progresistul" Brahms, insistând asupra modernității sale în reformularea tehnicilor vechi. Aceasta pare a fi ideea pe care organizatorii seriei de concerte camerale din luna octombrie a festivalului berlinez o extind asupra compozitorilor unguri ai secolului 20: Bartók, Ligeti, Kurtág, aflați din acest punct de vedere în siajul brahmsian
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
cu lacrimi. Prin Aldo Raine mușcând din cuvinte, îi poți vedea defilând pe Gary Cooper, pe John Wayne, pe Robert Mitchum și chiar Marlon Brando din Nașul. La această șezătoare, Lt. Aldo ține prelegeri războinice, solicitând soldaților săi în diversele reformulări laconice ale unuia și același lucru, 100 de scalpuri naziste, pentru că asta fac cei opt Basterds, ucid naziști în spatele liniilor inamice, care cu cuțitul care cu bâta de baseball. Și Aldo Raine are porecla lui, Aldo Apașul, de unde și tradiționala
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
Sebastian îl descoperise datorită amicului Camil Baltazar.) Urmează adevărata interpretare. Care e inenarabilă. E clar că Ion Vartic oferă implicit o lecție formidabilă prin eseul acesta. (Și prin altele, dar „Grodek”. A treia variantă e de strictă actualitate.) Asta înseamnă reformulare, asta înseamnă relectură ! Asta înseamnă, în fond, să iei de nouă o operă care numai nouă nu e. Dar lecția despre care vorbeam își are partea ei de explicit. Niciodată n-am mai citit, la Ion Vartic, propoziții atât de
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
multiple, dar suprapuse, de neseparat. În mod asemănător, în cadrul domeniului intratextual, operele literare încetează de a mai fi obiecte statice izolate. Ele se ciocnesc precum particulele subatomice, sunt redistribuite pentru a forma noi tipare și rămân permanent deschise spre alte reformulări. Probabil din acest motiv Federman se simte pierdut în laboratorul scriitorului, unde subiectele și personajele, întâmplările adevărate și cele ficționale se combină într-un sistem epuizant de iluzii. Intratextualitatea reverberează: "Se schimbă. Totul devine confuz. Este un haos adevărat. Se
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum incontrolabile. Reflexul textual al acestei situații e reprezentat de un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi, de încercările de reformulare, produse de insatisfacția locutorului față de propria relatare; narațiunea, dominată de timpul prezent, pune pe același plan acțiunile, renunțînd la ierarhizarea lor. într-un alt articol, un autor îl cita pe Valéry, cu afirmația provocatoare că povestirea visului e o povestire
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
al festivalului. Cei patru veritabili campioni ai instrumentelor respective - David Murray/s.tenor, clarinet-bas, Oliver Lake/s.alto, Jorge Sylvester/s.alto & sopran, Hamiet Bluiett/ s.bariton - au adus un tumultuos omagiu lui Jimi Hendrix. Deși un element cheie al reformulării din unghi jazzistic a muzicii legendarului ghitarist/vocalist a absentat de la Sibiu (mă refer la trombonistul Craig Harris), ceilalți doi companioni adăugați cvartetului au dat o necesară deschidere solicitantului demers muzical: Jamaaladeen Tacuma, cu a sa locvacitate funky-expresionistă pe ghitara-bas
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
regizor serios, Bocsardi Laszlo, citește Don Juan de Moliere într-un registru (n-am încotro și-i zic așa) contemporan, dar nu și actualizant, fiindcă nu se arată preocupat de posibile analogii mai mult sau mai puțin conjucturale, ci de reformularea unei intrigi în care i se descoperă mitului adevărul existențial și implicit teatral. Bocsardi are un foarte puternic simț al detaliilor relevante. În spectacolul lui nu numai personajele dobândesc un relief particular, o anume pulsație carnală, a viului, ci și
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
și ideologie, chiar dacă una dintre concluzii este aceea că regimul totalitar a inaugurat noi tactici de opresiune, inclusiv în artă. În maniera-i recunoscută, de evitare a locurilor comune și de instaurare a unei ordini interioare impecabile prin corecturi, adaptări, reformulări, nuanțări exprimate original, de multe ori imprevizibil, Dan Dediu sondează un sistem estetic categorial deopotrivă autentic și excitant. Sistemul categoriilor estetice la Evanghelos Moutsopoulos despică stilurile muzicale în domenii a căror haturi sunt plantate nu numai din rațiuni logice, ci
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
de zi porniri și făptuiri inavuabile, cu intenția că ele să devină, totuși, la un moment dat, de domeniul public. (S-a tipărit până acum circa cinci la sută din conținutul lor.) Premeditarea este dedusa de Bailey din stilizările și reformulările prin care John Cheever înlocuise unele texte inițiale. Dacă așa stau lucrurile, lipsa de discreție a fiicei lui nu mai este condamnabila, i se pot impută cel mult altitudinea joasă a viziunii și expresivitatea deficiență. Cât de mult și-a
Fața invizibilă a unui univers perfect by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6554_a_7879]
-
a cacofoniei - și asupra construcțiilor în care valoarea lui ca ("în calitate de...", "drept...") e cu totul diferită. Substituția lui ca prin ca și e soluția comodă și antipatică, pe care vorbitorii ar putea să o evite recurgînd pur și simplu la reformulări ale frazei. Citatele care ilustrează abuzul se găsesc cu ușurință, în diverse registre stilistice ale limbii actuale. Numeroase exemple recente pot fi culese din Internet: în multe cazuri e vorba de texte traduse, în care presiunea automatismului a fost mai
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
poetul-dictator care, cu alte cuvinte, scrie doar cum vrea el. De aceea textul poetic ar trebui să se apropie de textul publicitar, să producă efect, să mobilizeze etc. Așadar, e nevoie de „coborârea la un nivel comun de așteptare”, la reformularea temelor, a modalităților poetice ș.cl. Nobil în scop, manifestul (scris într-un prețios limbaj de sociologie a receptării) este naiv și neavenit atâta timp cât pierde din vedere foarte multe aspecte, de fapt niște determinante absolut necunoscute. În primul rând, utilitar pentru
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]
-
de puțini comentatori de azi. Un spirit timid, retractil, însă mereu avid de ipoteze mai degrabă decât de răspunsuri definitive, face ca interogația să devină vizibilă la suprafața textului. Critica lui Mircea A. Diaconu avansează lent, prudent, prin reluări și reformulări succesive, menite să salveze ce se mai poate din ambiguitatea ireductibilă a literarului. Dintre comentatorii români, cel mai apropiat ca spirit îi este Mircea Martin, iar dintre cei occidentali, membrii Școlii de la Geneva. De la Poulet, Starobinski sau Jean Rousset preia
Critica supracalificată by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4585_a_5910]
-
recitar seamănă foarte mult cu Zadarnică e arta fugii a lui Dumitru Tepeneag, micul roman construit, la rându-i, după principiul muzical al unei fugi. Dan Zavulovich folosește, prin urmare, întregul arsenal al scriiturii fragmentariste: acronologia, reluarea unui motiv/refren, reformularea ș.cl., poetica de creație fiind cea a variației permanente. Spațiul și timpul „acțiunii“, ca și personajele, de altfel, sunt (des)compuse în/din unități interșanjabile, textul constituindu-se redundant-aglutinant, ca un haos atent supravegheat. Iată cum se deschide secvența Allegro
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
o alta, fundamentală, înnăscută, de natură etic intelectuală, care trebuie să fie un liant pentru toate celelalte. Pe aceasta din urmă, Mircea Martin o posedă fără rest. Limbajul său nu e niciodată pândit de tentația dedublării. Scrisul său nu admite reformulări. Iar când devine, pe spații mici, aluziv sau când folosește, în plin discurs academic, sugestia, putem fi siguri că n-o face cu trimitere la contingent. Despre acesta, atunci când vorbește, vorbește pe fără înconjur. Reeditându-și acum Dicțiunea ideilor, Mircea
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
țină de o cosmetică fonologică sau de vreo gesticulație fotogenică. Am spus anume dicțiunea ideilor (nu a cuvintelor) spre a sublinia că actul expresiei, așa cum îl concepem, implică și punerea în pagină, și decupajul de ansamblu. Nu simpla formulare ori reformulare, deci, dar construcția și reconstrucția, încatenarea ideilor, emergența lor captată și călăuzită. Dicțiunea ideilor și nu retorica lor pentru că dicțiunea implică organicitatea și, dacă termenul nu e, cumva, prezumțios, trăirea." (p. 257) În rândurile acestea, ferme, dar calme, Mircea Martin
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
anii precedenți. Manualele școlare care ajung în această toamnă pe băncile elevilor nu au mai putut fi modificate, pe motiv că licitațiile fuseseră deja anunțate. În privința calității manualelor, se intenționează modificarea fișei de evaluare a manualelor propuse de edituri, prin reformularea indicatorilor de evaluare, urmărindu-se ușurarea muncii corpului de evaluatori. O dată cu modificarea fișei de evaluare se vor efectua schimbări și în caietul de sarcini destinat editurilor, care va fi finalizat la jumătatea lunii septembrie. De asemenea, se intenționează realizarea unei
Agenda2005-34-05-scoala-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284106_a_285435]
-
cunoscătorilor (pretinsa cronică a lui Huru, un contemporan al voievodului Dragoș sau industria de mistificare pusă la cale, în exilul său francez, de Adrien Le Corbeau, pe numele său real Rudi Bernhaut), inventarul se ramifică parcă de la sine. În sensul reformulării unei tradiții a unor asemenea ludice - sau, alteori, meschine - monede calpe. S-ar cuveni insistat ceva mai mult asupra falsificatorului de geniu care a fost Rudi Bernhaut. Nu pentru a narativiza nepermis de mult o cronică ce nu și-a
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
proiectul de revizuire a Constituției”, a mai adăugat șeful statului. Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la RRA, că optează pentru varianta de a trimite Parlamentului proiectul de revizuire a Constituției în forma inițială, lăsând Legislativului libertatea de a face reformulări în proiect. Motivarea avizului CC pe proiectul de revizuire a Constituției a fost dată publicității miercuri. Prezentăm integral textul scrisorii trimise de către președintele Traian Băsescu președintelui Senatului, Mircea Geoană, și președintelui Camerei Deputaților, Roberta Anastase: "Stimate Domnule Președinte al Senatului
Băsescu a trimis Parlamentului proiectul de revizuire a Constituţiei () [Corola-journal/Journalistic/48245_a_49570]
-
Pentru că imaginea, așa cum o percepem noi, este un permanent joc al relativităților, oscilație perpetuă între parte și întreg. în funcție de distanță și de interes, fondul și obiectul percepției sunt în permanentă mișcare. Limbajul este evaluat implicit ca un șir nesfîrșit de reformulări, de reinvestiri și de reconsiderări. Formele însele, în ansamblu și în detaliu, nu sunt decît capcane optice și semantice pe care Arcimboldo le întinde privitorului spre a-i dezvălui precaritatea certitudinilor și a-i flata stereotipiile experienței. Iar contemporanii i-
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]