2,072 matches
-
regresiunile În timp sau predispun chiar la alterarea sau „golirea” prin abolire a spațiului de timp. Casa este una dintre cele mai puternice spații de integrare a gândurilor prezente cu amintirile sau speranțele omului. Ea este locul de unificare și regăsire, este paradigma tihnei, a Împăcării omului cu sine Însuși, cu lumea și cu Dumnezeu. Pe baza reveriei se Înalță și casa din viitor. Pe baza imaginii casei natale se construiește casa mult visată, care va fi mai solidă, mai mare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
concentrică și concentrată. Ea rămâne mereu semnul unei chemări, al unei unificări, al unei centrări sau recentrări, remediul oricărei „risipiri”. Remediul rătăcirii prin lume este Întoarcerea acasă. Întoarcerea „fiului risipitor” se convertește Într-o mare sărbătoare a locuirii Împreună, a regăsirii ființei. Cu toate acestea, funcționarea sensului În acest perimetru privat, personal nu poate fi la adăpostul total al unor comandamente suprapuse, cum ar fi economicul, ideologicul, puterea. Investirea cu sens a unor materii semnificante specifice ambientului casnic ține de concretețea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru persoanele importante!). Demn de luat În seamă este cel care muncește, nu cel ce „trândăvește” - aceasta-i deviza momentului actual. Conținutul timpului liber trimite, de bună seamă, la atribute cum ar fi libertatea personală, satisfacția individuală, creativitatea, autoîmplinirea, ludicul, regăsirea, refacerea etc. Timpul liber constituie o categorie ce rezultă În urma reamenajării timpului de lucru, a stabilirii de noi raporturi dintre timpul pentru sine și timpul pentru alții. Un astfel de timp a fost rezultatul unui Întreg șir de revendicări sindicale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
răgaz al reînnoirii sinelui, al Îmbogățirii lui Împotriva tuturor automatismelor care duc la sclerozarea ființei, la rutina clișeelor și la plictisul programului repetitiv. Este acel timp „gol”, care dă semnificație și aureolează timpul „plin”. Timpul pentru sine este unul al regăsirii eului, al experiențelor interioare care Îmbogățesc. El se opune principiului randamentului, clamat peste tot și prefațează principiul bucuriei trăirii autentice a duratei (pe nedrept ocultată sau blamată). Totodată, constituie o cale de diminuare sau ocolire a alienării materialiste din zilele
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Te lupți cu Întunericul din tine, Îl stârpești și te lași purtat de fluvii de lumină. Nimic din ceea ce e trainic și valoros nu vine de la sine. Până și suferința, resemnificată cum trebuie, devine un prilej al acestei autorevelări. Bucuria regăsirii e cu atât mai mare cu cât și truda a fost pe măsură. O astfel de „Înviere” În plan individual poate conduce la o reînnoire a noastră, a tuturor, a comunității și a societății. Nu putem spera la o reformare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de trecut, cu gândul nemărturisit de a-l reciti pe Eminescu, după această - pe cât de reală, pe atât de imaginară - Întoarcere În timpul și la obârșia oarecum materială, prozaică a creației marelui poet. 13.4. Bârnova - un spațiu bucolic și o regăsire nesperată Primul contact cu această așezare a avut loc acum mai bine de opt ani, când eu și mai mulți colegi am fost invitați la aniversarea unui distins și venerabil profesor. Tocmai Își amenajase locuința de la țară, prin transformarea unei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fond, asta ți-ai dorit. Să ai un loc de retragere, de refacere, de Întâlnire și discuții cu colegii și cu prietenii. Nu a fost Întâmplătoare această Întoarcere la etosul satului. Nu a fost o plecare (din oraș), ci o regăsire. Cu natura ta intimă, cu fondul tău ancestral de trăiri și năzuințe, cu o parte a trecutului tău. Crescut la țară, ți s-a imprimat În toate fibrele această matrice indestructibilă. Într-un fel, venirea la Bârnova a fost ca
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a relațiilor României cu lumea occidentală, când popoarele român și olandez au ocolit Zidul Berlinului, regăsindu-se după decenii, ceea ce le-a permis să-și stabilească obiective comune noi pentru conlucrarea pe plan bilateral, european și internațional. Sper că această regăsire s-a reflectat în capitolul dedicat Olandei. Aș adăuga faptul că noi, românii, am avut multe de învățat de la olandezii care și-au făcut singuri țara, după ce Dumnezeu a făcut lumea. Am mai avea multe de preluat de la acest popor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1981, 44; Mihai Ungheanu, Paul Anghel, „Ieșirea din iarnă”, LCF, 1982, 4; Val Condurache, Fantezii critice, Iași, 1983, 106-111; Diaconescu, Dramaturgi, 66-70; Faifer, Dramaturgia, 123-130; Marcea, Concordanțe, 236-246; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 136-138; Odangiu, Romanul, 21-27; D. Bălăeț, Regăsirea continuă, Craiova, 1986, 191, 202-204; Băileșteanu, Aorist, 140-151; Stănescu, Jurnal, III, 121-125, 144-158; Cosma, Romanul, I, 98, II, 182-185; Cristea, A scrie, 248-261; Dicț. scriit. rom., I, 83-85; Paul Anghel, DRI, I, 32-50; Micu, Ist. lit., 499-500; Ghițulescu, Istoria, 401-403
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
recunoaște 99. Economia naturală a fost o economie a egalității între oameni 100 atât în ceea ce privește proprietatea, cât și repartiția celor necesare traiului. Egalitatea între oameni va funcționa permanent ca un atavism 101, întreaga istorie umană fiind condusă de efortul de regăsire a unui "rai" pierdut în negurile timpului 102. Atunci când vom discuta despre socialism și monedă vom revenii pe larg asupra acestui subiect foarte important. Egalitatea între oameni și căutarea de soluții de tip social pentru regăsirea sa rămâne ca un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
condusă de efortul de regăsire a unui "rai" pierdut în negurile timpului 102. Atunci când vom discuta despre socialism și monedă vom revenii pe larg asupra acestui subiect foarte important. Egalitatea între oameni și căutarea de soluții de tip social pentru regăsirea sa rămâne ca un fir roșu în istoria dezvoltării sociale. Economia naturală 103 este o economie în care omul are și își satisface nevoi primare, cum sunt hrana și locuința. Nu apăruse "partea blestemată", așa cum Georges Bataille va denumi plus
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a conștiinței umane trezite o reprezintă sociabilitatea 165. Ea stă la baza manifestării omului între oameni, având drept fundament dorința de recunoaștere. În acest sens, Aristotel folosește sintagma de zoon politikon, de ființă ce are nevoie de reflectare și de regăsire pe sine prin ceilalți oameni. Socializarea 166 este un atribut al "eu"-lui, care începe în familie și se finalizează în cuprinderea întregului univers, în cazul omului contemporan. Fukuyama consideră că "Sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire, altruismul fiind
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se poate face pe baza unui diagnostic extrem de clar. Doctorii diagnosticieni sunt cei mai căutați. Este valabil și în cazul economiștilor, deoarece nu orice tratament se poate aplica la orice criză. Sigur, în mod fundamental este vorba despre reajustarea și regăsirea echilibrului dintre randamentele celor două economii, reală și monetară. Numai că, în practică, în funcție de particularitățile economiei, lucrurile pot fi mult mai complexe. Un tratament inadecvat, pus în baza unui diagnostic greșit, poate fi mortal. De exemplu, dacă dai bani unei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
anume companie, accentuează statutul de comunitate indistinctă. Etapa de reintegrare Începe la ieșirea din avion, unde li se mulțumește individual pentru alegerea făcută și continuă prin reluarea, În sens invers, a riturilor de separare: redobândirea identității prin ștampila de la graniță, regăsirea bagajelor, ieșirea din spațiul inaccesibil oamenilor din afară (care nu călătoresc), intrarea În fluxul relațiilor sociale obișnuite (Întâlnirea cu familia și prietenii, primirea de către persoane oficiale din zona profesională obișnuită, solicitarea unui taxi, intrarea În oraș etc.). (Textul este o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Nicu Caranica o descoperea între titlurile acestor poeme și perspectiva de învingător în plan moral și în plan social a lui C. Poetul experimentează o viziune asupra vieții, trăiește o anume dimensiune mioritică, pentru abordarea căreia se pregătește îndelung spre regăsirea liniștii inițiale și a reintrării în mit: „Mire mort, mire pierdut/ Plop cu frunze tremurate/ Plai și câmpuri nearate/ Iarăși ziuă s-a făcut.” „Plângerea” sa este de fapt o „mirungere” (în înțeles voiculescian) cu ideea de îndumnezeire. Ca și
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
Ah! Inima lucrurilor - punct de lumină” (Eu sunt piatra). Nu întâmplător poemele din Plângeri se deschid cu invocarea cucului, pasăre mesager, și totodată simbol al spiritului divin, sub semnul căreia stau nuntirea însăși, chemarea astrelor puse să se rotească spre regăsirea punctului inițial. Poezia lui C. încearcă recâștigarea ultimă a sensului primordial al mitului și cele de pe urmă versuri din Plângeri tind să acopere și să definească asemenea semnificații: „Ne-am întors către noi pe alte căi./ Semnele trecerii se încrustau
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
existenței cotidiene. Mai înclinat spre reverie și metaforă este în Plimbarea prin flăcări (1988), unde nu mai nutrește gândul de a da alt fundament poeziei, preferând o atitudine autenticistă, „chiar dacă i-ar lipsi perfecțiunii un deget”. Nevoia confesiunii și a regăsirii identității de sine prefigurează de pe acum motivul recurent al oglinzii, în timp ce glisarea livrescă dinspre realitate spre imaginar se realizează printr-o spectaculoasă trecere „prin flăcări”, iar sentimentalismul elegiac alternează cu cel grav, solemn, aflat sub controlul lucidității. Constituindu-se ca
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
din anii ’70-’80: „Se-aude țara-n oameni și-n unelte, / Prin lanuri trece tânăr și visând zefirul / Și când orașele vuiesc de ritmuri proletare, / Chiar lângă lună cântă trandafirul.” O mențiune aparte merită Sonete mute (1969), în care regăsirea tonalității vitaliste a debutului este temperată de conștiința tulbure a chemării pământului: „Din fiecare cruce rumegată de carii / Se-aud vocile părinților ruginite și grele / [...] Sarea pământului îmi viscolește spatele / Cu steaguri împunse de bouri și putrede, - / Mă scufund în
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
în buni și răi, moralizează câteodată plictisitor, deși la vremea apariției nu le-a lipsit succesul. Este vorba de peripețiile unor copii sau adolescenți aflați în situații ieșite din comun - luptele din întâiul război mondial (Suflete de viteji), răpiri, naufragii, regăsiri spectaculoase (Sandu și Sanda, Fetița schimbată) -, de călătorii în peisaje exotice (Unchiul meu Adam, Șerban și Uragan în avion, Mica Robinson) sau de întâmplări din viața de toate zilele (Sărmanul Adrian, Copilul nimănui). Câteva scrieri se inspiră din poznele și
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
muzicalitatea versului) într-un registru mai profund, tema exilului căpătând în volume ca Morior ergo sum (1981) și îndeosebi Metaerotism imaginar (1990) neașteptate accente existențiale, cu sonorități mistice - înstrăinarea, pribegia de ordin social-istoric și național încărcându-se de toată semnificația regăsirii într-un mesaj al permanenței, dincolo de tranzitoriul și conjuncturalul vieții: „Sub cer festiv de zodii nebunești/ În liniștea dintâi, revelatoare/ Ca sens suprem ce mângâie și doare / Cuvântul s-a-ntrupat la Ipotești.” Nu mai puțin interesant este și prozatorul, care pare
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
perete. M-a înfiorat, atât de veche și de familiară mi s-a părut dintr-o dată căldura intimității întrevăzute. Să urci scara, să bați la ușă, să recunoști un chip, să fii recunoscut... m-am grăbit să alung senzația de regăsire pe care atunci nu o consideram decât ca pe sfârșeala sentimentală a unui vagabond. Viața s-a consumat rapid. Timpul a stat în loc, perceptibil de acum înainte numai după uzura tocurilor pe asfaltul ud, după succesiunea zgomotelor, în curând știute
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu riscuri minime, a politicii guvernamentale); B. Lista predicatelor suficiente pentru resursele economice ale politcii guvernamentale B.1. Pentru resursele economice non-financiare 1. Izomorfismul de natură(Predicatul este valabil doar pentru resursa umană și resursa managerială.) -notația predicatului:; -definiția predicatului: regăsirea, cel puțin la același nivel calitativ al randamentului economic specific, a celor două categorii de resurse economice în structura output-ului; -funcția predicatului: asigurarea, pe un orizont de timp previzibil, a capitalului uman și a capitalului de tip know-how (capitaluri
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
acestui mit în sensul decăderii omului de la natura divină la cea materială, conformă cu concepția generală privind sensul reîncarnării, a dat naștere la una din concepțiile privind eliberarea în segmentul spiritual al Universului: refacerea unicității primordiale reprezentate de androgin prin regăsirea, după mai multe sau mai puține reîncarnări, a celor două jumătăți . Și punem aici întrebarea: quid prodest? A găsi jumătatea, adică a ajunge un carrier perfect/spiritual nu înseamnă neapărat și îndeplinirea rolului în Univers! Cel mult, putem considera aceasta
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nivelul cunoașterii actuale, adică a faptului că un corp cauzal propriu-zis există și în cadrul regnurilor animal superior și animal inteligent (pentru demonstrație, v. §II.4.3.3), suntem nevoit a extinde și la acestea speculația androginului. Dar, în aceste cazuri, regăsirea celor două jumătăți ar provoca eliberarea corpului cauzal în regnul imediat superior, adică animal inteligent, respectiv uman. Or, aceste regnuri sunt sexuate. Contradicția este evidentă, mai mult, este imposibilă, căci prima condiție a reconstituirii este evoluția spirituală, la capătul căreia
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mai este posibilă, așa cum a fost sesizată după surghiunirea cuplului inițial. Dar iluzionarea este întotdeauna o pseudo-soluție de avut în vedere. Așa că la un anumit moment identitatea începe să fie obiect al atenției ca surogat al comunității, oferind iluzia posibilității regăsirii comunității. Pentru Zygmunt Bauman (2001: 110), "Atrac(ia comunit((ii viselor comunitare se bazeaz( pe promisiunea de simplificare: adus( la limita sa logic(, simplificarea (nseamn( (( un minim de varietate. Simplificarea ofertei poate fi atins( doar prin separarea diferen(elor: reduc
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]