2,802 matches
-
corespunde unui moment, unei împrejurări în care universul virtual al individului este deficitar în raport cu solicitările, caracteristicile momentului/împrejurării date. Mai precis, starea afectivă semnalează lipsurile existente în sistemul de presupoziții pe care se sprijină individul în tranzacțiile sale cu mediul (relațional). Tranzacțiile dintre noi și mediu depind de un univers ipotetic dar pentru noi indubitabil, sigur, cert pe care ni l-am constituit pentru a servi la propria noastră adaptare. Experiențele emoționale (mai ales cele de durată, de profunzime) evidențiază astfel
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
viața și/sau persistă pe termen lung", precizează I. Filliozat (2006a, p. 82). Cât sunt exagerate, fricile sunt inutile, ba chiar periculoase. Ele încetinesc sau compromit procesul de constituire, exprimare și afirmare a identității noastre în diferite contexte de viață, relaționale, sociale 35. Frica este, susțin specialiștii, o emoție "deosebit de volatilă, capabilă să degaje o energie torențială și dezordonată, care face să devină aproape incontrolabilă. Zvonurile, informațiile îndoielnice pot să o inflameze peste măsură. Odată ce a trecut un anumit prag, ambalarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a trage în jos; e. ironia: este "modul indirect de a lua în derâdere sau de a agasa sau de a critica, simulând naivitatea sau necunoașterea", precizează Ch. André (2009, p.186). Această stare sufletească și acest tip de comportament relațional este un teren al răutății rafinate; ceea ce nu îi este dat oricui, fapt de care abuzează ironicii. Ironia este o armă; ca și disprețul, are drept sursă stările sufletești "în care coabitează sentimentul de superioritate și agasarea condescendentă față de aproapele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ca și disprețul, are drept sursă stările sufletești "în care coabitează sentimentul de superioritate și agasarea condescendentă față de aproapele său" (ibidem); ea se întemeiază pe "dorința de a înjosi sau de a ameliora, ea este toxică din punct de vedere relațional în măsura în care face să crească tensiunile și resentimentele fără să aducă o apropiere în căutarea soluțiilor" (idem, p. 187). Dacă umorul apropie, ironia îndepărtează; ea face dovada "unei stări de spirit aspre și a unor stări sufletești negative" (ibidem); f. ranchiuna
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ce au alții, gelozia se referă la ceea ce considerăm a fi al nostru de drept, dar ne-a fost furat sau este pe punctul să ne fie" (Holmes, Holmes, 2001 p. 135). Gelozia este starea afectivă provocată de un conflict relațional declanșat între trei oameni; este o stare emoțională aversivă, provocată de relația pe care o întreține un actual sau un fost partener cu o terță persoană (Cosnier, 2002, p. 82). Desigur că oricând și oriunde pot exista relații între trei
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
spre infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
starea lui, să-l ascultăm și să-i răspundem, să-l respectăm. A iubi înseamnă să fim atenți la modul cum ne comportăm cu cel drag/cu cei dragi. Atâta vreme cât avem nevoie de celălalt pentru a ne umple lipsurile (existențiale, relaționale, afective etc. n.n. G.A.), ceea ce numim dragoste este un simulacru ne atenționează I. Filliozat (2006b). Seamănă cu dragostea, are gustul dragostei, dar nu este dragoste. A iubi înseamnă a ne deschide față de realitatea celuilalt, fără a încerca să-l
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lor rapide 74. "Relațiile noastre menționează J. Hollis (2009) nu sunt niciodată mai evoluate decât relația pe care o avem cu noi înșine" (pp. 282-283). Iar relația cu noi înșine ține foarte mult de eleganța, frumusețea, ospitalitatea și acceptarea mediului relațional în care ne-am născut și în care trăim. În pofida aparențelor și a ideologiei globalismului, a "progresului prin tehnologizare" (excesiv-agresivă), "găsirea unui partener într-o societate avansată din punct de vedere tehnologic este mai anevoioasă decât cea dintr-un sat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vederea convingerile, valorile, simțămintele, pasiunile, motivațiile și frustrările părților. Este necesar să găsim o cale pentru a ne (men)ține sub control emoțiile/sentimentele/îngrijorările/angoasele și de a ne ocupa de izbucnirile (emoționale ale) celuilalt. În situație de conflict relațional putem formula mai multe opțiuni pentru a crește probabilitatea ca soluția să fie utilă ambelor părți. Cu cât cele două părți profită de soluție, cu atât este mai profitabilă rezolvarea conflictului. Este important să știm să facem compromisuri (ceea ce nu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
investită în relație: o atitudine dominantă cere multă energie, una de supunere puțină energie; c. a treia dinamică descrie înclinația persoanei către acțiune, direcția în care își investește energia. Pornind de la aceste trei dimensiuni, F. Lacombe (2005) identifică următoarele atitudini relaționale 80 (pp. 183-208): Atitudinea deschisă (de afirmare a propriei persoane). Este atitudinea ce se caracterizează prin afirmarea propriilor nevoi, dar nu în defavoarea necesităților celor din jur și a mediului. Este o atitudine de conducător care inițiază acțiuni eficiente ce conduc
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o dinamică ce presupune schimb, împărtășire, că el propune construirea unui lucru aici, acum și împreună cu celălalt. El renunță la propriile mecanisme de apărare, nu simte nevoia de a se supraproteja și îi propune partenerului să facă la fel. Eficacitatea relațională are la bază un comportament deschis, de acceptare atât rațională, cât și sentimentală a celuilalt pentru ceea ce este el. Acceptarea relațională înseamnă: "mă accept și îmi accept interlocutorul pentru ceea ce este, cu calitățile defectele, valorile și experiențele sale" (p. 186
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mecanisme de apărare, nu simte nevoia de a se supraproteja și îi propune partenerului să facă la fel. Eficacitatea relațională are la bază un comportament deschis, de acceptare atât rațională, cât și sentimentală a celuilalt pentru ceea ce este el. Acceptarea relațională înseamnă: "mă accept și îmi accept interlocutorul pentru ceea ce este, cu calitățile defectele, valorile și experiențele sale" (p. 186). Acceptarea sentimentelor celuilalt înseamnă: "accept emoțiile proprii și pe cele ale interlocutorului și știu să le disociez. Accept diferența. Sunt lucruri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
disponibilitate, afirmarea propriei persoane și a celeilalte. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • reformulare pentru a înțelege exact/corect; • asumare a unui angajament: "eu, noi"; • voce răspicată, calmă, vocabular adaptat interlocutorului, fraze suficient de scurte. Cel care adoptă o asemenea atitudine relațională arată (limbaj nonverbal): • energie, un râs ușor sau un zâmbet deschis, brațe deschise, atitudine de ascultare (foarte puține gesturi, se apleacă încet, înclinări ale capului, încuviințare din cap); • palmele deschise îndreptate în sus; • mișcări ale brațelor către partener; gesturi îndreptate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
puterea și, apoi, să se poziționeze, în mod implicit, sub autoritatea acestuia. Subiectul evită situațiile de confruntare. Această atitudine arată faptul că invidiul pasiv vrea să își pună partenerul într-o poziție de dominație și de responsabilitate. Există o frontieră relațională nedefinită; este acceptată frontiera stabilită de către celălalt; nu se respectă propriul spațiu. Convingerile ale celui/celei care are o atare atitudine sunt: • sunt o victimă a situației; • ceilalți sunt mai puternici decât mine; • nu prea am cu ce contribui la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prevalând asupra obiectivelor funcționale. Subiectul caută să obțină acordul partenerului pentru fiecare lucru pe care îl spune: pentru el, acceptul celuilalt este mai important decât obiectul relației. Când totul merge bine, această atitudine poate semăna în multe privințe cu deschiderea relațională. Ea trădează dorința de a nu face vâlvă, însă se cheltuiește suficient de multă energie pentru a răspunde la o parte din nevoile proprii sau, cel puțin, pentru a evita o situație de constrângere. Subiectul consideră că, dovedind-se ascultător
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pentru a răspunde la o parte din nevoile proprii sau, cel puțin, pentru a evita o situație de constrângere. Subiectul consideră că, dovedind-se ascultător, va obține ceea ce vrea fără a mai trebui să ceară. Este evitată, prin excelență, frontiera relațională, este acceptată frontiera stabilită de celălalt, nerespectarea propriului spațiu. Convingerile celui/celei cu o asemenea atitudine sunt: • cel ce deține autoritatea are dreptate; • întotdeauna este mai bine să fii de partea celui puternic; • celălalt este mai puternic decât mine; • nu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
obține ceva de la celălalt ("dacă aș vrea, aș putea"). Subiectul crede că a înțeles totul și poate da dovadă de o atitudine de batjocură, de cinism. El caută să fie în siguranță și rămâne retras. El își definește propria frontieră relațională prin retragere, îi propune celuilalt să atingă această frontieră pentru a-l agresa. Convingerile celui/celei care adoptă o astfel de atitudine sunt: • este greu să vezi partea bună a lucrurilor; • nu se poate face nimic; • eu nu valorez mare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Print. Autard, C. (coord.) (2003), Respectul. De la stimă la deferență: o problemă de nuanță, București, Editura Trei. Bauman, Z., May, T. (2008), Gândirea sociologică, București, Editura Humanitas. Baumgart, H. (2008), Forme ale geloziei. Experiențe și încercări de soluționare în triunghiul relațional, București, Editura Trei. Bell, A.H. (2007), Gestionarea conflictelor în organizații, Iași, Editura Polirom. Bennett Goleman, T. (2002), Alchimia emoțională, București, Editura Curtea Veche. Berne, E. (2006), Ce spui după "Bună ziua"? Psihologia destinului uman, București, Editura Trei. Berne, E. (1981
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că lucrurile vor merge bine și spre mai bine. Ne abandonăm (foarte) greu speranțele și credința în bine. Valoarea de sine. Oamenii nu se pot mulțumi cu sentimente deplorabile despre propria persoană (decât în cazuri speciale și în anumite condiții relaționale, psihologice). Ei ar fi cuprinși de o teribilă anxietate. Sunt nevoiți să-și elaboreze o teorie implicită asupra valorii de sine. Rezultatele pozitive ale propriilor acțiuni (succese, victorii, lauri, recunoașteri, premieri, laude etc.) le vin în ajutor. Ca urmare a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
apărută în anul 2009, la Editura Paralela 45, din Pitești. 80 De menționat faptul că "un gest izolat sau o atitudine izolată nu sunt semnificative. Numai observând o serie de mesaje putem trage concluzia că cineva are o anumită atitudine relațională" (Lacombe, 2005, p. 185). ----------------------------------------------------------------------- GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 16 1
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din diferite teste, mărturisiri ale membrilor familiei. 9) Identificarea antecedentelor și consecințelor devierilor comportamentale aceasta implică cunoașterea condițiilor în care s-a declanșat comportamentul. Pentru aceasta se ia în considerare șase surse declanșatoare: afectivă, somatică, comportamentală, cognitivă, de context și relațională. 10) Distingerea între aptitudini și motivație în acest caz trebuie să fim atenți la deprinderile pacientului pentru o anumită sarcină, dacă acesta chiar este capabil să facă acea sarcina sau e doar motivat. 11) Stabilirea unui etalon de comportamente urmărirea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
proiective. Testele de măsurare de tip screening Identifică acei copii cu risc de dezvoltare psiho-comportamentală sau care prezintă mai multe handicapuri. Aceste teste cuprind anumite expectații privind diferitele dimensiuni ale comportamentului copilului pentru o anumită vârstă (motor, limbaj-comunicare, cognitiv, afectiv, relațional). Testarea tip screening se face la nivel de comunitate, selectând copiii ce necesită evaluări intensive suplimentare. Câteva instrumente de evaluare tip screening utilizate: Testul Denver de evidențiere a achizițiilor în planul dezvoltării, Inventarul de dezvoltare Battelle, Testul de triere Brigance
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
diferențele de performanță între unitățile școlare (Forquin, 1983; Grisay, 1993; sau sinteza in Gottfredson, 2001, p. 68 passim). Ea ține cont atât de variabilele sociale, cât și de factori precum mărimea școlilor sau a claselor, stabilitatea echipelor didactice sau stilul relațional al echipelor de conducere. Departe de a limita totul la pedagogie și responsabilitățile individuale, ea ne permite să explicăm de ce, într-o situație socială identică, unele școli reușesc mai bine decât altele pe planul învățării școlare. Asta nu împiedică analizarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
transmițător de cunoștințe: numai 10% dintre elevii de gimnaziu spun că "se învață rău sau foarte rău în școala lor", iar această cifră nu s-a schimbat în aproape zece ani. Contestată este minoritar, dar foarte semnificativ mai mult capacitatea relațională decât capacitatea didactică. Sentimentul de insecuritate în gimnaziu rămâne restrâns pentru marea majoritate a elevilor, chiar dacă minoritatea care nu se simte în siguranță a crescut. 18% dintre gimnaziști percepeau o violență puternică în școala lor în 1995, iar acum au
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pierdut controlul în favoarea altor state: Strange a arătat în repetate rînduri că această putere pierdută s-a transmis actorilor ne-statali și piețelor. În fine, efectele acțiunilor statelor au devenit de asemenea mai difuze. Strange propune o distincție între puterea relațională și cea structurală. Puterea structurală se referă la acele efec-te, intenționate sau nu, care pot influența politica internațională și cer altor actori să se adapteze. Această înțelegere a puterii privește înapoi dinspre efectele acțiunilor și îi pune în evidență pe
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]