3,299 matches
-
că urmăresc fie rațiunile economice, fie pe cele socio-culturale ale organizării economice. Modelul implicării acțiunii explică organizarea economică În cadrul rețelelor de organizații pornind de la acțiunea interesată a actorilor, dar plasată În context social-structural. Contextul social-structural se referă la pattern-ul relaționărilor durabile Între actori. Acțiunea implicată În rețea presupune un tip de constrângeri și oportunități asociate modului În care sunt structural distribuite sancțiunile și recompensele economice, dar și sociale. Resursele economice și sociale circulă În cadrul structurii (prin legăturile dintre actori) și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tranzacția economică este Încadrabilă Într-un orizont temporal pe termen lung, fapt de natură a diminua oportunismul, dar și competiția Între firme. Din perspectiva limitării oportunismului, rețeaua este funcțional substituibilă integrării ierarhice. Aceasta se organizează incremental și spontan, este rezultatul relaționărilor interindividuale, nu al unei proiecții raționale, obiective; În plus, rețeaua nu este În mod necesar eficientă, ea putând avea, așa cum am arătat, consecințe negative asupra adaptabilității organizațiilor. Rețeaua este echivalentă cu o structură interorganizațională de roluri ce se permanentizează și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de-a doua perspectivă, capitalul social este un bun comun, al colectivității. Problema celei de-a doua perspective este cauzată de confuzia capitalului social cu bunuri colective precum Încrederea generalizată sau normele. „Ignorându-i rădăcinile În interacțiunile sociale și În relaționare, capitalul social devine un simplu concept la modă folosit În contextul larg al construirii sau Îmbunătățirii integrării sau solidarității sociale” (p. 26). Plasându-l la nivelul unui funcționalism macrosocial, forța explicativă a conceptului În conjucție cu acțiunea individuală intențională ar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Ele facilitează fluxul informațional și reduc costurile tranzacționale În schimburile dintre actori. Capitalul social astfel constituit activează resursele de Încredere strategică, cu grad mare de specificare interacțională Între actori. Instituțiile presupun asigurarea, luată ca atare, privind un anumit pattern al relaționărilor actorilor În funcție de rolurile prescrise și construcția socială a acestora. În ceea ce ne privește, suntem interesați de modelele de cooperare socială organizată/instituționalizată, de dinamica factorilor sociali care produc patternurile sociale ale cooperării, sub forma piețelor, a firmelor, a organizațiilor publice
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un spațiu ordonat, stabil ce are capacitate regenerativă În virtutea elementelor structurale și culturale invocate. Teoretic, conform modelului neoclasic, piața este un spațiu organizat doar În jurul prețurilor de echilibru, orice modificare a condițiilor inițiale simțindu-se În barometrul prețurilor și producând relaționări de circumstanță ale actorilor. Dimpotrivă, considerăm că acesta este un ideal teoretic, ipoteza noastră fiind aceea că piețele tind către spații sociale organizate ce se constituie În câmpuri sociale: un set de actori (În special colectivi - organizații) Între care se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pentru a supraviețui. Se constituie astfel rețele de firme implicate În relații ce se autoreproduc și care reduc competiția, dar și incertitudinea. Rețelele de acest tip, Între parteneri externi și firme producătoare autohtone, acționează În același timp ca modele de relaționare reale, dar și ca modele cognitive ale succesului În acest tip de afaceri. Mai mult, persistența lor nu poate fi explicată prin rațiuni ce țin de eficiență fiindcă strategia este mai degrabă păguboasă pe termen lung; planurile sunt consecvente unor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
amenințarea unui conflict. Această strategie este foarte răspândită În rândul firmelor percepute ca dominante, fiind chiar instituționalizată ca un model de succes pentru ceilalți actori, constituindu-se Într-o logică a câmpului. Pe de o parte există un pattern de relaționare stabil care reduce incertitudinea și oportunismul dar și percepții, justificări, instituiri ale acelui pattern ce se instituționalizează prin mecanisme cognitive la nivelul câmpului. Astfel, forma hibridă sau rețeaua de firme constuită din implicarea acestora În relații stabile nu poate fi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ceilalți autori În domeniul rețelelor sunt incomplete prin faptul că văd rețeaua doar ca ipostaziere obiectivă a patternurilor interacționale Între actori. Datele sugerează mai degrabă ipoteza instituționalizării unor strategii practice, a unor concepții culturale care susțin un anumit șablon de relaționare și care servesc interesele unei anumite categorii de actori. Câmpurile sunt astfel spații sociale ordonate atât structural, cât, mai ales, cognitiv. Structurarea, În concepția lui Giddens (1984) și Sewell (1992), presupune tocmai existența unor scheme culturale care ordonează relațiile făcându
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de muncă și input-ul de resurse umane este privit ca o resursă mult mai puțin importantă, ceea ce face ca fluctuația forței de muncă să fie Însemnată. Consecvent acestei logici răspândite la nivelul câmpului, ce impune controlul relațiilor de afaceri, relaționarea Între parteneri se face pe baza recomandărilor, a relațiilor anterioare și cunoștințelor. Majoritatea celor intervievați au menționat relațiile personale și cunoștințele ca modalitate principală de alegere a partenerilor de afaceri (atât cei interni, cât și cei externi). Reputația creată și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
succes” susținute cognitiv de actori cu legitimitate (consultanți, opinia publică etc.). Noile strategii și rețete de succes schimbă percepția mediului și a relațiilor dintre actori la nivelul câmpului și constituie sursa schimbărilor structurale ale acestuia. Treptat, pattern-ul instituit de relaționare se estompează, lăsând loc unor relaționări și poziționări În câmp ce modifică atât structura, cât și logica acestuia. VIII. Considerații finale În capitolul anterior am prezentat un model cultural-politic de constituire a unui câmp organizațional stabil sugerând și direcțiile În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
legitimitate (consultanți, opinia publică etc.). Noile strategii și rețete de succes schimbă percepția mediului și a relațiilor dintre actori la nivelul câmpului și constituie sursa schimbărilor structurale ale acestuia. Treptat, pattern-ul instituit de relaționare se estompează, lăsând loc unor relaționări și poziționări În câmp ce modifică atât structura, cât și logica acestuia. VIII. Considerații finale În capitolul anterior am prezentat un model cultural-politic de constituire a unui câmp organizațional stabil sugerând și direcțiile În care schimbarea arhitecturii relațiilor și a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
explicativă a acțiunii sociale, reintroducând În analiză scopurile și intențiile subiective, dar Într-o perspectivă socială mai largă decât cea exclusiv utilitaristă: actorii sunt interesați de investiții În relații sociale, În capital social, În sociabilitate. Rețelele sunt astfel modele de relaționare explicate În baza afinităților sociale și nu doar a propensiunii utilitariste sau determinărilor culturale. În același timp, din punct de vedere utilitarist, rețelele reduc incertitudinea, captând beneficiile cooperării chiar și atunci când oportunismul actorilor amenință realizarea unor câștiguri mutuale. Rețelele ignoră
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
culturală a anumitor practici și strategii de acțiune. Cooperarea dezvăluie o Întemeiere relațională obiectivă similară unui proces de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune relaționări temporare ghidate de interes și utilitate și ordonate doar de mecanismul prețurilor. Interacțiunea este indirectă și mediată de prețuri care exprimă raporturile de putere Între actori. Organizarea formală, În concepția instituționalistă, presupune integrarea Într-un proiect social raționalizator; rolurile sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
strategii culturale de acțiune („concepții asupra controlului”), ideologii În privința strategiilor de succes și a ordonării spațiului social de referință. Asemenea modele culturale (ce Își au originea În capitalurile culturale ale promotorilor lor) ajung să fie Împărtășite la nivelul câmpului susținând relaționările existente. Câmpurile stabile se caracterizează prin consecvența modelelor culturale și a tipurilor de relații existente. Astfel, rețelele de relații Între organizații există atât ca legături comportamentale propriu-zise, cât și ca modele de asociere și articulare definite cultural. Echilibrul rezultă din
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
aspiră la schimbarea propriei poziții În cadrul câmpului, pe fondul unor transformări sociale mai ample. Într-un astfel de spațiu social ordonat, schimbările pot surveni prin acțiunea aspiranților la pozițiile dominante și din modificarea instituțiilor formale care reclamă schimbarea pattern-ului relaționărilor sociale. În același timp, inerția structurală poate decupla instituțiile formale, perpetuând practicile relaționărilor existente. În cazul analizat de noi al sectorului confecțiilor pentru export, politicile monetare ale statului pot induce presiuni de schimbare care să limiteze parteneriatele de tip lohn
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ample. Într-un astfel de spațiu social ordonat, schimbările pot surveni prin acțiunea aspiranților la pozițiile dominante și din modificarea instituțiilor formale care reclamă schimbarea pattern-ului relaționărilor sociale. În același timp, inerția structurală poate decupla instituțiile formale, perpetuând practicile relaționărilor existente. În cazul analizat de noi al sectorului confecțiilor pentru export, politicile monetare ale statului pot induce presiuni de schimbare care să limiteze parteneriatele de tip lohn Între firme autohtone și contractanți externi În favoarea unor strategii de afaceri mai diversificate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
modelată atât cultural, cât și structural, dar ținând totodată cont și de capacitatea de acțiune strategică interesată a actorilor. Desigur, cercetarea propusă de noi este doar un Început, o sugestie pentru Întreprinderi viitoare mai ample care să analizeză deopotrivă comportamentul, relaționările și concepțiile managerilor, dar și pe cele ale forței de muncă, ale reprezentanțiilor agențiilor de reglementare și care să constituie un tablou pe cât posibil exhaustiv al interacțiunilor și schimburilor la nivelul câmpului. Modelul propus constituie o analiză instituțională, deopotrivă acțională
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
clasă, un semen de Încredere sau un vecin etc.; În toate aceste situații există câte ceva de Învățat, unul de la celălalt. Astfel, elevii se cunosc mai bine, procesul de socializare capătă o serie de valențe noi prin Înlăturarea unor bariere de relaționare determinate de anumite prejudecăți, stereotipuri sociale sau, uneori, chiar de unele modele ale indiferenței și intoleranței oferite de experiența socială În comunitatea din care fac parte ( În acest sens, este suficient să amintim experiența segregării rasiale sau etnice Întâlnită În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
aceste resurse” (Jenkinson, 1997). Analizând atitudinea cadrelor didactice față de procesul de integrare a copiilor cu cerințe speciale În școala obișnuită/de masă, distingem următoarele tipuri: - atitudinea de indiferență și de neimplicare manifestată prin izolarea elevilor cu dizabilitate, conduita diferențiată În relaționarea cu elevii integrați, promovarea În fața elevilor clasei a unui model de conduită deficitar În raporturile cu elevii integrați (care va fi imitat și extins chiar În afara mediului școlar), evaluarea subiectivă, discriminarea În atribuirea sarcinilor, lipsa de tact, duritatea În limbaj
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
fie un model sau un mentor pentru fiecare dintre elevii clasei; - să fie dispuși să ofere ajutor oricărui elev din clasă și să stimuleze elevii clasei În susținerea lor reciprocă la activitățile de Învățare; - să favorizeze crearea unui mediu propice relaționării atât Între elevii clasei, cât și Între părinții sau membrii familiilor copiilor din clasă; - să fie În măsură să coordoneze strategiile și activitățile educative incluse În programa școlară și să fie un sprijin activ al elevilor În situațiile când aceștia
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
curriculum, pentru a putea participa la dezbateri și a oferi consultanță pe această temă, trebuie să aibă experiența necesară abordării oricăror probleme În activitatea de predare-Învățare la clasă, capacitate de a decela cauzele posibile ale dificultăților de Învățare, capacitate de relaționare cu cadrele didactice, cu alți profesioniști și cu managerii școlari; - coordonatorul pentru cerințe speciale de educație - reprezintă o formă de suport asemănătoare cu profesorul consultant și Îndeplinește următoarele roluri: alcătuiește și aplică programul zilnic pentru elevii cu dizabilități dintr-o
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și apt să le Înțeleagă trăirile și nevoile; - să-i Încurajeze pe profesorii și specialiștii din școală În activitatea lor de zi cu zi, să-i ajute și să-i sprijine În momentele lor dificile sau când apar probleme de relaționare cu elevii integrați În școală; - să se implice În activitățile de pregătire continuă a cadrelor didactice din școală prin măsuri specifice de popularizare a experiențelor pozitive În domeniul incluziunii și integrării școlare și prin achiziția informațiilor de ultimă oră din
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
educaționale speciale, pe efectele negative ale etichetelor nosologice aparținând diagnosticului medical și psihopedagogic care activează la cadrele didactice, colegii de clasă, părinți sau alte persoane din societate o serie de prejudecăți și stereotipuri atitudinale, comportamentale și chiar verbale, periclitând buna relaționare și comunicare Între toți actorii actului educațional. Se știe că o serie de stereotipuri cognitive tind să asocieze sau să Înlocuiască persoana cu eticheta nosologică și cu tot ceea ce presupune interpretarea acestei etichete sub aspect relațional, comportamental, intelectual sau educațional
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
unei clase speciale În școala obișnuită. Acest model presupune integrarea copiilor deficienți În școli de masă, unde să intre În relație cu elevii normali, astfel fiind facilitată, cu sprijinul cadrelor didactice și specialiștilor din școală, o mai bună intercunoaștere și relaționare Între cele două categorii de copii. Chiar dacă este aplicat cu rezultate bune În unele țări, modelul e criticat de unii specialiști care nu consideră constituirea unei clase speciale Într-o școală obișnuită drept o integrare reală; În același timp, practica
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
autonomia personală, viața și educația În familie etc.), În perioada vârstei preșcolare, pentru toți copiii cu deficiențe mentale reale sau pseudodeficiențe mentale; - pregătirea atentă a debutului școlar al tuturor copiilor, mai ales al celor care prezintă dificultăți În comunicare și relaționare, În activitatea grafică, În orientare etc. Această măsură revine grupei pregătitoare din Învățământul preșcolar, ce trebuie să-și fixeze ca obiectiv general pregătirea intensivă a debutului școlar, iar În cazul unor Întârzieri accentuate să recomande amânarea cu Încă un an
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]