2,016 matches
-
și Confederația Națională. Constituirea unei entități naționale cooperatiste aflată sub autoritatea partidului fascist avea să stopeze dezvoltarea mișcării cooperatiste și să genereze un declin rapid al acesteia. D. În perioada a patra inițiată în anul 1945 s-a înregistrat o relansare a mișcării cooperatiste în agricultură ca urmare a unor prevederi legislative favorabile între care și introducerea articolului nr 45 din Constituție prin care se recunoaște funcția socială a cooperației și caracterul său mutualist și nespeculativ. Cu toate acestea, nici în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din Liga națională a cooperativelor de inspirație republicană si social democrată. O realitate a mișcării cooperatiste postbelice este existența unor forme de cooperative nerecunoscute. Cu toată schimbarea climatului politic produsă după cel de-al doilea război mondial care a permis relansarea mișcării și reconstituirea vechilor organizații federative, dezvoltarea acesteia era obstrucționată datorită dificultăților care se manifestau: lupta între diferitele tendințe politice din cadrul mișcării cooperatiste; insuficiența mijloacelor financiare; constituirea de numeroase cooperative cu un număr prea mic de asociați care le făcea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
gospodăriilor țărănești spre agricultura de subzistență. Considerăm că rezolvarea problemelor cu care se confruntă agricultura românească în prezent, în principal a problemei dimensiunilor reduse ale exploatațiilor individuale și a pulverizării proprietății funciare, ar putea fi rezolvată în mare măsură prin relansarea activității economice în sectoarele secundar și terțiar prin care să se absoarbă excedentul de forță de muncă din rural și să se reducă populația ocupată în agricultură. Prin urmare, sunt necesare soluții alternative pentru ocuparea forței de muncă în rural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a dimensiunilor exploatațiilor agricole pe cale naturală, fără a fi necesare presiuni sau măsuri suplimentare în acest sens. Altfel spus creșterea competitivității agriculturii românești și a viabilității economice a exploatațiilor agricole ar putea ar putea fi obținute mult mai ușor prin relansarea și dezvoltarea activităților din celelalte sectoare ale economiei. Creditul este instrument absolut necesar pentru dezvoltarea oricărui sector de activitate și are rolul de a acoperi nevoile întreprinzătorului agricol până în momentul valorificării produselor obținute în propria exploatație. Pentru a asigura creșterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
euro-atlantice și punerea în valoare a poziției geopolitice a României ca spațiu de stabilitate între două zone de conflict, anul 1994 a patronat importante acțiuni, a căror amploare, conferită de valoarea rezultatelor cu care s-au încheiat, a marcat momentul relansării raporturilor bilaterale tradiționale de prietenie și de cooperare practic cu toate statele din centura de interes strategic pentru România pe care o reprezintă regiunea Orientului Apropiat, cu extindere în Africa de Nord. Demersurile întreprinse de diplomația română pentru ridicarea acestor relații la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
proces politic, având o deosebită importanță pentru dezvoltarea europeană, a Uniunii Europene, ca atare. În opinia mediatorului european, consolidarea și reechilibrarea relațiilor transatlantice U.E. - S.U.A., ca și o abordare europeană coerentă a evoluțiilor din spațiul euroatlantic trebuiau însoțite de o relansare a cooperării S.U.A. - U.E. - Federația Rusă, conlucrare care s¬a dezvoltat în procesul de soluționare a conflictului iugoslav. II.2.2.4. Ecouri în Rusia Federația Rusă se numără printre marii nemulțumiți ai prevederilor Acordului de la Dayton. Propunerile sale de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și bună vecinătate și a convenirii organizării unei „mese regionale pentru întărirea stabilității, a bunei vecinătăți și cooperării în Europa de S.-E.”, apăreau semnificative preocupările unor țări vecine sau apropiate în zonă (Albania, Turcia) de a-și pune problema relansării procesului de cooperare în Balcani. Albania era interesată să contribuie la operațiunea N.A.T.O. în Bosnia, având în vedere consecințele importante și de durată ale acesteia pentru viitorul Balcanilor. Potrivit afirmațiilor unor diplomați turci, Turcia și-a propus promovarea unei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
pe țările candidate, care trebuie să introducă un cadru administrativ, să realizeze reorientarea economiilor lor și să asigure o dezvoltare macroeconomică stabilă. 111.13.4. Concluzii Relațiile dintre U.E. și statele E.C.E. au cunoscut evoluții diverse, blocare, până în 1988 și „relansare” (după prăbușirea comunismului) prin așa-numitele „Acorduri Europene”. Relațiile U.E. cu statele foste-comuniste au reprezentat o adevărată provocare pentru politica U.E. Nu se poate vorbi de existența unor relații viabile (înainte de 1989) între U.E. și statele E.C.E. În 1988 s-
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
provocare pentru politica U.E. Nu se poate vorbi de existența unor relații viabile (înainte de 1989) între U.E. și statele E.C.E. În 1988 s-au stabilit relații oficiale între comunitate și toți membrii C.A.E.R. Anul 1989 a dus la relansarea relațiilor dintre U.E. și E.C.E. S-au instituit programele PHARE și TEMPUS, s-a creat B.E.R.D. pentru țările din Europa de Est; a fost creat programul TACIS pentru acordarea de asistență noilor republici independente din spațiul ex-sovietic. S-au încheiat acorduri de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
identitatea spirituală și originalitatea de creație. Încercările de a opri declinul puterilor de pe continentul nostru sau de a prezerva Europa ca entitate au constituit baza raționamentelor și a ideilor emise cu privire la asigurarea și consolidarea apărării, atât prin „organizarea europeană” și relansarea „solidarității europene”, cât și prin asocierea Statelor Unite cauzei statelor vest-europene, în eventualitatea unei agresiuni sovietice. Echilibrul global-militar, strategic și politic, dintre superputeri a fost menținut prin cursa înarmărilor, prin consolidarea de blocuri politico-militare și de piețe integrate, ca modalități de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mi-a venit ideea să reînființăm KRYPTON-ul, mai ales că în repertoriul proiectului EMG existau piese scrise pe cele două albume de referință ale trupei KRYPTON - „Fără teamă” și „Lanțurile”. Așadar EMG devenise „o momeală” la adresa vechilor colegi...! După relansarea în formula Krypton Reunion, ați început acest nou proiect, Krypton Unplugged, care „funcționează” în paralel cu formula completă a trupei. În formula Unplugged sunteți doar voi și Teodora. Ce ați vrut să demonstrați publicului prin proiectul Unplugged? Am știut de la
Krypton Reunion by Simona RUS () [Corola-journal/Journalistic/83447_a_84772]
-
susțină noul regim. A cumpăra sprijin poate costa scump. De exemplu, în campania pentru alegerile prezidențiale din Rusia din 1996, Fondul Monetar Inter-național a anunțat că va oferi administrației Elțîn credite în valoare de 24 de miliarde de dolari pentru relansarea economiei (cf. Treisman, 1996). Însă noile regimuri democratice din majoritatea țărilor post-comuniste nu au avut bani pentru a cumpăra sprijin. Consecințele sînt puternice: I8.2 (Democrația dă faliment). Dacă oamenii consideră că economia merge în direcția greșită, e mai probabil
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
șase piloni: a) reforma curriculară (a planurilor de învățământ, a programelor analitice și a manualelor școlare) și compatibilizarea europeană a curriculumului național; b) trecerea de la învățarea reproductivă la educația axată pe rezolvarea de probleme (problem- solving) în ciclul preuniversitar și relansarea cercetării științifice în mediul universitar; c) punerea în legătură a sistemului educațional cu mediul economic, administrativ și cultural; d) introducerea comunicațiilor electronice în sistemul de învățământ; e) descentralizarea managerială și autonomizarea instituțională; f) promovarea cooperării internaționale (Marga, 1999, p. 49
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-i faima, și afectându-i percepția publică. Când artistul a murit ca urmare a unui stop cardiac în 2009 (provocat, se pare, de o doză prea mare de propofol, un anestezic folosit uneori ca somnifer) era în pregătiri intense pentru relansarea artistică, prin intermediul unui bine mediatizat turneu internațional. Într-un fel de epilog, în noiembrie 2011, când se apropie sfârșitul procesului intentat doctorului personal al lui Jackson, probabil unul dintre specialiștii destul de bine plătiți, și când dovezi copleșitoare demonstrează greșeli și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
minelor sau a marilor întreprinderi de stat, necesită măsuri speciale nu numai de asistare socială, dar și active, de pregătire pentru asigurarea mobilității către alte profesii sau în alte regiuni, unde infrastructura economică are mai mare putere de absorbție, până la relansarea economică a zonei respective. Mobilitatea ocupațională este posibilă dacă indivizii posedă competențele de bază necesare în economia fundamentată pe cunoaștere: cele de comunicare, de muncă în echipă, de rezolvare a problemelor, computeriale, de (auto)conducere, de inițiativă, de asumare a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
război mondial - se caracterizează prin unele dintre cele mai importante realizări în domeniu, în mod deosebit în perioada interbelică; - perioada comunistă - reprezintă un moment de diminuare a preocupărilor, a interesului pentru acest domeniu; - etapa de tranziție (1990-2000) - o perioadă de relansare și de dezvoltare a educației adulților, în concordanță cu schimbările impuse de tranziția la o societate democratică (Sava, 2002, p. 380). La această delimitare, evoluțiile din ultimii ani ne îndreptățesc să mai adăugăm încă o etapă de dezvoltare, pe care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ființei umane, dar și prin recuperarea limbajului corporal, adică a acelui cod profund și atât de subtil ce trebuie decriptat. În esență, așa cum afirma Descamps (1988), raportarea corectă la propriul nostru corp se acompaniază de profunde rezonanțe metafizice pentru că înseamnă relansarea, pe noi temeiuri, a dialogului nostru cu natura, dar și fertilizarea procesului de eliberare a femeii, precum și o nouă deschidere spirituală. Unii autori susțin că persoanele căsătorite sunt mai sănătoase decât cele care trăiesc singure, iar durata spitalizării e mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
minelor sau a marilor întreprinderi de stat, necesită măsuri speciale nu numai de asistare socială, dar și active, de pregătire pentru asigurarea mobilității către alte profesii sau în alte regiuni, unde infrastructura economică are mai mare putere de absorbție, până la relansarea economică a zonei respective. Mobilitatea ocupațională este posibilă dacă indivizii posedă competențele de bază necesare în economia fundamentată pe cunoaștere: cele de comunicare, de muncă în echipă, de rezolvare a problemelor, computeriale, de (auto)conducere, de inițiativă, de asumare a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
război mondial - se caracterizează prin unele dintre cele mai importante realizări în domeniu, în mod deosebit în perioada interbelică; - perioada comunistă - reprezintă un moment de diminuare a preocupărilor, a interesului pentru acest domeniu; - etapa de tranziție (1990-2000) - o perioadă de relansare și de dezvoltare a educației adulților, în concordanță cu schimbările impuse de tranziția la o societate democratică (Sava, 2002, p. 380). La această delimitare, evoluțiile din ultimii ani ne îndreptățesc să mai adăugăm încă o etapă de dezvoltare, pe care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ființei umane, dar și prin recuperarea limbajului corporal, adică a acelui cod profund și atât de subtil ce trebuie decriptat. În esență, așa cum afirma Descamps (1988), raportarea corectă la propriul nostru corp se acompaniază de profunde rezonanțe metafizice pentru că înseamnă relansarea, pe noi temeiuri, a dialogului nostru cu natura, dar și fertilizarea procesului de eliberare a femeii, precum și o nouă deschidere spirituală. Unii autori susțin că persoanele căsătorite sunt mai sănătoase decât cele care trăiesc singure, iar durata spitalizării e mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
set de întrebări, ci de stabilirea unor axe tematice ce urmează a fi urmărite în dialog cu intervievații. Întrebările incluse în cadrul unui interviu sînt clasificate în funcție de natura și scopul lor. Astfel, putem distinge întrebările principale de întrebările sau enunțurile de relansare (De Singly et al., 1998). Întrebările principale constituie nucleul ghidului de interviu și permit explorarea tuturor ariilor tematice de interes. Întrebările sau enunțurile de relansare a dialogului permit celui care conduce interviul să adîncească o tematică sau să depășească un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în funcție de natura și scopul lor. Astfel, putem distinge întrebările principale de întrebările sau enunțurile de relansare (De Singly et al., 1998). Întrebările principale constituie nucleul ghidului de interviu și permit explorarea tuturor ariilor tematice de interes. Întrebările sau enunțurile de relansare a dialogului permit celui care conduce interviul să adîncească o tematică sau să depășească un moment de epuizare a unei teme în cadrul dialogului, făcînd trecerea spre o altă întrebare. Reiterația este o modalitate de a-i repeta subiectului într-o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau completare. Întrebările de sondare și examinare au rolul de a solicita detalieri, aprofundări ale răspunsului și sînt un semn al atenției intervievatorului, indicînd în manieră implicită tipul de informație care interesează. Întrebările subsecvente, de continuare au rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea dorită a răspunsurilor și continuarea dialogului. De obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interesează. Întrebările subsecvente, de continuare au rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea dorită a răspunsurilor și continuarea dialogului. De obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și experiența celui care conduce interviul. Cu toate acestea, se pot gîndi relansări, formule de sondare sau de completare care să poată fi utilizate în timpul realizării interviurilor. -Alegerea modalităților de înregistrare a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și experiența celui care conduce interviul. Cu toate acestea, se pot gîndi relansări, formule de sondare sau de completare care să poată fi utilizate în timpul realizării interviurilor. -Alegerea modalităților de înregistrare a interviurilor se realizează tot în momentul de planificare a anchetei. Reportofonul este preferat tuturor modalităților de înregistrare, pentru că permite evitarea tracului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]