1,192 matches
-
promovat prin întreaga sa operă se opunea exaltării romantice și postromantice a artisticului și religiosului, adică a valorilor care particularizează culturile. Nu este greu să ne închipuim cum ar fi reacționat Russell chiar și față de versiunile cele mai moderate ale relativismului cultural din zilele noastre. Orientarea generală a gândirii lui Russell se exprimă foarte bine în atitudinea lui față de religie. Este o atitudine ce se integrează pe deplin în tradiția liberei cugetări, cu tot ceea ce are aceasta patetic și, totodată, problematic
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
declin. Și în trecut, când două societăți închise s-au întâlnit (ca Europa și America de Sud, sau India, China sau Africa), ele au fost șocate de caracterul relativ al obiceiurilor, ideilor, instituțiilor. Sociologia clasică, de tradiție pozitivistă, a elaborat teoretic acest relativism: valorile se înrădăcinează în substratul lor social și se modifică odată cu el. Ele reflectă condițiile de viață și interesele. Întâlnim aceeași poziție în pozitivismul juridic, pentru care justiția este în strânsă legătură cu moravurile. Acest pozitivism elimină problema morală, deoarece
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
posibil să evaluăm un sistem social decât pornind de la propriul nostru sistem de valori și de la propriile justificări. Nu am avea niciun fundament pentru a considera inacceptabile acțiunile lui Hitler, ale lui Stalin, Pol Pot ori ale regimului de apartheid. Relativismul s-a generalizat și a devenit o evidență. Nu există adevăr, nu există obiectivitate, nici absolut, nici universal. Acestea sunt noțiuni perimate. În prezența pluralității concepțiilor, ideologiilor, gusturilor, comportamentelor și interpretărilor, marea majoritate a oamenilor sunt de părere că toate
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
delincvență și la criminalitate. Dacă e încă adevărat faptul că libertatea înseamnă capacitatea de a se conduce pe sine, putem totuși pierde această facultate dacă suntem copleșiți de pasiunile noastre, de temeri sau de circumstanțe. A. 4. Experimentare, A. 5. Relativism, A. 6. Sinceritate, A. 7. Toleranță Am regrupat aceste patru valori deoarece sunt la origi-nea unei logici pe care o putem descrie astfel: dacă individul este liber și urmărește împlinirea de sine, el trebuie să își găsească singur fericirea, experimentând
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
înseamnă că omul își creează propriile adevăruri. Acestea sunt mereu noi, deoarece sunt puse la încercare de experiențe care le modifică. Am trecut deci de la o morală teoretică la una trăită. Multitudinea sistemelor de valori și de conduită duc la relativism. Nimeni nu poate să pretindă că a găsit soluția sau adevărul, cel mult poate să pretindă dreptul la a fi diferit. Chiar și în știință, noțiunea de adevăr nu o duce prea bine: Nu există fapte, doar interpretări", afirmă mulți
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Dragostea Persoana Demnitatea Justiția și corectitudinea Bucuria Cinstea Sinceritatea Respectul cuvântului dat Ospitalitatea, deschiderea, ascultarea Fidelitatea, perseverența Fraternitatea Bunăvoința Spiritul de întrajutorare C. Rațiunea (gândirea riguroasă) Democrația (carte și francize) Inteligența Instruirea Cunoașterea Timpul (măsurat, stăpânit) Munca D. Autonomia individului Relativismul Pluralismul Toleranța E. Știința (și emanciparea ei de religie) Spiritul critic Progresul Spiritul întreprinzător Eficacitatea Economisirea și investiția Banii Economismul F. Rațiunea (instrument universal) Libera conștiință Drepturile omului (constituite prin propria lui natură) Democrația (un sistem elaborat) Justiția (bazată pe
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în alte religii, chiar dacă poartă o altă semnificație. E cazul credinței, speranței, al rugăciunii (meditația, contemplația), al desăvârșirii ("Să fiți desăvârșiți..."), al smereniei sau al supunerii. Adevărul (în sensul cuvintelor "Eu sunt calea, adevărul și viața") se opune în special relativismului profesat de marea majoritate a filosofiilor. Evul Mediu 1. Moștenirea creștină a luat forma sub care ne-a fost transmisă în Evul Mediu. Să presupunem că apostolii s-ar fi orientat spre est în loc să meargă la Atena și la Roma
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Secolele XV și XVI sunt martorii a trei evenimente tulburătoare, din care au luat naștere fie ca o consecință naturală, fie prin contrast valori pe care Europa și le va apropria: din Renaștere derivă apariția individului, descoperirea noilor lumi produce relativismul, Reforma duce treptat la pluralism și toleranță. Să vedem cum. 1. Individul pe care îl distingem de altul, care are un nume, care poate fi identificat prin ascendența sa, prin locul de origine a existat întotdeauna. Individul medieval este determinat
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fără a fi primit lumina creștinismului ("bunul sălbatic" și ideea bunătății naturale a omului, dragă lui Rousseau!) De acum va fi mai greu să judece totul doar după propria măsură. O nouă concepție se impune treptat. Lucrurile pământești sunt relative. Relativismul intră în bagajul cultural al Europei. Dictonul se verifică: adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo de Pirinei. Montesquieu demonstrază că e posibil să fii persan. Relativismul nu este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
totul doar după propria măsură. O nouă concepție se impune treptat. Lucrurile pământești sunt relative. Relativismul intră în bagajul cultural al Europei. Dictonul se verifică: adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo de Pirinei. Montesquieu demonstrază că e posibil să fii persan. Relativismul nu este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere obiectivă, un adevăr. Relativismul este cultural: refuză să facă o normă din moravurile, cutumele, credințele unui popor, să le declare superioare. Etnocentrismul dăinuie mult timp
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cultural al Europei. Dictonul se verifică: adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo de Pirinei. Montesquieu demonstrază că e posibil să fii persan. Relativismul nu este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere obiectivă, un adevăr. Relativismul este cultural: refuză să facă o normă din moravurile, cutumele, credințele unui popor, să le declare superioare. Etnocentrismul dăinuie mult timp, dar relativismul pregătește calea pentru ceilalți, cei diferiți. 3. Pentru prima dată în Europa, unitatea ideologică și religioasă se
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere obiectivă, un adevăr. Relativismul este cultural: refuză să facă o normă din moravurile, cutumele, credințele unui popor, să le declare superioare. Etnocentrismul dăinuie mult timp, dar relativismul pregătește calea pentru ceilalți, cei diferiți. 3. Pentru prima dată în Europa, unitatea ideologică și religioasă se fragmentează (ruptura între Luther și Papă se consumă în 1520). S-a terminat cu unanimismul. De fapt, regula unei societăți unanimiste este că
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
171, 223 Purtător de valori, 16, 39, 62, 65-69, 81, 92 R Rațiune, 23, 45-46, 49, 53, 89, 104, 107, 150, 155-156, 164, 166-168, 170, 185, 192-194, 211, 224 Raționalitate, 17, 125, 166 Rezonabil, 107, 155, 192-193 Relativitate, 44, 122 Relativism, 43-44, 128, 151, 155, 161, 163 Religie, 9, 16, 19, 27, 40, 62, 90, 95, 97, 100, 122, 128, 135-136, 150, 153, 155, 168, 170, 188, 199 Republică, 93, 98-99, 104 Responsabilitate, 35, 81, 122, 135, 137, 141, 189, 210
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de a spune povești este atît de dezvolatată încît ne vine să spunem că diferența față de celelalte animale nu este de grad, ci de natură. În orice caz, capacitatea omului de a spune povești este de nestăvilit. CONTINGENȚA LUMILOR ȘI RELATIVISMUL Putem oare explica apariția, nașterea unei lumi pe pămînt? Fiecare lume își inventează poveștile care să-i arate că existența sa este indispensabilă, o necesitate. Guayakii, aborigenii australieni, Kogii, aztecii, omul modern de asemenea, cred că este imposibil să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
că totul este moral, totul este permis? Această atitudine este, din punct de vedere uman, imposibilă: presupunînd că este imposibil ca o ființă umană să nu aibă imposibile, teoria asupra posibilelor-imposibilelor nu este relativistă. E o teorie critică, nu nihilistă. Relativismul este o falsă problemă. CAPACITATEA OAMENILOR DE A CREA LUMI ESTE LIMITATĂ? La finalul celei de-a doua serii de studii, se impun cîteva observații, chiar sintetice, despre demersul nostru. Am ales să ne oprim la ceea ce provoacă teamă lumilor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
170 Lumea ca întreprindere 178 Cinismul complexității lumii 183 Suntem condamnați la a ne dori să fim din ce în ce mai moderni? 185 Pentru a schimba lumea avem nevoie de un proiect? 187 Un animal care spune întruna povești 191 Contingența lumilor și relativismul 193 Capacitatea oamenilor de a crea lumi este limitată? 196 III. NEBUNIE POETICĂ 198 Sunt nebuni, sunt liberi? 199 Imaginea drumului 200 Munca istoricului împotriva libertății umane 201 O capacitate unică de a prezice trecutul și prezentul 205 Critica determinismului
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
promovat prin întreaga sa operă se opunea exaltării romantice și postromantice a artisticului și religiosului, adică a valorilor care particularizează culturile. Nu este greu să ne închipuim cum ar fi reacționat Russell chiar și față de versiunile cele mai moderate ale relativismului cultural din zilele noastre. Orientarea generală a gândirii lui Russell se exprimă foarte bine în atitudinea lui față de religie. Este o atitudine ce se integrează pe deplin în tradiția liberei cugetări, cu tot ceea ce are aceasta patetic și, totodată, problematic
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
marcate de bonomie și umor în schițarea unor personaje, lumea pestriță și dezorientată a perioadei de după armistițiu. Numeroase sunt „însemnările periodice”, unele fiind notații cotidiene, relatări despre fapte culturale, simpozioane, conferințe, sesiuni sau comemorări, altele gânduri despre viață (despre plictis, relativism, certitudini, dumnezeire, fatum, absurd, moarte etc.), „melancolii solitare”, cum le numește în volumul Călătorii interioare (1998). Câteva evocări, precum Un personaj rabelaisian în redacția „Ardealului”, despre fostul director Anton Ionel Mureșanu, sau Colegul și prietenul Aladár, vădesc vocație de prozator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
autorităților tradiționale (religioase și politice), invitația la a gândi și a judeca independent, optimism: este iluminismul sau siècle des Lumières, die Aufklärung sau the Enlightenment. Varianta germană a iluminismului, apărută mai târziu decât cele franceză și engleză, afirma un nou relativism cultural și un nou raționalism 334, prin Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716), Samuel von Pufendorf (1632-1694) sau Christian Wolf (1679-1754). Desigur că cel mai mare gânditor iluminist german, Immanuel Kant (1724-1804), a surprins cel mai bine politica iluministă germană. Împreună cu Hegel
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
altele. Șase: Pe plan strict politic, observăm schimbarea configurației de ansamblu a politicii mondiale. În ultimele două decenii, după dispariția polarităților ideologice, se conturează opoziția dintre tendințele centrifuge și cele centripete ale lumii sau între omogenitate și diversitate. Șapte: Ridicarea relativismului și scepticismului la rang de doctrină. "Practic, toate valorile sînt puse sub semnul întrebării" (V.N.). Centrul axiologic nu mai funcționează. Opt: "Conștiința de sine și autoscopia, fie pe plan cultural, fie pe plan personal, devin acum ținta batjocurii producției culturale
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
budiste, hinduiste și încă altele. Totodată este vizibil în plan politic, pe continentul european, mai ales în UE, o tot mai accentuată tendință de rupere de propriile rădăcini religioase, fapt care, evident, generează probleme la toate nivelurile, însoțite de teroarea relativismului, produs al postmodernității. Indiferent de modurile specifice în care termenul "postsecular" e definit, numitorul comun e negarea pretențiilor ideologizate ale științei pur raționaliste și refuzul de a ține știința pe un fel de piedestal, ca pe o expresie supremă, de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
negarea pretențiilor ideologizate ale științei pur raționaliste și refuzul de a ține știința pe un fel de piedestal, ca pe o expresie supremă, de nezdruncinat, a adevărului în comparație cu orice alt tip de discurs. Aceasta e una dintre consecințele stranii ale relativismului postmodern (semnalat de mulți intelectuali, inclusiv de Benedict al XVI-lea): scepticismul urmărit cu încăpățînare și onestitate trebuie să se nege pe sine în final. (Acest tip de paradox logic a fost deja observat de către unii filozofi ai antichității greco-romane
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
reconfigurată spiritual. E o viziune care impune și valorifică, cum o și spune, prioritatea demnității persoanei în fața ideologiilor. E harta pe care sînt schițate formele de relief ale unui nou fel de umanism, în care este recunoscută prezența diminuată a relativismului cultural, o prezență la rîndul ei relativă, una care ne dă speranța că nu poate șterge complet identitatea. Consemnările despre predarea literaturii din perspectivă catolică sînt un bun prilej de a observa tendințele tot mai cuprinzătoare în plan global, de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dintre cele consacrate veacului al XX-lea - epocă a marilor reducționisme, a opțiunilor-limită, marcate de o retorică a excesului. Spiritul vremii își lasă amprenta asupra destinului ideii de literatură. Reflex literar al intoleranței și al totalitarismului, radicalismul agresiv ia locul relativismului, contrazicând în aparență logica internă a matriței. Ca și în epocile precedente, ideea de literatură face joc dublu pe cele două planuri principale de referință: specificul și heteronomia. Sub presiunile contextuale enorme ale epistemei contemporane, polarizarea opune formalismul agresiv de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
după 1989. Deosebirile de mentalitate, limbaj, adesea și de competență, sunt mari, inevitabile și evidente. în felul acesta, am ajuns la a treia cauză de conflict, poate cea mai profundă dintre toate: diferența dintre radicalismul vechii foști deținuți politici și relativismul și pragmatismul noii generații politice, formată, vrând-nevrând, sub regimul comunist, dar fără a fi structural comunistă sau măcar superficial comunizată. Este cazul a privi mai ales această ultimă situație cu sânge rece. Generația în vârstă, în care domină vechii deținuți
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]