1,919 matches
-
științele au devenit interdisciplinare; scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică și aplicarea practică a acesteia; creșterea costurilor cercetării științifice; implicarea directă a statului în susținerea și finanțarea activității științifice; b) Descoperiri și realizări științifice din secolul XX Albert Einstein elaborează „teoria relativității” (1905); Alexander Fleming a descoperit penincilina (1928); realizarea bombei atomice (1945); este pus în funcțiune în S.U.A primul calculator electronic (1946; ENIAC Electronic Numerical Integrator and Calculator); în S.U.A. apare televiziunea în culori (1951); este determinată structura ADN
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
europeni din acea vreme, Mendeleev a etichetat Statele Unite drept primitive și neinteresate de știință. FISIUNEA NUCLEARĂ, O NOUĂ SURSĂ DE ENERGIE Fizicianul de geniu, Albert Einstein, care, prin contribuțiile sale de valoare cu totul deosebită, și mai ales prin teoria relativității, a lărgit enorm orizonturile fizicii, dând un nou fel de gândire, un nou sens noțiunilor fundamentale ale fizicii: spațiu, timp, viteză, energie, s-a născut în același an, 1879, cu chimistul și fizicianul german Otto Hahn, care a făcut una
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Berlin unde începuse cercetările cu Lise Meitner și aveau să le continue cu experiența câștigată în Anglia și Canada, tot în domeniul izotopilor radioactivi, care leagă atât de strâns fizica cu chimia. În anul 1905, când Albert Einstein enunță teoria relativității restrânse, Otto Hahn descoperă radiotoriul, în 1906 radioactiniul, iar un an mai târziu (1907) mezotoriul. Urmează apoi un deceniu de cercetări și mai aprofundate. În 1916 Einstein emite teoria relativității generalizate, iar în anul următor Otto Hahn, făcând cercetări tot
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cu chimia. În anul 1905, când Albert Einstein enunță teoria relativității restrânse, Otto Hahn descoperă radiotoriul, în 1906 radioactiniul, iar un an mai târziu (1907) mezotoriul. Urmează apoi un deceniu de cercetări și mai aprofundate. În 1916 Einstein emite teoria relativității generalizate, iar în anul următor Otto Hahn, făcând cercetări tot împreună cu Lise Meitner, anunță descoperirea protactiniului, elementul chimic învecinat uraniului și părintele actiniului. Ei fac cunoscută această descoperire cu puțin înainte ca ea să fie anunțată în Marea Britanie de către Frederick
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
negre a condus la o situație destul de rară în istoria științelor și anume la situația în care teoria este elaborată detaliat ca un model matematic, înainte de a testa experimental corectitudinea sa. Un alt exemplu remarcabil, în acest sens, este teoria relativității generalizate care, deși în 1915 era formulată complet, nu exista nici un rezultat bazat pe observație care să o susțină. Prima confirmare experimentală a fost dată de rezultatele înregistrate în cursul expediției de observare a eclipsei din 1919, expediție condusă de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ajunge la o limită critică de densitate, iar câmpul gravitațional la suprafața sa devine atât de puternic, încât curbează conurile de lumină. Astfel, lumina nu mai poate evada de pe suprafața stelei și apare o gaură neagră. Întrucât lumina, conform teoriei relativității, are o viteză finită și reprezintă limita ce poate fi atinsă în universul nostru, înseamnă că nici o altă informație nu mai poate fi transmisă de pe suprafața găurii negre. Cercetarea acestor obiecte cosmice, considerate un fel de microscoape de putere infinită
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
15 din 30 în cazul celor neimplicați). Să mai observăm și faptul că subiecții din clasa mijlocie neimplicați (17 din 30 vs. 7 din 30 în cazul celor implicați) subscriu mai adesea la ideea unui relativism cultural sau a unei relativități a persoanei sărace. Perioadele istorice, locațiile geografice sau anumite situații, mai rele decît cele trăite în Franța, ajută și ele la specularea unei realități insuportabile a acestei probleme sau la atenuarea, evitarea sau reformularea gravității ei. "Sînt sau au fost
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
transcende "postmodernul", printr-o revenire la unele dintre valorile spirituale clasice ale modernismului inițiator. Acest proces, care poate fi numit "a patra hipnoză antropogenetică", asemănătoare cu mutațiile asociate epocii artei rupestre, invenției scrisului, respectiv invenției tiparului, se produce prin depășirea relativității axiologice a epocii numite de către unii autori "postmodernitate" și prin transgresarea, dar și preluarea, sub forme complexe, rafinate, a unora dintre elementele constitutive ale modernismului incipient. Un comentariu suplimentar se cuvine a face aici. Pe întreg parcursul lucrării de față
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
anulează valorile clasice și promulgă o serie de valori nonclasice, sub domnia cărora deciziile factorilor de putere predomină asupra valorilor instituționalizate prin democrațiile modernismului consacrat; − succesul doctrinelor de extremă-dreaptă (nazism, fascism etc.), inspirate doctrinar, printre altele, din viziunea nietzcheeană asupra relativității valorilor clasice ale umanismului. Ca exemple concrete pot fi invocate rasismul (și conceptul de "rasă superioară"), eutanasia activă, eugenia, accentul pus pe diferențierea de clasă. În genere, aici putem vorbi de diferențieri contingente, iar contingența însăși înseamnă relativizare axiologică; − radicalizarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
rolul jucat de activismul extrapolitic (mișcările feministe, ecologiste etc.) este din ce în ce mai vizibil. Societatea bazată pe drepturi și obligații concrete, formulate punctual, pare să ia loc societății postmoderne în care cumulul excesiv de obligații formale a condus la reacțiile adverse reprezentate de relativitatea axiologică. În termenii teoriilor complexității, acest fenomen îmbracă forma structurilor disipative, prin autoorganizarea în populații compuse din indivizi aprioric identici care participă la generarea prin procese cooperante a unor noi ordini în interiorul structurilor de acest gen. Turbulențele în interiorul acestor structuri
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
definit drept integrală, beneficiază de contribuția complementară a două grupuri de autori cu preocupări diferite de fundamentare științifică a fitoterapiei: dr. MIHAI BOTEZ, promotorul volumului, practician și totodată cercetător cu vădite aspirații integratoare, dezvoltă un inedit model fizico-matematic al teoriei relativității adaptat la starea de sănătate a organismului uman alături de un colaborator ing. VIOREL DONȚU matematician implicând privilegiile originare ale (bio)laserterapiei și/sau ale unei componente naturiste fundamentale fitoterapia. dr. GABRIELA ANASTASIU și dr. VASILE BODNAR alți cercetători de factură
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Fitoterapie clinică by RODICA PETROVANU () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2091]
-
în descoperirea originilor și legilor sale, nu credem că este fondată în totalitate, întrucât ea exclude sacrul, pe care nici limbajul, nici știința nu-l pot cunoaște sau descrie în plenitudinea formelor și potențelor sale. Poziția lui Socrate legată de relativitatea cunoașterii ni se pare mai adecvată în această privință și mai convingătoare în încercarea de a găsi un răspuns plauzibil întrebărilor formulate. De altfel, însuși renumitul savant englez ajunge în cele din urmă la concluzia că găsirea unui răspuns "ar
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
subiectului care o creează"493, precum și prin "puritatea inimii"494 cu care este realizată, oferindu-i acesteia puterea de sugestie a transcendentului și ceva din sclipirea Creației primordiale. Autorul nu absolutizează însă această idee, și păstrează limitele cuvenite, subliniindu-i relativitatea prin faptul că acest gen de artă "are un aer oarecum religios"495, deci nu în totalitate, iar senzațiile oferite de ea nu sunt, cu toate acestea, decât o adiere a beatitudinii paradisiace. Pornind de la aceste argumente, cu riscul de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de dominante, încît descrierea lor poate fi relevantă. Putem folosi teoria alternativ, pentru a descrie segmente ale textelor non-narative, ca și aspectele narative ale oricărui text dat, cum ar fi, de exemplu, poemul lui T. S. Eliot, menționat mai sus. Relativitatea unei asemenea delimitări este, cel puțin, clar stabilită. Rezultă un număr de concepte descriptive din dezvoltarea teoriei sistemului narativ propus în paginile precedente. Aceste concepte fac posibilă descrierea textelor narative, în măsura în care acestea sînt narative. Întrucît teoria de care aparțin aceste
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
punem această întrebare. Înțelegerea duplicității narative pare mai productivă decît alegerea opacă a unui posibil răspuns ceea ce face de fapt Niditch, prin adoptarea grăbită a unei descrieri pe care ea o consideră mai potrivită cînd e să analizăm cultura antică. Relativitatea este, de fapt, condescendentă deoarece, dacă luăm în considerare alte culturi cu aceeași seriozitate ca pe a noastră, atunci fenomenul pe care îl discutăm merită cel puțin recunoașterea lui ca eveniment cu "o diferență intrinsecă", cu o capacitate de divizare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cu limite angiografice nete. II. CRITERII DE MALIGNITATE - deplasări arteriale mai reduse; - existența anomaliilor vasculare arteriale; - SHUNT-uri arteriovenoase; - vase de neoformație numeroase, mai ales la periferia tumorii; - limite angiografice ale procesului tumoral imprecise. Aspectele angiografice trebuie interpretate cu rezerva relativității acestor criterii și prin comparație cu imaginile RM și CT. CAPITOLUL VI ANGIOGRAFIA-CAROTIDIANA-CLASICA TEHNICA-SELDINGER Acest capitol este un omagiu adus pionierilor angiografiei. 1. Scurt istoric în folosirea substanțelor de contrast iodate în investigația aparatului cardiovascular Pionierii domeniului de investigare a
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
citatele, un fel de discurs fără sfârșit, turmentat. — Piero izbândise, într-adevăr, în carnavaluri, ca puțini alții... O replică la ceea ce făcuse medievalitatea din sărbătoare, oficializând-o printr-o seriozitate monolită, chip înghețat al adevărului dominant. Acum, râs și veselă relativitate. Elibera carnavalul de orice ipocrită evlavie, redându-i caracterul concret, senzorial. Piero credea că sărbătoarea „se raportează la momentele de criză din viața omului și a lumii“, din această cauză își considera chinul, obsesiile, înlănțuirea... răscumpărate, iar pictura o sărbătoare
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu trebuie să devoreze cadavre. Poate fi tigru, nu hienă. În artă, este foarte greu să cucerești și publicul de astăzi și pe cel de mâine. În artă, eternitatea se cucerește cu pasul, nu cu racheta. Arta încearcă să împingă relativitatea cotidiană spre absolut. Abstractul în artă înseamnă ori foarte multă subtilitate, ori aer rarefiat. Legăturile artei contemporane cu tradiția au devenit atât de subtile, încât nu mai pot fi sesizate. Prăbușirea culturală a unei țări este urmată de o vulnerabilitate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să ne facă să credem că ea are totuși o valoare, chiar dacă în fond n-ar avea vreuna. Există o filozofie a iubirii, una a sărăciei, alta a desperării - iar pe lângă aceasta mai are fiecare om una a sa, caracteristică. Relativitate - relativitate vizionară -, asta e tot! - E. Cunoașterea procesului prin care se formează ideile este și cheia pentru a cunoaște modul cum au luat naștere teribilele contuzii numite "spiritul vremii", cum o confuzie a încercat s-o descurce pe alta și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ne facă să credem că ea are totuși o valoare, chiar dacă în fond n-ar avea vreuna. Există o filozofie a iubirii, una a sărăciei, alta a desperării - iar pe lângă aceasta mai are fiecare om una a sa, caracteristică. Relativitate - relativitate vizionară -, asta e tot! - E. Cunoașterea procesului prin care se formează ideile este și cheia pentru a cunoaște modul cum au luat naștere teribilele contuzii numite "spiritul vremii", cum o confuzie a încercat s-o descurce pe alta și s-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
încurcat pe sîne însăși și mai mult. Aceasta e viața vizionară a ideilor noastre. Singura filozofie justă e aceea care fundamentează și scuză, ca firești, toate formele gândirii umane, care consideră ca egal îndreptățite o formă oarecare sau alta. Îndreptățirea relativității. Eu cred că dezbinarea noastră provine din neștiința noastră; ne certăm cu furie și ură, dar rămânem complet nelămuriți cu privire la obiectul disputei. În timp ce noi, asemenea lucrătorilor de la turnul Babel, încercăm zadarnic să ne lămurim unii altora părerile, construcția - grație căreia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
care-a fost corectivul tuturor mișcărilor noastre din trecut, care s-a cristalizat la romani în principiul: Nil admirari sau în adânca întrebare a lui Pilat din Pont: "Ce este adevărul? " Vine acuma interesanta întrebare: Cum de acest simțământ al relativității adevărului și binelui nu au rezistat înnoiturilor importate la noi? Cum de fiecare șarlatan care și-a făcut educația în cafinelele Parizului poate să impuie, așa, nitam-nizam, toate chițibușurile necoptului său creier unor țări cari au o istorie proprie de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
noastră mărginită și obiectele prezentate de natură*. Dacă am fi cu mult mai mici, atunci ceea ce ni se pare azi mic ni s-ar părea atunci foarte mare. Știința ne dezbracă și de asta când ne arată 413 {EminescuOpXV 414} relativitatea măsurăturei noastre. În fine e moral pentru că place - dar ar trebui să placă pentru că e moral ["IPOTEZA, O PRESUPUNERE... "] 2287 Ipoteza, o presupunere din care se trag urmări. Procesul prin care ajungem la formarea ipotezelor este interesant pentru logica concretă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
raporturile istorice, logice și metodologice între ideile metafizice și teoriile științifice, raporturile istorice și teoretice dintre rațiunea filosofică și credința religioasă, individualismul metodologic, rațiunile libertății. Sensurile pe care filosoful Antiseri le dă unor concepte precum failibilitatea în știință și filosofie, relativitatea, fideismul, nihilismul, liberalismul, gândirea slabă etc. i-a atras multe critici atât din partea adepților „absoluturilor pământești”, cât și a celor care consideră că anumite valori, pur și simplu, „nu pot fi negociate”. Modul în care Antiseri înțelege, explică și nuanțează
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
decență și luciditate, ci o efigie încremenită și copleșitoare, un mit colectiv, despre care nici nu se mai știe (și nici nu mai interesează) ce a scris cu adevărat. Aici o mare vină o au provincialismul nostru incorigibil, lipsa conștiinței relativității, dar mai ales tribalismul, nevoia noastră de idoli. Iar ideea de idol este opusul ideii de valoare. Valorile nu pot, de fapt, exista decât în sisteme dinamice, care nu cunosc poziții imuabile. Există, firește, scriitori mari (și Nichita Stănescu este
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]