2,352 matches
-
față de tabuuri și să-și bazeze deciziile pe autoritatea proprii lor inteligențe”. Astfel, “cănd lumea se mișcă este vremea redesenării hărților”. Analog revoluțiilor științifice, fiecare eveniment este supus din partea filosofului unei noi paradigme, printr-o convertire a modului de a reliefa obiectul și problemele cercetării. Efectul unei investigații, reprezintă, potrivit perspectivei kuhniene, un răspuns la o întrebare. În schimb, mai important decăt răspunsul sunt întrebarea și prisma prin care este pusă (modul în care elaborezi întrebarea/orizontul de așteptare, prefigurează în
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
clar unii cu ceilalți, trebuie să avem grijă cum întrebuințăm cuvintele. Dacă America nu se aseamănă cu nici un imperiu din istorie, după cum afirmă Bacevich, atunci în ce sens se poate vorbi de imperiu în cazul ei? Întrebuințarea acestui termen poate reliefa anumite analogii utile, dar în același timp ne poate induce în eroare și pe noi, și pe alții, ascunzând diferențe importante. În multe privințe, metafora imperiului este seducătoare. Raza de acțiune a armatei americane se extinde la nivel global, baze
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
arhetipul ocupă un loc de frunte. O sumară expunere a ideilor lui Jung se impune, Întrucât Eliade se raportează uneori la psihologul elvețian atunci când face referiri la arhetip. Postulând existența unui inconștient colectiv ce concentrează experiența speciei umane, Jung Îi reliefează dimensiunea supraindividuală. Această Însușire a inconștientului colectiv de a fi supraindividual, adică de a fi structurat de conținuturi care nu au fost niciodată conștiente, deoarece conștiința aparține numai indivizilor, explică „stranietatea ce definește inconștientul colectiv”. Acest inconștient colectiv constă din
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
2. Operele fantastice În legătură cu constituirea viziunii fantastice la I. L. Caragiale se poate discuta de existența unui semnificativ proces evolutiv, o trecere de la simplu către complex. După ordonarea analizei în funcție de criteriile impuse de această evoluție, ajungem la calificări, concludente, capabile să reliefeze varietatea originalității care caracterizează fantasticul caragialian. 2.3.1. Primele apariții ale elementelor fantastice În prima fază, remarcăm schițele, creații care izbesc prin aspectul lor apăsat foiletonistic. În acestea, schema alegoric-fabulistică a basmului popular creează impresia că este construită cu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
presă, galerie, saloane, vânzări publice, expoziții) care joacă un rol de transformare a prețurilor în valori estetice și/sau etice. Faptul că aleșii locali (și, într-o mai mică măsură, cei naționali) se preocupă atât de mult de acțiunile culturale reliefează această dimensiune simbolică: cultura este o pârghie pentru legitimarea acțiunilor publice. Munca simbolică a criticului Harrison și Cynthia White au pus în evidență poziția-cheie a criticilor. Odată cu apariția sistemului comercial (înființarea galeriilor), ca urmare a deficiențelor de la Salonul Academiei, au
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
credem că a avut loc ceremonia. Elena Manu, acum Suțu, împlinise 50 de ani când finaliza cea de a treia căsătorie, impunându-se puțină reticență din partea acelor comentatori care condamnă și critică cu vehemență pe arhondologul Costandin Sion, atunci când acesta reliefează niște realități ale lumii grecești pripășită prin părțile noastre vizând îmbogățirea cu orice preț. După 19 ani de conviețuire, nu cunoaștem în ce condiții, dar bănuim că nu au fost dintre cele mai bune, ceea ce trebuia să se întâmple devine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acea aparentă unduire de apă care acum știm că se chema Fata morgana ? Ne dăm seama și consemnăm aici că, ceea ca a fost o realitate vie și complexă cu specific arhaic nu mai poate fi întruchipat aievea, ci doar reliefat difuz și palid în cuvinte, tot așa precum chipul unei persoane demult dispărută apare, din când în când, sub forma imaginii fotografice îngălbenită de vreme pe o cadră de carton sau pe micul ecran, readucând doar amintirea omului care a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lumină interacțiunea strategică: canalul de acțiune, pozițiile, actorii, preferințele lor, negocierea. Altfel spus, modelul cuprinde interacțiunea și conflictul dintre diverși lideri. Relația modelului III cu modelul II (procesul organizațional) poate avea forme variate. Pe de o parte, modelul II poate reliefa motivele dificultăților pe care le întîmpină liderii, atunci cînd încearcă să forțeze organizațiile să funcționeze împotriva rutinelor și scopurilor lor prestabilite. Pe de altă parte, liderii au autonomie în acțiune atîta timp cît ei au un cuvînt de spus în legătură cu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cititorilor un instrument teoretic și metodologic util pentru a se putea raporta conștient la procesele sociale atât de complexe caracteristice perioadei de tranziție spre societatea democratică pe care o străbate țara noastră. În plus, în demersul nostru am încercat să reliefăm interesul și pasiunea pe care o simțim pentru cunoașterea sociologică. Credem că această disciplină dă naștere unei dorințe pline de deschidere, vie și pasionată pentru a învăța mai mult despre aspectele condiției umane. Prin cunoașterea oamenilor și societăți, dobândim o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
globalizare, așa cum corporațiile multinaționale reprezintă premisa și rezultatul acestui proces. În continuare, am tratat aspectele teoretice legate de noțiunea de grup de societăți, continuând cu avantajele grupului de societăți. Am încheiat acest prim capitol prin abordarea guvernanței corporative, încercând să reliefez importanța acesteia în creșterea performanțelor la nivelul grupurilor de societăți. 1.1. Globalizarea - cauză și efect în constituirea grupurilor de societăți În zilele noastre, asistăm tot mai mult la discuții despre globalizare. Nu există o definiție unanim acceptată. Friedman, un
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
demonicata. Aparent antinomice, cele două categorii umane se vor dovedi complementare, deoarece personajul feminin pozitiv, donna angelicata, nu mai este atât de credibil, nu mai reprezintă decât imaginea abstractă a unei calități sau virtuți, pe care intenționează, didactic, să o reliefeze, devine detașat de mundan, de verosimilitate și, mai mult chiar, perfecțiunea sa fizică și morală este umbrită de unele defecte care îi știrbesc din exemplaritate. Pe de altă parte, personajul feminin negativ, donna demonicata, dobândește valențe noi, pozitive: este adevărat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
profund, ideile inovatoare. Am apelat, ca metodă, la numeroase trimiteri referitoare la istoria mentalităților, la unele abordări feministe sau la studiile culturale. 10 Într-un prim capitol facem o trecere în revistă a punctelor comune din destinul celor doi autori, reliefând rolul decisiv pe care l-au avut în impunerea unei limbi literare, în desăvârșirea unor specii, în anticiparea mișcării înnoitoare a Renașterii. Cel de-al doilea capitol este destinat clarificării unor concepte operaționale, „angelic” și „demonic”, cu care ne propunem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
11 a studiilor boccaccești. Viața curtenească opulentă este deseori reprezentată în operele de tinerețe ale lui Boccaccio: eroina din romanul cu același titlu, Fiammetta, face descrieri sugestive ale plăcerilor de la curte și ale vacanțelor petrecute la Baia. În Ameto, naratorul reliefează petrecerile grandioase ale regelui Robert și în Filocolo, Florio se află într-o companie aristocrată, a unor tineri, care pun tot felul de întrebări legate de dragoste, în maniera celor descrise a avea loc la curțile din Franța. Plăcerile nobile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu care ne propunem să operăm în cadrul analizei personajelor literare feminine din operele celor doi scriitori, sunt „angelic” și „demonic”, aceștia marcând în structura lucrării noastre o antinomie, de altfel larg dezbătută în cultură, căci ceea ce a surprins și a reliefat literatura, alături de celelalte arte, este tocmai această dramatică zbatere între bine și rău, între a opta pentru valorile pozitive sau a sucomba influențelor negative. Prin donna angelicata vom identifica și denumi un personaj feminin pozitiv, cu trăsături ideale, cu un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trăiască din plin o viață de care, deseori, are sentimentul că este privată, punând pe primul plan propria persoană și propriile dorințe, militând pentru emanciparea feminină, pentru demolarea unui sistem social și de gândire eminamente patriarhal, masculin. Ceea ce dorim să reliefăm este faptul că această donna demonicata nu este monstruoasă, ci profund 21 umană, nu este malefică, așa cum, poate, ar apărea la o primă lectură superficială, ci o reformatoare veritabilă, nu este preocupată de viața de dincolo și de perfecțiunea umană
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o transforma în obiectul cucerii reale, al apropierii și în materie, nu numai în spirit.”20 Cu toate acestea pierde, asemenea modelelor care au inspirat-o, în planul veridicității, nu este credibilă, chiar naratorii care înfățișează astfel de personaje feminine reliefează acest lucru, ironizându-le uneori subtil, afirmând că ele rămân, în planul ficțional, doar niște alegorii. Pe de altă parte, de multe ori calitățile sunt dublate și de unele slăbiciuni, ceea ce determină o decădere și o devalorizare a imaginii lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
teologică dintre rebela Evă și smerita Fecioară era prelucrată și reprodusă în forme literare.” 34 Deși există o multitudine de opinii exprimate în legătură cu principiul feminin în Povestirile din Canterbury, credem că în cuvintele preotului, rostite la sfârșitul capodoperei chauceriene, este reliefată și drapată oarecum atitudinea lui Chaucer față de eroinele sale. „Deoarece a înfățișat femeile ca pe niște creaturi raționale, capabile de a-i călăuzi moral pe soții lor, și care aveau un rol important de jucat în societate, este posibil să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care a fost privată, acela de partener egal al bărbatului, cu drepturi depline, cu o individualitate bine definită și cu o voce care să o distingă, să îi acorde o personalitate. În opera lui Geoffrey Chaucer, misoginismul epocii medievale este reliefat și combătut cu putere, deși nu foarte coerent, de către târgoveața din Bath, care ia atitudine decisivă, încercând să respingă învățăturile clericilor privind răutatea femeii. Aceste opinii erau adunate în adevărate florilegii în perioada medievală, bărbații le foloseau drept arme pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să folosească procedee retorice, să-i citească pe scriitorii clasici, deoarece sunt incapabile să înțeleagă aceste subtilități.57 Aristotel făcea o adevărată teorie a stratificării claselor sociale în lucrarea sa Politica, accentuând prohibiția femeii de a se exprima public, așa cum reliefase și Sofocle - „Tăcerea este meritul, cinstea unei femei”, dar nu este și virtutea unui bărbat. Toma d’Aquino preia această formulă și o coroborează cu îndemnul biblic, exprimat de Sfântul Pavel (în I Corinteni 14, 34-35), privind interdicția femeii de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
236 (în nota 53). 33 fi cicăleala, cearta, pălăvrăgeala, cleveteala erau mereu dur criticate.” 61 Putem aduce din nou în discuție cele două arhetipuri biblice, dihotomice: Eva, simbol al vorbirii, care a dus la căderea întregii omeniri, și Fecioara Maria, reliefând tăcerea, supunerea, smerenia. Păcatul originar a fost interpretat diferit, perceput ca rod al mândriei, al nesupunerii, al lăcomiei, al poftei carnale sau al vorbirii. Unul dintre pelerinii lui Chaucer, duhovnicul de maici, o condamnă pe Eva pentru cuvintele rostite: „Rău
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
preotului, prin poziția autoritară pe care o deține la sfârșitul istorisirilor, vine să accentueze rolul mariajului, considerat „atât de nobil și de demn”. Căsătoria este o taină instituită de Dumnezeu, dar în menaj femeia trebuie să i se supună bărbatului, reliefează omul Bisericii, citând, firește, texte scripturistice: Hristos este logodit cu Biserica sa, căreia îi este cap, tot astfel și bărbatul este cap femeii (Efeseni 5, 23-25). Viziunea preotului asupra rolului femeii 66 Ibidem, p. 124. 67 Elaine Treharne, The Stereotype
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femei, este descris ca un „om nou” ce încearcă să răstoarne ierarhia tradițională. Povestirea lui se încheie subliniind ideea că bunătatea este intrinsecă ființei umane, de aceea poate fi regăsită în orice clasă socială. „Povestirea sa este plină de optimism, reliefează ideea egalității și a toleranței. Conservatorismul plin de amărăciune al economului, mizantropia și misoginismul se fundamentează pe un pesimism miop.” 97 Zeul Phoebus se comportă ca un om, un 93 David Raybin, art. cit., p. 33. (trad. n.) 94 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de o potrivă”110, rostește una dintre cele mai inteligente și mai emancipate eroine boccaccești, Ghismonda. Spiritul renascentist este antropocentric, militează pentru egalitate socială și distincția prin valoare. Pledoaria tinerei în apărarea propriei cauze, pe lângă un retorism specific Evului Mediu, reliefează și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea unei alte lumi, are o viziune nouă asupra ordinii sociale, ce nu e dictată doar de sentiment. Femeia devine la Boccaccio exponentă a unei epoci înnoitoare, moderne, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce colți de fiară ascuțiți se abat asupra mea și mă sfâșie până la sânge, în timp ce eu mă lupt în slujba dumneavoastră.”126 Prin introducerea pe care o face la începutul povestirilor din ziua a patra, naratorul boccaccesc vine, redundant, să reliefeze rolul indispensabil al femeii în viața bărbatului, relatând o istorisire ce subliniază, o dată în plus, atracția pe care sexul frumos o exercită instinctiv și ineluctabil: un călugăr, Filippo Balducci, trăiește în mănăstire alături de fiul său, pe care l-a izolat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi identificate în cazul fiecăreia în parte. Numele lor sunt sugestive, simbolice, căci Evul Mediu, chiar și în faza sa târzie, cultiva încă, cu asiduitate, alegoria. Naratorul boccaccesc li se adresează cu o formulă de superlativ absolut, „preavrednicelor doamne”142, reliefând prețuirea vădit manifestată față de personajele feminine. Roland Barthes este de părere că „numele propriu se lasă explorat, descifrat: el este deopotrivă mediu în care trebuie să plonjezi, scufundându te mereu în toate reveriile sale, și obiect prețios, comprimat, parfumat, ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]