1,588 matches
-
postcomunism 39 V. Factori care influențează practica religioasă 45 VI. Concluzii 48 Capitolul 3. Religiozitate și revitalizare religioasă în perioada de tranziție 49 I. Cauze ale diversității religioase în Europa de Est? 49 II. Strategia de analiză și indicatorii utilizați 54 III. Religiozitate și revitalizare religioasă în România post comunistă 56 IV. Revitalizarea religioasă: scădere economică sau diversitatea a cultelor? 59 V. Concluzii 63 Capitolul 4. Impactul religiei în spațiul public și privat 65 I. Secularizarea în spațiul public și privat 65 II
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
din Tilburg, Olanda. Publicarea acestui volum a fost posibilă cu ajutorul grantului CNCSIS AT 102/2006. Însă această carte nu ar fi putut exista fără ajutorul lui Bogdan Voicu, cel care m-a încurajat să îmi pun pe hârtie ideile despre religiozitate în România și care m-a ajutat să descâlcesc de multe ori ițele încurcate ale cercetării în domeniul valorilor, făcând totodată pe text comentarii și sugestii valoroase. Suportul, înțelegerea și căldura familiei mele mi-au oferit un mediu propice de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
avut loc în țările europene în ultimele secole au dus la diminuarea rolului pe care religia îl joacă în viață socială. Contestată de unii, susținută de alții, teza secularizării societăților europene este însă puternic susținută de rezultatele numeroaselor cercetării dedicate religiozității. Spre deosebire de societățile din Europa de Vest în care diminuarea rolului social jucat de religie a apărut doar ca o consecință firească a procesului de modernizare, în țările central și est europene, aflate sub influența sovietică în secolul XX, persecuțiile religioase și încercarea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
zi cu zi? Demersul analitic rezidă în realizarea unei analizei de tip comparativ, atât de tip longitudinal, cât și transversal. Cu alte cuvine, lucrarea încercă să determine cât de religioși sunt românii în raport cu alte popoare europene și dacă nivelul de religiozitate și de practică religioasă a crescut sau a scăzut în anii de după căderea regimului comunist. Opțiunea pentru un demers de tip comparativ a fost făcută deoarece este foarte dificil să evaluezi gradul de religiozitate sau de practică al unei populații
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
popoare europene și dacă nivelul de religiozitate și de practică religioasă a crescut sau a scăzut în anii de după căderea regimului comunist. Opțiunea pentru un demers de tip comparativ a fost făcută deoarece este foarte dificil să evaluezi gradul de religiozitate sau de practică al unei populații în lipsa unui etalon. Faptul că peste 40% dintre români merg la biserică cel puțin o dată pe lună nu spune mare lucru. Poate să pară puțin dacă ne raportăm la standardele unei societăți de tip
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
se întâmplă cu populația României, prin raportare la alte societăți care fac parte din același spațiu cultural. Pe de altă parte, urmărirea evoluției în timp a practicii și credinței religioase ne ajută să înțelegem ce efecte a avut comunismul aspra religiozității românilor și dacă aceste efecte sunt sau nu ireversibile. Creșterea frecventării bisericii imediat după 1990 ne arată că, de fapt, practica religioasă era redusă în perioada comunistă ca reacție la politica de reprimare dusă de puterea politică. Ridicarea restricțiilor a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
practica religioasă era redusă în perioada comunistă ca reacție la politica de reprimare dusă de puterea politică. Ridicarea restricțiilor a dat posibilitatea manifestării unui fenomen care era ținut artificial sub control la niște cote reduse. În plus, creșterea semnificativă a religiozității în rândul generațiilor tinere, educate în spirit a-religios, cel puțin la nivel declarativ, indică faptul că politica de ateizare a fost rapid dată uitării și că modelul cultural românesc este unul care acordă o importanță sporită religiei. Pentru atingerea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ateizare a fost rapid dată uitării și că modelul cultural românesc este unul care acordă o importanță sporită religiei. Pentru atingerea obiectivelor propuse vor fi folosite date care să permită atât comparația cu alte țări europene, din perspectiva gradului de religiozitate și de practică religioasă, cât și comparația în timp, de timp longitudinal. O serie de sondaje de opinie realizate folosindu-se aceleași instrumente de cercetare în toate țările investigate, furnizează astfel de date. Este vorba cercetarea Studiul Valorilor Europene, care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
prezenta lucrare optează pentru metode cantitative de investigare și analiză a fenomenului religios, asumându-și restricțiile impuse de acest tip de abordare. Astfel, volumul se va centra pe prezentarea numărului de români care frecventează biserica și pe estimarea gradului de religiozitate pe care îl au românii, determinat însă prin metode de tip cantitativ. La final vom putea să avem o imagine despre câți oameni merg la biserică, câți acordă importanță religiei și în ce măsură religiozitatea le influențează viața de zi cu zi
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
frecventează biserica și pe estimarea gradului de religiozitate pe care îl au românii, determinat însă prin metode de tip cantitativ. La final vom putea să avem o imagine despre câți oameni merg la biserică, câți acordă importanță religiei și în ce măsură religiozitatea le influențează viața de zi cu zi. Nu vom putea însă să precizăm nivelul de educație religioasă, conținutul credinței sau în ce măsură credințele împărtășite sunt conforme cu învățătura Bisericii Ortodoxe. Deși reprezintă teme interesante acestea nu fac pot fi investigate cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
interesante acestea nu fac pot fi investigate cu metodele folosite de acest demers. Acest prim capitol trece în revistă succint evoluția câmpului religios european din perspectiva teoriei secularizării, urmată de o prezentare a transformărilor care au avut loc la nivelul religiozității în Europa Centrală și de Est în perioada comunistă și după comunism, finalul fiind dedicat prezentării succinte a structurii întregului volum. I. MODERNIZARE ȘI SECULARIZARE ÎN SPAȚIUL EUROPEAN Definiția cea mai larg acceptată a secularizării este cea de "proces de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
niveluri diferite: la nivel societal, manifestându-se prin procesul de diferențiere funcțională, la nivelul organizațiilor religioase, modificând organizarea internă a acestora și la nivel individual. Anumite zone sunt mai afectate de procesul de retragere a religiei, în timp ce în alte domenii religiozitatea are încă un rol important. Practic religiozitatea se mută de la nivelul societății în general și din spațiul public, al nivel individual, în spațiul privat. Nici nivelul religiozității individual nu a rămas nemodificat. Modernitatea a acționat asupra credințelor religioase nu numai
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
prin procesul de diferențiere funcțională, la nivelul organizațiilor religioase, modificând organizarea internă a acestora și la nivel individual. Anumite zone sunt mai afectate de procesul de retragere a religiei, în timp ce în alte domenii religiozitatea are încă un rol important. Practic religiozitatea se mută de la nivelul societății în general și din spațiul public, al nivel individual, în spațiul privat. Nici nivelul religiozității individual nu a rămas nemodificat. Modernitatea a acționat asupra credințelor religioase nu numai prin scăderea practicii religioase, care poate fi
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sunt mai afectate de procesul de retragere a religiei, în timp ce în alte domenii religiozitatea are încă un rol important. Practic religiozitatea se mută de la nivelul societății în general și din spațiul public, al nivel individual, în spațiul privat. Nici nivelul religiozității individual nu a rămas nemodificat. Modernitatea a acționat asupra credințelor religioase nu numai prin scăderea practicii religioase, care poate fi considerată o manifestare în plan extern, public a religiozității. Conținutul credințelor religioase este diferit în epoca modernă, iar poziția valorilor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
din spațiul public, al nivel individual, în spațiul privat. Nici nivelul religiozității individual nu a rămas nemodificat. Modernitatea a acționat asupra credințelor religioase nu numai prin scăderea practicii religioase, care poate fi considerată o manifestare în plan extern, public a religiozității. Conținutul credințelor religioase este diferit în epoca modernă, iar poziția valorilor religioase în sistemul individual s-a schimbat. Astfel, credințele religioase își pierd conținutul tradițional, "tot mai mulți oameni cred în ceea ce vor ei să creadă nu în ceea ce le
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Ester și alții, 1993, pag. 9). Indivizii își aleg de pe piața bunurilor religioase elementele cele mai apropiate de propriul sistem de credințe și valori, nu își mai ajustează acest sistem în funcție de normele și dogmele impuse de instituția bisericii. Astfel că religiozitatea modernă este caracterizată deci de o individualizare a credințelor (Ester și alții, 1993; Schlegel, 1985; Dobbelaere, Jagodzinski, 1995). Credințele religioase moderne combină elemente care provin din diferite tradiții și sisteme religioase, de exemplu elemente ale Creștinismului sunt combinate cu credințe
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a surselor din care provin elementele componente care uneori sunt chiar contradictorii, ceea ce face ca întreg sistemul să fie impredictibil pentru un observator extern (Dobbelaere, Jagodzinski, 1995). Autorii citați numesc acest fenomen "cârpeală" a credințelor (pag. 222) sau bricolaj. Această religiozitate este caracterizată de accentul puternic pus pe emoții și pe rolul acestora în credință religioasă (Hervieu-Legere, 1987; Voyé, 1999), precum și de un individualism puternic al credințelor (Luckman, 1999; Pollack, 2003). Cu alte cuvinte, fiecare este liber să creadă ce vrea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
faptul că el are dreptul la bricolaj la fel ca și dreptul de a alege propriile credințe" (Harvieu-Legere, 1998, pag. 2). Acest proces de eliberare a individului față de constrângerile credinței religioase tradiționale face posibilă individualizarea credințelor. O altă fațetă a religiozității în epoca modernității târzii o reprezintă integrismul și fundamentalismul religios, prezente în sânul multor religii tradiționale, precum Creștinismul Catolic și Protestant, Iudaismul sau al Islamismul. Aceste mișcări sunt foarte vizibile în plan social, mai cu seamă din cauza acțiunilor publice pe
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și individualism. Pe de altă parte, secularizarea nu afectează în mod similar toate societățile europene sau puternic industrializate. Societățile europene prezintă patternuri diferite de secularizare (Halman, Patterson, 1996), imginea fiind mai degrabă aceea a unui puzzle, cu zone în care religiozitatea joacă un rol foarte scăzut în viețile oamenilor și cu țări în care credința religioasă este larg răspândită în rândul populației. Diferite studii au atribuit aceste variații ale gradului de secularizare mai multor tipuri de factori: tradiția religioasă dominantă, gradul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
o secțiune distinctă. Un alt factor folosit pentru a explica diferențele de secularizare existențe între societăți, îl reprezintă gradul de dezvoltare socială. Inglehart (1990), Inglehart, Halman, Welzel (2003) și Inglehart & Norris (2004) arată că în societățile puternic industrializate gradul de religiozitate este mai scăzut decât în cele sărace, slab dezvoltate. Explicația principală rezidă în faptul că persoanele socializate într-un mediul social nesigur și care trăiesc permanent într-un astfel de mediu, fiind supuși unor riscuri multiple precum sărăcie, boala, șomajul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
explicație dată influenței diferite pe care o joacă religia în țări diferite își are origine în abordările de tip economic. Susținătorii teoriei cererii și ofertei (supply-side theory) (Finke, 1990; Finke & Stark, 1988; Iannaccone, 1991; Stark & Iannaccone, 1994) consideră că declinul religiozității în țările europene nu este rezultatul acțiunii forțelor modernizatoare, ci al faptului că în multe societăți europene, mai ales în cele Nordice, în care Biserica Protestantă este biserică națională și deține monopolul, nu există competiție pe piața bunurilor religioase, indivizii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de ani nu s-a înregistrat un declin religios semnificativ și arată că diferența esențială între cele două cazuri rezidă tocmai în faptul că, în timp ce în Europa în multe state există un monopol religios, în Statele Unite situația pluralistă a menținut religiozitatea la cote destul de ridicate. Cererea și oferta reprezintă o provocare puternică adusă teoriei secularizării pe care o contestă. Cu toate acestea, studiile care au încercat să aplice teoria cererii și ofertei la diferite țări europene nu au confirmat valabilitatea teoriei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
îngrădită implicarea în viața publică. Religia a fost "împinsă" în spațiul privat, "caracterul privat al religiei fiind în multe cazuri experiența cotidiană a sute de milioane de oameni din statele comuniste" (Tomka, 2002, p. 489). Cu toate acestea, chiar și religiozitatea privată a fost supusă unui atac din partea forțelor politice, prin promovarea ateismului științific. Nu numai că religia a fost eliminată din spațiul public, dar credința religioasă a indivizilor a fost ținta unor atacuri puternice. În ce măsură această politică a avut succes
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
modernizare mult mai crescut decât al altor state din zonă. În plus, socialismul a dus și el o politică de modernizare a acestor societăți. Puterea comunistă a promovat puternic industrializarea și urbanizarea zonei toate acestea având impact asupra gradului de religiozitate al populației. Nici aceste politici nu au fost uniforme, Germania de Est fiind spre exemplu ținta unor masive investiții în industrie (Gautier, 1997). Un alt factor a fost reprezentat de tipul de cultură religioasă dominantă. Așa cum am arătat anterior, în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Franklin Lytle, 1998; Gheorghe, 2004; Gillet, 2001). În acest context, oamenii s-au îndepărtat în mai mică măsură de biserică decât în cazul Cehiei sau Germaniei de Est, Biserica fiind păstrătoarea identității naționale. Așa cum arată și Pollack (2001), legătura dintre religiozitate și ideea de națiune a ferit într-o oarecare măsură religiozitatea de efectele persecuției și ale modernizării. Același lucru este valabil și în cazul unor națiuni predominant catolice, precum Polonia sau Lituania, pentru care Biserica a contribuit la consolidarea identității
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]